Alessandro Minuto-Rizzo, fost secretar general adjunct NATO, după atacul cu dronă de la Galați: „Rușii sunt foarte nervoși și caută posibilitatea unui compromis” 

Vastă experiență internațională

Considerat un expert de prim rang în securitate internațională, Alessandro Minuto-Rizzo a deținut funcția de secretar general adjunct al NATO pe parcursul a șase ani, în perioada 2001-2007, și pe cea de secretar general interimar NATO în perioada 17 decembrie 2003 – 5 ianuarie 2004. Din 2011 este fondatorul și președintele Fundației Colegiului de Apărare NATO, cu sediul la Roma, singurul think-tank din lume care poartă numele Alianței Nord-Atlantice. 

În 1994, Alessandro Minuto-Rizzo a fost numit reprezentantul personal al prim-ministrului Italiei pentru negocierea Planului general transeuropean de transport și energie. Din 1997 a activat în rolul de consilier diplomatic al profesorului Beniamino Andreatta, ministru al Apărării din Italia, și al succesorilor săi, Carlo Scognamiglio și Sergio Mattarella, jucând un rol de prim-plan în timpul crizelor din Balcani. 

În 2000 a devenit membru fondator al Comitetului Politic și de Securitate al Uniunii Europene. A fost profesor de politică externă și de securitate europeană la Universitatea LUISS din Roma între 2010 și 2014. 

Libertatea: Vineri dimineață, o dronă rusă a lovit un bloc de locuințe din orașul Galați, iar explozia a rănit două persoane. Este cel mai grav incident din România de la începutul războiului din Ucraina. Cum ar trebui, în opinia dumneavoastră, să acționeze și să reacționeze România, NATO și Europa?
Alessandro Minuto Rizzo: Este necesar ca România să protesteze, să aibă reacție fermă. Este evident, adică nu se poate accepta ca oamenii să fie răniți sau uciși în acest fel. Pe de altă parte, trebuie să fim atenți să nu ajungem la o escaladare, să nu avem un alt act de agresiune în altă parte. Autoritățile din România trebuie să ceară să primească scuze din partea Rusiei. Nu știu dacă vor veni aceste scuze din partea Rusiei. Minimul ar trebui să fie ca rușii să spună că este o greșeală, o greșeală teribilă, să spună că nu au vrut să atace România și că s-a întâmplat ceva, din motive tehnice sau din alte motive.

În același timp, România trebuie să ceară aliaților europeni și NATO să asigure o protecție puțin mai bună. Nu știu acum, din punct de vedere tehnic, cum ar fi posibil, dar să existe un fel de sistem de avertizare timpurie la granița dintre România și Ucraina. Cred că acesta este răspunsul potrivit.

– Ar trebui România să ia măsuri și împotriva Ambasadei Rusiei după ce s-a întâmplat la Galați?
– Nu știu, depinde și dacă vor veni scuze din partea Rusiei. Și nu știu dacă Rusia își va cere scuze pentru drona explodată la Galați. În această perioadă, Rusia e foarte nervoasă și agresivă. Dar dacă va exista o scuză din partea Rusiei, nu cred că ar trebui să fie expulzați diplomați. Dar dacă Rusia nu își cere scuze, România poate expulza diplomați de la ambasadă. Este pentru prima oară când un astfel de incident duce la victime. Pentru că au existat incidente și în Polonia, îmi amintesc, și în Lituania, care au fost întotdeauna legate de încălcarea spațiului aerian. Nu a fost vorba de vreun rănit, din câte știu. Cred că NATO ar putea face ceva mai mult, în ceea ce privește avertizarea timpurie, inclusiv în România.

„Rușii sunt foarte nervoși”

– Cum ar putea NATO să consolideze apărarea împotriva amenințărilor rusești în Europa de Est, inclusiv în România?
– Când mai multe țări din Europa Centrală și de Est au aderat la NATO, a existat un acord. Este vorba de Actul Fondator privind relațiile, cooperarea și securitatea reciprocă dintre NATO și Federația Rusă, ce a fost semnat la Paris, la 27 mai 1997. A existat un acord conform căruia, din punctul de vedere al NATO, în noile state membre puteau fi prezente doar forțe militare simbolice. Situația a continuat așa până la invadarea și ocuparea Crimeei. După aceea, a avut loc un summit la Varșovia în 2016, unde s-a decis că și ultima serie de țări care au aderat la NATO ar trebui să aibă dreptul la o rotație a trupelor. Ei bine, asta s-a și întâmplat. După invazia Ucrainei în 2022, s-a înregistrat o prezență foarte puternică a forțelor NATO pe flancul estic, inclusiv în România, Bulgaria și Polonia.
Dar, desigur, acest lucru se poate îmbunătăți și mai mult. 

– Războiul de agresiune al Rusiei a depășit încă o limită după ce una dintre dronele sale a lovit o zonă dens populată din România și a rănit civili. Cât de mare este riscul ca Rusia să depășească o altă limită pe termen scurt și mediu?
– Este foarte greu de spus. Dar impresia mea, s-ar putea să mă înșel, desigur, pentru că nimeni nu poate prezice viitorul, este că, în acest moment, rușii sunt foarte nervoși, pentru că nu câștigă războiul din Ucraina. Situația de pe teren rămâne neschimbată. Patru ani și jumătate nu au produs niciun rezultat special pentru Rusia. Multe pierderi. Economia plătește un preț ridicat.

Nu cred că opinia publică din Rusia este foarte mulțumită de asta, chiar dacă nu se exprimă deschis, așa cum facem noi în Occident. Așadar, cred că rușii sunt foarte nervoși și probabil caută cumva posibilitatea unui compromis. Un fel de armistițiu. Dar probabil că nu știu cum să procedeze, cum să ajungă la acest rezultat, pentru că vor să declare victoria în același timp.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro