Deținerea unei pisici ar putea dubla riscul de tulburări asociate schizofreniei, potrivit unui studiu

O suspiciune care nu dispare: rolul parazitului Toxoplasma gondii

Cercetarea, publicată de Science Alert, a analizat 17 studii publicate în ultimele patru decenii în 11 țări, inclusiv SUA și Marea Britanie, pentru a înțelege mai bine legătura dintre prezența pisicilor în viața oamenilor și riscul de tulburări asociate schizofreniei.

Analiza, realizată de psihiatrul John McGrath și echipa sa de la Centrul pentru Cercetare a Sănătății Mintale din Queensland, a indicat o asociere semnificativă între deținerea unei pisici și un risc mai mare de astfel de tulburări, însă autorii subliniază că domeniul are nevoie de studii mult mai riguroase.

Ce este parazitul Toxoplasma gondii

Încă din 1995, cercetătorii au propus că parazitul Toxoplasma gondii, care se reproduce doar în pisici și poate fi transmis oamenilor prin carne insuficient gătită, apă contaminată sau contact cu fecalele unei pisici infectate, ar putea juca un rol în această asociere.

În SUA, se estimează că aproximativ 40 de milioane de oameni sunt infectați cu acest parazit, de multe ori fără simptome. Odată ajuns în organism, el poate pătrunde în sistemul nervos central și poate influența neurotransmițătorii, fiind asociat în unele studii cu schimbări de personalitate, simptome psihotice și tulburări neurologice, inclusiv schizofrenia. Toxoplasmoza este boala provocată de acest parazit. Totuși, prezența unei asocieri nu înseamnă neapărat o relație de cauzalitate.

Mușcăturile de pisică și legătura neașteptată cu trăsăturile psihologice

Cercetările despre expunerea la pisici în copilărie au oferit rezultate diferite. Unele studii sugerează un risc mai mare dacă pisicile sunt prezente în anumite perioade ale copilăriei, în timp ce altele nu au găsit nicio legătură.

De exemplu, un studiu nu a identificat o asociere pentru perioada de dinainte de 13 ani, dar a găsit una pentru intervalul 9–12 ani, ceea ce sugerează că momentul expunerii ar putea avea un rol, deși „fereastra critică” nu este clar definită.

Există și cercetări care s-au concentrat pe comportamente sau trăsături psihologice legate de schizotipie. Un studiu cu 354 de studenți din SUA nu a găsit nicio legătură între deținerea unei pisici și scorurile de schizotipie, însă persoanele care fuseseră mușcate de pisică au obținut scoruri mai mari.

Un alt studiu a găsit o asociere similară pentru mușcăturile de pisică, dar autorii au sugerat că ar putea fi implicați și alți agenți patogeni, nu neapărat parazitul transmis de pisici.

Cum au ajuns cercetătorii la concluzia riscului dublu

Analiza echipei australiene, care a combinat datele din toate aceste studii, a arătat că persoanele expuse la pisici prezentau un risc aproximativ dublu de a dezvolta schizofrenie după ajustarea pentru variabilele relevante. Totuși, majoritatea studiilor analizate au fost studii caz-control, un tip de cercetare care nu poate demonstra cauzalitatea și care poate fi afectat de factori necontrolați. În plus, autorii remarcă faptul că multe dintre studiile existente sunt de calitate scăzută, ceea ce limitează certitudinea concluziilor.

La final, echipa de cercetători subliniază că analiza susține existența unei asocieri, dar avertizează că domeniul are nevoie urgentă de studii mai solide, realizate pe eșantioane mari și reprezentative, pentru a clarifica rolul pe care deținerea unei pisici l-ar putea avea în riscul unor tulburări mintale.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE