Aliații europeni din NATO promit să cumpere mai multe arme din SUA prin inițiativa PURL pentru sprijinirea Ucrainei

Acordul prevede ca statele europene să achiziționeze arme produse în SUA, care vor fi ulterior transferate Ucrainei. Conform Institutului Kiel din Germania, care monitorizează sprijinul militar și financiar pentru Kiev, ajutorul occidental a scăzut cu 43% în lunile iulie și august comparativ cu prima jumătate a anului.

Doar șase state participau la inițiativa PURL

Schema PURL este considerată crucială pentru implementarea angajamentului Europei și Canadei de a prelua cea mai mare parte a responsabilității pentru securitatea Ucrainei, în timp ce țara continuă să se apere împotriva invaziei ruse.

„Știm exact de ce are nevoie Ucraina pentru a-și menține forța de luptă, iar unele dintre aceste echipamente pot fi furnizate doar de Statele Unite, cum ar fi interceptoarele pentru sistemele Patriot. De aceea este necesară inițiativa PURL: lista cu nevoile Ucrainei, acoperite de SUA, dar finanțate de aliați”, a explicat secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Anterior, doar șase state – Olanda, Danemarca, Norvegia, Suedia, Canada și Germania – participau la schemă, însă alte zece țări s-au alăturat în urma presiunilor din partea SUA și a NATO.

„Ne așteptăm ca tot mai multe țări să contribuie cu fonduri și achiziții pentru a susține Ucraina și pentru a ajuta la atingerea unei soluții pașnice”, a subliniat Pete Hegseth, secretarul american al apărării.

Ce se urmărește prin PURL

PURL urmărește să asigure un flux constant de sprijin militar – letal și neletal – pentru Ucraina, cu accent pe apărarea antiaeriană.

În cadrul aceleiași reuniuni, Germania a anunțat un nou pachet de ajutor în valoare de două miliarde de euro, ce include arme antitanc și fonduri pentru sisteme Patriot.

Tot miercuri, aliații NATO au convenit să întărească capacitățile de descurajare și apărare ale alianței, ca răspuns la creșterea numărului de incursiuni cu drone și avioane rusești în spațiul aerian al unor state membre, precum Polonia, Estonia, România și Danemarca.

Aceste incidente, atribuite în unele cazuri Rusiei, au determinat discuții privind integrarea noilor tehnologii în sistemele de apărare colectivă. Problema dronelor a devenit, de asemenea, o prioritate pentru Uniunea Europeană, care propune finanțarea unui așa-numit „zid al dronelor”.

Conform Foii de parcurs privind pregătirea pentru apărare, document ce urmează a fi prezentat joi, Comisia Europeană estimează că acest sistem ar putea fi funcțional până la sfârșitul anului 2027.

Cooperare între NATO și UE

Atât NATO, cât și UE insistă că nu își dublează activitățile, ci cooperează pe baza unei diviziuni clare a responsabilităților, în condițiile în care 23 dintre cele 27 de state UE sunt și membre NATO.

„Ne completăm reciproc și folosim punctele forte ale fiecăruia”, a declarat Mark Rutte, care a subliniat colaborarea strânsă cu Ursula von der Leyen, Kaja Kallas și Andrius Kubilius.

„NATO furnizează planificarea militară, iar achizițiile revin statelor membre. Prin acest mecanism, le ajutăm să îndeplinească obiectivele de capabilitate ale alianței”, a afirmat Kaja Kallas, șefa diplomației europene.

În perspectiva summitului liderilor UE de săptămâna viitoare de la Bruxelles, proiectele de concluzii ale Consiliului European subliniază urgența de a dezvolta capacități antidrone și de apărare aeriană în cadrul blocului comunitar.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE