Alimente care scad glicemia
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Glucoza este principala sursă de energie pentru organism și este obținută din anumite alimente, mai ales din carbohidrați. Controlul nivelului glicemiei este esențial pentru starea noastră de sănătate și pentru prevenirea complicațiilor care sunt asociate de obicei cu diabetul zaharat.
Cuprins:
Adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată, exerciții fizice în mod regulat și o monitorizare atentă a glicemiei, poate să contribuie la menținerea unui nivel sănătos de zahăr în sânge, ceea ce înseamnă să fim feriți de bolile metabolice. De aceea, este esențial să consultăm un medic sau un specialist în nutriție care să ne ofere recomandări personalizate în ceea ce privește controlul glicemiei și managementul diabetului zaharat.
În pofida faptului că factori precum greutatea corporală, activitatea fizică, stresul ori genetica au, de asemenea, un rol în echilibrarea nivelului de zahăr din sânge, adoptarea unei diete sănătoase este crucială pentru controlul acestui indicator și păstrarea lui în limite normale. În timp ce unele alimente, inclusiv zahărul adăugat și carbohidrații rafinați, pot contribui la fluctuațiile glicemiei, altele pot optimiza nivelul. În cele ce urmează îți vom spune care sunt aceste alimente.
Ce este glicemia
Termenul de glicemie se referă la concentrația de glucoză din sânge și este principala sursă de energie pentru corpul tău. Glucoza, la rândul ei, provine din alimentele pe care le consumi, iar organismul descompune cea mai mare parte a acestor alimente în glucoză pe care o eliberează apoi în sânge. Glicemia este măsurată în miligrame pe decilitru (mg/dl) sau milimoli pe litru (mmol/l), relatează site-ul MedlinePlus.
Nivelul de glucoză din sânge este reglat de hormonii insulină și glucagon, care sunt secretați de pancreas. Insulina ajută la absorbția glucozei din sânge în celule, unde este folosită pentru producerea de energie sau este stocată pentru o utilizare ulterioară. Pe de altă parte, glucagonul este un alt hormon, cu efect opus insulinei, care stimulează eliberarea de glucoză din depozitele de energie atunci când nivelul de zahăr din sânge scade prea mult, printr-un proces de transformare a glicogenului din ficat în glucoză.
Ce este diabetul zaharat și de câte tipuri este
Diabetul zaharat este o boală cronică netransmisibilă în care nivelul de glucoză din sânge este prea mare. De asemenea, această boală este caracterizată prin modificările pe care le aduce la nivelul metabolismului în sensul glucidelor, lipidelor și al proteinelor, iar ca rezultat amintim deficienta de insulinosecreție, insulinorezistență ori, în unele cazuri, ambele deficiențe.
Când o persoană are diabet, corpul său nu produce suficientă insulină, nu o poate folosi atât de bine pe cât ar trebui sau ambele. În aceste condiții, prea multă glucoză va rămâne în sânge și nu va mai ajunge la celule.
De asemenea, în timp, o cantitate prea mare de glucoză în sânge poate provoca probleme grave de sănătate (complicații ale diabetului). Așadar, în cazul în care ai diabet, este important să îți menții nivelul de glucoză din sânge în niște limite normale. Trebuie să precizăm faptul că există trei tipuri de diabet zaharat. Este vorba despre diabetul zaharat tip I, care este insulinorezistent (creează dependență de insulină), diabetul zaharat tip II, care reprezintă aproximativ 90% dintre cazuri și este asociat cu obezitatea, și diabetul zaharat de tip gestațional, care se manifestă la femeile însărcinate mai ales în semestrele 2 sau 3.
Care sunt valorile normale ale glicemiei
Dacă te simți obosit, amețit sau ai grețuri, vedere încețoșată ori simți furnicături în mâini și în picioare trebuie să știi că acestea ar putea fi primele semne ale unor fluctuații ale glicemiei. Când mergi la doctor pentru analize trebuie să știi valorile normale ale glicemiei. Acestea diferă în funcție de vârstă, de alte afecțiuni medicale, precum și de alți factori, după cum urmează:
- 88-120 mg/dl – pentru persoanele cu vârsta sub 59 de ani, care nu prezintă alte afecțiuni medicale decât diabetul zaharat;
- 100-140 mg/dl – pentru persoanele trecute de 60 de ani, pentru cele cu alte afecțiuni medicale (boli de inimă, deplămâni sau de rinichi);
- persoanele cu istoric de hipoglicemie sau care prezintă dificultăți în recunoașterea simptomelor hipoglicemiei.
În schimb, Asociația Americană a Diabetului (ADA) recomandă următoarele valori-țintă ale nivelului de zahăr din sânge în cazul persoanelor cu diabet zaharat:
- 80-130 mg/dl înainte de mese;
- sub 180 mg/dl la două ore dupe mese.
Ce se întâmplă în caz de glicemie prea mare
Un nivel ridicat de zahăr în sânge poartă denumirea de hiperglicemie și este asociat cu diabetul și prediabetul. Simptomele în cazul unei glicemii prea mari includ senzație de sete, senzație de oboseală sau de slăbiciune, dureri de cap, urinări dese și chiar vedere neclară. În cazul în care prezinți unul sau mai multe simptome dintre cele precizate anterior va trebui să consulți un medic specialist sau un nutriționist. Asta pentru că este posibil să ai nevoie de o schimbare a dietei, a planului de activitate fizică sau a medicamentelor pentru diabet. În același timp, a glicemie crescută mai poate fi cauzată și de alte afecțiuni, care pot influența nivelul de insulină sau pe cel de glucoză din sânge.
Aceste afecțiuni includ probleme cu pancreasul sau cu glandele suprarenale. În mod normal, organismul gestionează nivelul de zahăr din sânge prin producerea insulinei, un hormon care permite celulelor să folosească zahărul circulant din sânge. Asta face ca insulina să fie cel mai important element în reglarea glicemiei. Când producția de insulină este afectată își poate face apariția prediabetul sau diabetul. Odată ce ai fost diagnosticat cu una dintre aceste afecțiuni cronice, menținerea glicemiei la un nivel normal devine esențială pentru a nu se ajunge la complicații medicale.
Ce se întâmplă în caz de glicemie scăzută
Glicemia prea mică, denumită hipoglicemie, apare atunci când nivelul de zahăr din sânge scade sub limitele normale. Pentru multe persoane diabetice, aceasta înseamnă o glicemie mai mică de 70 mg/dl. Printre simptomele unei glicemii reduse se numără tremuratul, transpiraţia, o stare de nervozitate, anxietate, iritabilitate, confuzie, ameţeală sau foame.
Nivelurile scăzute ale glicemiei pot fi des întâlnite la persoanele cu diabet de tip I și diabet de tip II care au o anumită medicamentație pentru această boală. Deși se întâmplă mai rar, o persoană poate avea glicemia scăzută și fără a suferi de diabet. În această situație, printre cauzele care pot provoca scăderea nivelului de zahăr din sânge amintim o serie de afecțiuni precum boli hepatice, renale sau deficiențe hormonale. De asemenea, și alte medicamente, cum ar fi cele pentru inimă și antibioticele, pot provoca o glicemie scăzută. În oricare dintre situații se recomandă să consulți un medic specialist pentru a afla nivelul glicemiei și cum poți să o tratezi.
Alimente care scad glicemia
Unele alimente, mai ales zahărul adăugat și carbohidrații rafinați, pot contribui la fluctuații ale glicemiei, însă altele pot optimiza nivelul de zahăr din sânge. Există mai multe tipuri de alimente care ajută la scăderea glicemiei, iar cele mai cunoscute sunt broccoli, avocado, lintea, fasolea, semințele de in și de chia, aflăm de pe site-ul Medical News Today. Trebuie, însă, să știi că există și alte alimente care pot avea același rol. Pentru asta, ar trebui să adopți o dietă echilibrată din care să nu lipsească anumite alimente, și anume:
- fructe de pădure: mure, zmeură, afine, căpșune, fragi;
- fructe exotice: banane, avocado, cocos;
- citrice: lămâi, portocale, grapefruit;
- fructe de sezon: mere, pere, caise, piersici, prune, vișine, cireșe;
- nucifere: nuci, alune, arahide, fistic, caju, migdale;
- leguminoase: năut, fasole, linte;
- legume verzi: dovlecei, spanac, țelină apio, mazăre, fasole verde, urzici, salată verde;
- legume crucifere: varză, broccoli, conopidă, sparanghel;
- legume crude: roșii, ardei, castraveți, morcovi, țelină, ciuperci;
- cereale integrale: ovăz, hrișcă, tărâțe de grâu, tărâțe de secară, quinoa, bulgur, psyllium;
- grăsimi nesaturate: ulei de măsline, semințe de in, cânepă, dovleac și chia;
- lactate cu puțină grăsime: iaurt, sana, kefir;
- carne slabă: de pui, curcan sau vită;
- lactate vegetale: de soia, migdale, cocos, caju;
- pește gras: ton, somon, sardine, macrou;
- orez brun sau basmatic;
- couscous, cartofi dulci, ceapă, usturoi, sfeclă;
- ciocolată neagră;
- oțet de mere;
- scorțișoară, ghimbir, turmeric, busuioc;
- infuzii de ceai verde, ghimbir.
Alimente care cresc glicemia
Trebuie să știi că există și o serie de alimente pe care ar trebui să le eviți ori să le consumi cu precauție pentru a reduce cât de mult poți riscurile de creștere a nivelului de zahăr în sânge. Printre aceste alimente se numără următoarele:
- produsele cu zahăr adăugat
- bomboane, jeleuri, prăjituri din comerț
- fulgi de porumb
- fructele foarte dulci (struguri, pepeni, pere)
- iaurturile cu fructe
- lactatele cu arome
- cartofii
- pâinea, pastele și dulciurile din făină albă
- fulgii de cereale cu îndulcitori
- alimentele procesate
- băuturile carbogazoase, în special sucurile acidulate îndulcite
Sursă foto:123rf.com
