„Decât” sau „doar"? Când și cum le folosim corect
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Când folosim „decât” și când folosim „doar”? Care este regula care se aplică? Limba română nu e deloc ușoară. Străinii știu acest lucru cel mai bine. De la cuvinte cu mai multe sensuri, cratime, expresii și în special reguli gramaticale, limba română poate pune multe dificultăți chiar și unui vorbitor nativ. Cu siguranță ai auzit de multe ori folosindu-se greșit cele două cuvinte despre care vorbim astăzi: decât și doar. Regula e foarte simplă, dar cu toate acestea există încă multe persoane care nu o cunosc și o folosesc în mod eronat.
Cuprins:
„Decât” sau „doar"? Când și cum le folosim corect
Printre cele mai frecvente greșeli gramaticale se numără folosirea adverbului „decât” în locul lui „doar” și invers. Această greșeală se aseamănă destul de mult cu „datorită” și „din cauza”. Și în acest caz, oamenii greșesc destul de frecvent.
În cazul adverbelor doar și decât, regula este mai mult decât simplă. „Decât” se folosește doar atunci când propoziția este negativă și asta o recunoști foarte ușor. Dacă această construcție negativă conține un „nu”, atunci adverbul „decât” se poate folosi.
Pe de altă parte, adverbul „doar” se folosește în construcții pozitive.
Când folosim „decât”?
Conform Dicționarului Explicativ Român, adverbul decât se folosește în construcții negative, ca adverb comparativ de inegalitate sau când introduce o propoziție circumstanțială comparativă de inegalitate.
Definiție: „DECÂT adv., conj. I. Adv. 1. (Comparativ de inegalitate) Era mai mare decat mine. 2. (Restrictiv, in constructii negative) Numai. ♦ Expr. N-am (sau n-ai etc.) decat sa… = a) singurul lucru care imi (sau iti etc.) ramane de facut…; b) sunt (sau esti etc.) liber sa, daca vreau (sau vrei etc.) sa… N-ai (sau n-are) decat! = poti (sau poate) s-o faci (sau s-o faca), putin imi pasa! II. Conj. 1. (Introduce o propozitie circumstantiala comparativa de inegalitate) Mai mult banuia decat stia. 2. (Introduce o propozitie circumstantiala de exceptie) Nu facea altceva decat sa citeasca. 3. (Introduce o propozitie circumstantiala opozitionala cu nuanta comparativa) in loc sa… 4. (Pop.; adversativ) insa, dar, numai ca”, conform dexonline.
De exemplu, folosim „decât” în enunțuri în care vrem să exprimăm ceva negativ, un neajuns, de exemplu.
Exemple în care putem folosi „decât”
„Nu am decât patru lei” - forma corectă.
„Am decât patru lei” - forma greșită.
„Nu îmi ajunge decât pentru mine” - forma corectă.
„Îmi ajunge decât pentru mine” - forma greșită.
„Nu știu decât puține persoane care pot face asta” - forma corectă.
„Știu decât puține persoane care pot face asta” - forma greșită.
„Nu am decât cinci zile de concediu” - forma corectă.
„Am decât cinci zile de concediu” - forma greșită.
„Nu te plac decât pe tine” - forma corectă.
„Te plac decât pe tine” - forma greșită.
„Nu am decât jumătate din banii datorați.” - forma corectă.
„Am decât jumate din banii datorați” - forma greșită.
O altă instanță în care se folosește adverbul „decât” este excepția în care apare la începutul propoziției și poate fi înlocuit de „în loc să”.
Exemplu: „Decât să merg în vacanță, mai bine strâng banii.”
„Decât să mănânc ceva ce nu îmi place, prefer să nu mănânc deloc.”
Când folosim doar?
Conform DEX, adverbul „doar” exprimă ideea unei delimitări și se folosește în construcții pozitive.
Definiție: „DOÁR adv. 1. (Exprima ideea unei delimitari sau restrictii) Numai. Stai doar o clipa! ? Expr. Doar ca nu… = aproape ca…, putin a lipsit sa nu… 2. Vezi bine, cum se stie; desigur. Doar nu m-ai cautat! 3. Poate; probabil. Va reusi doar pana la urma! ? Expr. Fara doar si poate = fara nici o indoiala; neaparat. În speranta ca… L-a intrebat, doar va afla ce sa faca. ? Expr. intr-o doara = la noroc, la intamplare, pe nimerite. 4. (Reg., la inceputul unei propozitii interogative) Oare? [Var.: doára adv.]”, conform dexonline.
Folosim „doar” în propoziții care exprimă ideea unei restricții sau limitări.
Exemple în care putem folosi „doar”
„Am doar cinci lei la mine.”
„Am făcut doar 20 de minute până în centru”.
„Doar nu o să te răzgândești în ultimul moment”.
„Doar o speranță mi-a mai rămas”.
„Mai avem doar o pâine”.
„Doar pe tine te iubesc”.
„Am doar haine colorate în garderobă”.
”Doar” se poate folosi și în expresii. Iată câteva exemple:
„Fără doar și poate ne vedem mâine, la 10:00”.
„Am lăsat acest lucru într-o doară”.
„Stai doar o clipă să mai discutăm ceva”.
Greșeli frecvente în limba română
Printre greșelile pe care românii le fac frecvent se numără, așa cum am precizat, „din cauza” și „datorită”.
Folosim „din cauza” atunci când vrem să exprimăm un efect nedorit, un lucru negativ care s-a petrecut dintr-un motiv, din cauza cuiva sau a ceva.
Ex: „Din cauza faptului că inflația a crescut, mulți oameni nu își mai pot permite să plătească facturile”.
„Toată această criză energetică este din cauza războiului dus de Rusia în Ucraina”.
Folosim „datorită” atunci când vorbim despre un efect pozitiv. Un lucru bun care s-a petrecut „datorită”, „mulțumită”, „grație” cuiva sau a ceva.
„Datorită felului în care angajații sunt tratați, performanța întregii echipei a crescut.”
„Sunt unde sunt doar datorită părinților mei care m-au încurajat mereu.”
„Datorită dietei sănătoase pe care o adopt, am reușit să mă mențin în formă”.
O altă greșeală frecventă este forma pentru modul condițional-optativ al verbului a plăcea. Mulți oameni au tendința de a spune „mi-ar place”, o formă greșita a acestui verb.
În toate cazurile se folosește „mi-ar plăcea”. Verbul a plăcea se formează la condițional optativ cu verbul a avea și cu infitivul.
De aceea, se spune „mi-ar plăcea să mergem la o cafea”, nu „mi-ar place să mergem la o cafea”.
Același lucru se aplică și la condițional-optativul verbului a părea. Infinitivul este „a părea”, nu „a pare”. Spunem, așadar, „mi-ar părea rău”, și nu „mi-ar pare rău”.
Sursa foto: 123rf.com
Citeşte şi: Monezi sau monede. Cum se scrie corect
