Cât de prestigioasă este, de fapt, facultatea făcută de Nicușor Dan la Paris: „Pepiniera de genii a Franței”

„Cam cu 10 clase peste Sorbonna”

Într-un mesaj postat pe Facebook, Papahagi povestește cum stau lucrurile la ENS, care este „cam cu 10 clase peste Sorbonna”.

„Spus rapid, ENS e pepiniera de genii științifice și academice a Franței. S-au mai schimbat lucrurile, dar vă spun cum era în anii 1990-2000, când am studiat acolo. La universitățile pariziene (nu toate sunt bucăți ale vechii Sorbone, cum spuneam) intră cam oricine are note decente la bacalaureat, dar la ENS sunt admiși doar 200 de tineri brilianți pe an: 100 de umaniști (filozofi, filologi, istorici…) și 100 de realiști (matematicieni, fizicieni, chimiști, biologi…)”, arată Papahagi, care a fost unul dintre elevii prestigioasei universități.

Cum au ajuns români la ENS

Acesta a povestit și cum au reușit să ajungă români acolo, deși școala era rezervată cetățenilor francezi.

„Așa a fost admis, în 1996, prietenul meu, Theodor Paleologu, care avea și cetățenia franceză. Cum am ajuns, noi, românii, la ENS? Grație lui Christian Duhamel (matematician, cred), care era consilier de cooperare la Ambasada Franței și prieten cu Étienne Guyon (fizician), directorul ENS în anii ’90. ENS a introdus și un concurs pentru un număr extrem de limitat de străini. Deschizătorii de drum au fost, în 1992, doi matematicieni brilianți din România: Nicușor Dan și Andrei Moroianu (care a rămas în cercetare, în Franța)”, spune Adrian Papahagi.

Recomandări

Cum a scăpat milionarul Viorel Cataramă din procesul cu CNSAS. Concluzia judecătorilor: a scris, dar n-a „turnat”

Acesta precizează că Duhamel l-a convins pe Étienne Guyon să admită anual și 10 cetățeni din România, Republica Moldova și Bulgaria: 5 umaniști și 5 realiști.

„Nu știu exact când a început acest program, care era finanțat pe jumătate de guvernul Franței și pe jumătate de Fundația Soros (da, eram „soroșiști” – chit că singurul lucru la care ne obliga contractul cu Fundația Soros era să ne obținem diplomele, nu să servim nu știu ce ocultă globalistă își închipuie dobitocii de la AUR)”, arată Papahagi.

A renunțat la o carieră strălucită de matematician

Nicușor Dan, spune Papahagi, a renunțat la o carieră strălucită de matematician și s-a întors în România pentru a se lupta cu mafia imobiliară.

De altfel, toți cei care s-au întors acasă, nu fiindcă nu și-au găsit un post în Franța sau altundeva, au făcut-o din patriotism.

„E și cazul lui Nicușor Dan, care a renunțat la o carieră strălucită de matematician ca să se lupte cu mafia imobiliară din București. Alții dintre noi au ales să educe tinerii români, nu pe cei din Franța”, spune Adrian Papahagi.

O Școală Normală Superioară la București, un vis neîmplinit

La revenirea în România, în „1998 sau 1999”, Nicușor Dan a vrut să creeze la București o Școală Normală Superioară.

Recomandări

Cum s-au făcut praf banii din taxe și impozite: Curtea de Conturi a descoperit „abateri” bugetare în valoare totală de 457 de miliarde de lei din 2017 până în 2024 la stat

„El a redactat proiectul pentru științele reale și mi-a cerut să contribui la cel pentru științele umane, ceea ce am și făcut. În cele din urmă, a reușit să creeze o schemă de burse, sau o filieră în cadrul unui institut, de care au beneficiat unii matematicieni deștepți, dar proiectul mare nu s-a realizat. Poate că acum, când a devenit președintele țării, putem învia ideea unei pepiniere pentru viitoarele elite academice”, se arată în mesajul postat de Adrian Papahagi.

Un matematician briliant, Nicușor Dan, câștigătorul alegerilor prezidențiale de duminică, 18 mai, în România, și-a construit notorietatea luptând împotriva corupției în București, și l-a învins pe candidatul de extremă dreapta George Simion, scrie publicația franceză Le Figaro.

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro