Mafia duty-free-urilor din Aeroportul Otopeni: Ce s-a ales de dosarele șmecherilor care cereau șpăgi de până la 22 de milioane de euro pentru spațiile comerciale

Singurul care a rămas să fie judecat în dosarul de trafic de influență este fostul director comercial al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB), cel acuzat că cerea șpăgi de până la 22 de milioane de euro de la afaceriști în schimbul prelungirii contractelor pentru spațiile comerciale din Aeroportul Otopeni.

Procesul acestuia din urmă urmează a fi soluționat de Curtea de Apel București, în contestație la procedura de cameră preliminară, deși tribunalul a dat undă verde judecării acestuia încă din septembrie 2024.

Cum a reușit Bălan să scape de jumătate din pedeapsă

Dumitru Cristian Bălan, intermediarul șpăgilor pentru spațiile comerciale din Aeroportul Otopeni, a fost condamnat de Curtea de Apel București, pe 18 mai 2026, la 2 ani și 10 luni de închisoare cu suspendare pentru trafic de influență.

Anterior, pe data de 17 februarie 2025, Tribunalul București îl condamnase pe Dumitru Cristian Bălan la 2 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare.

Libertatea a consultat Hotărârea 883/2026 din 18 mai 2026 pentru a vedea care au fost argumentele magistraților pentru majorarea pedepsei lui Bălan, însă nu într-atât încât să depășească pragul de 3 ani, peste care legea nu permite suspendarea executării pedepsei.

• „Curtea constată că, în mod constant, apelantul intimat inculpat în fața instanței de fond și a instanței de apel nu a recunoscut comiterea faptelor deduse judecății și pentru care a fost condamnat, încercând, în esență – cu scopul evident de a fi exonerat de răspunderea penală – să acrediteze ideea că a solicitat un simplu împrumut pentru dezvoltarea unei afaceri proprii, că nu vorbea serios cu martorul denunțător, pe care îl ironiza cunoscând faptul că acesta îi purta dușmănie, că în cursul urmăririi penale a recunoscut faptele sub presiunea stării emoționale generate de arestarea preventivă și din dorința de a semna un acord de recunoaștere. (…)
• Contrar celor susținute de procuror, Curtea apreciază, în acord cu prima instanță, că sunt incidente dispozițiile art.19 din Legea nr. 682/2002 (n.r. – Legea pentru protecția martorilor, care prevede reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă în cazul formulării unui denunț).
• Inculpatul (Bălan Cristian Dumitru – n.r.), inculpat în prezenta cauză, în cursul judecății a denunțat comiterea unor fapte de corupție, iar prin denunțul astfel formulat a facilitat, în opinia Curții, identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane (n.r. – în dosarul în care e vizat afaceristul Florin Larionesi, judecat pentru dare de mită la Muzeul de Istorie din Cluj)
• (…) Curtea apreciază că nu se poate reține lipsa atitudinii active a inculpatului, care, deși a fost audiat ca martor indirect, a facilitat și a contribuit la rândul său, prin modalitatea sa de acțiune, la identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au comis infracțiuni grave, de corupție.
• Chiar dacă contribuția inculpatului (Bălan Cristian Dumitru – n.r.) a fost una mai redusă, nu poate fi negată și nu poate conduce la înlăturarea sa de la aplicarea prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002. (…)
• Curtea constată că instanţa de fond a realizat o corectă analiză a materialului probator administrat în cauză, raportat şi la apărările inculpatului, fiind pe larg expuse în considerentele sentinței penale apelate, probele administrate material probator care, în opinia Curţii, este în măsură să justifice şi să susţină soluţia de condamnare a inculpatului (Bălan Cristian Dumitru – n.r.), adoptată prin hotărârea criticată. (…)
• În opinia Curţii, probele administrate în cauză, anterior menţionate, dovedesc, fără dubiu, că inculpatul (Bălan Cristian Dumitru – n.r.) a săvârşit infracțiunile deduse judecății în modalitatea reținută și descrisă în hotărârea atacată, soluţia de condamnare adoptată de  instanţa de fond şi criticată prin calea de atac exercitată fiind pe deplin justificată. (…)
• Curtea consideră că, în prezenta cauză (…) suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 2 ani şi 10 luni ani închisoare (…) pe durata unui termen de supraveghere maxim de 4 ani, corespunde gravităţii în concret a fiecărei fapte comise şi periculozităţii autorului acestora, ambele în suficientă măsură relevate de probele dosarului.
• Curtea are în vedere la stabilirea și aprecierea acestor pedepse: natura şi gravitatea faptelor comise, împrejurările concrete şi modalitatea în care s-au săvârșit, scopul urmărit (prelungirea unor contracte  de asociere în participațiune pentru exploatarea spațiilor comerciale deținute de Compania Națională Aeroporturi București), precum și sumele  de bani pretinse. (…)
• De asemenea, Curtea ţine cont de atitudinea procesuală nesinceră a inculpatului (Bălan Cristian Dumitru – n.r.), care în pofida evidenţei relevate de probele administrare, a negat comiterea faptelor deduse  judecăţii, neasumându-şi consecinţele comportamentului său.
• Curtea nu poate ignora însă nici datele ce caracterizează favorabil persoana inculpatului.
• Din actele dosarului rezultă că inculpatul (Bălan Cristian Dumitru – n.r.) este în vârstă de 56 ani, este la prima încălcare a legii penale, are studii superioare, un loc de muncă, este căsătorit şi are patru copii, dintre care trei minori şi a formulat un denunţ. (…)
• Severitatea acestui tip de sancţiune penală constă în faptul că pe lângă limitările impuse inculpatului, prin măsurile de supraveghere, pe durata acestui termen de supraveghere pe durata maximă de 4 ani, inculpatul este ameninţat să piardă beneficiul suspendării şi să execute cumulat cele două pedepse cu închisoarea în regim de detenţie, în cazul comiterii unei noi infracţiuni sau al nerespectării măsurilor de supraveghere sau a obligaţiilor impuse, putând scăpa de executarea pedepsei numai printr-o conduită corectă şi deci prin reeducare”, se arată în documentul citat.

Cătălin Lăscuț – salvat de acordul de recunoaștere a vinovăției

Cătălin Lăscuț – cel care îi „vămuia” pe afaceriștii cu spații comerciale în Aeroportul Otopeni – s-a ales cu o pedeapsă de 2 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare, după ce Curtea de Apel București a confirmat definitiv, pe data de 4 septembrie 2023, acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de acesta cu procurorii DNA.

Judecătorii de la Curtea de Apel București au apreciat că o pedeapsă cu executare pe numele lui Cătălin Lăscuț ar avea „un rol punitiv accentuat, dar o eficiență educativă dubitabilă”.

Cătălin Lăscuț cerea bani de la alți afaceriști pentru a le asigura prelungirea perioadei de închiriere a spațiilor comerciale din aeroport, lăudându-se că are trecere la înalți funcționari publici din ministere ori la politicieni importanți.

În interceptările din dosar, Cătălin Lăscuț vehiculează prenume precum „Marcel” – cu referire la Marcel Ciolacu de la PSD sau „Rareș” – cu privire la Rareș Bogdan de la PNL, dându-le impresia interlocutorilor nu numai că îi cunoaște, dar că ar avea și relații apropiate cu aceștia, din moment ce se referă la ei folosind numele mic.

Pe data de 3 iulie 2023, Tribunalul București a respins acordul de recunoaștere încheiat de Cătălin Lăscuț cu procurorii DNA pentru pedeapsa de 2 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare pentru infracțiunile de trafic de influență și spălare de bani.

•  „Instanța apreciază că pedepsele cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror şi inculpat sunt nejustificat de blânde în raport cu gravitatea infracţiunilor reţinute în sarcina sa”, a concluzionat judecătorul fondului.

În apel, magistrații au avut o cu totul altă opinie, potrivit hotărârii Curții de Apel București din data de 4 septembrie 2023:

• „Contrar celor reținute de judecătorul primei instanțe, Curtea constată că soluția cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat nu este nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracțiunilor și periculozitatea infractorului, de vreme ce aceasta reflectă gravitatea medie a faptelor, dar și circumstanțele personale favorabile inculpatului.
• Totodată, faptul că inculpatul (Lăscuț Cătălin – n.r.) nu s-a limitat doar la pretinderea unei sume de bani, susținând că are influență asupra unor funcționari pentru a obține prelungirea contractelor, ci s-a interesat în mod activ de factorii decizionali de la nivelul Guvernului României, dar și de la nivelul CNAB (…) nu a reprezentat decât o modalitate prin care acesta a încercat să-și arate influența posibilă și credibilă, nefiind de natură a crește, doar sub acest aspect, gravitatea faptelor. (…)
• Totodată, în dezacord cu judecătorul primei instanțe, Curtea reține că modalitatea în care a acționat inculpatul nu poate determina convingerea că, în situația în care nu ar fi intervenit organele de urmărire penală, conduita infracțională s-ar fi repetat cu fiecare ocazie (…).
•  Ideea judecătorului primei instanțe că doar pedeapsa privativă de libertate e eficientă este fundamental greșită și nu respectă nevoia de echilibru ce trebuie să predomine în ansamblu, esențială fiind adaptarea tratamentului penal în mod corect, cu respectarea tuturor criteriilor enunțate de lege”, se arată în motivarea Curții de Apel București.

Cum l-au adus judecătorii pe Ivan cu un an mai aproape de prescripție

Alexandru George Ivan – director comercial în cadrul Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB) – a cerut o șpagă de 22 de milioane de euro de la doi afaceriști în schimbul prelungirii contractelor pentru spațiile comerciale din Aeroportul Otopeni.

În cazul său, atât Tribunalul, cât și Curtea de Apel au respins acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Ivan cu DNA:

• „Gravitatea faptelor, traficarea în schimbul pretinderii unor sume uriașe de milioane de euro a unor contracte de asociere cu CNAB, fapte de mare corupţie, ce subminează endemic dezvoltarea ţării și care nu pot fi sancţionate cu pedepse derizorii într-un cuantum care să permită şi clemenţa suspendării executării pedepsei rezultante”, au concluzionat judecătorii pe data de 5 octombrie 2023.

În urma respingerii acordului încheiat cu DNA, fostul director comercial al CNAB a rămas să fie judecat potrivit procedurii comune, așa că pe data de 9 ianuarie 2024 a început procesul în cameră preliminară, o procedură cu termen recomandat de finalizare de 60 de zile.

Tribunalul București a constatat legalitatea întocmirii rechizitoriului pe 16 septembrie 2024, însă a durat mai bine de un an până când cauza a ajuns în contestație la Curtea de Apel București, iar primul termen a avut loc abia pe data de 27 noiembrie 2025.

Cel mai probabil, instanța de fond a avut nevoie de două luni pentru motivarea soluției, iar restul întârzierii, de până la un an, se suprapune cu protestul magistraților din anul 2025 față de proiectul care viza tăierea pensiilor speciale.

Traficul de influență are un termen de prescripție de 8 ani, astfel că Alexandru George Ivan ar putea scăpa de răspunderea penală în 2030. Deși pare improbabil, procedura de cameră preliminară nu s-a încheiat, urmează motivarea încheierii finale, procesul pe fond și apoi apelul. Pe de altă parte, nu este exclusă nici soluția restituirii dosarului la Parchet.

Ivan suspectează că a fost filmat în aeroport cu ajutorul SRI

Din noiembrie 2025, avocatul lui Alexandru George Ivan a început să ia „la puricat” înregistrările audio-video, exprimându-și suspiciunea că acestea ar fi fost realizate cu ajutorul SRI:

• „Solicită emiterea unei adrese către Compania Națională Aeroporturi București, prin care să se solicite reprezentanților legali ai acesteia să indice judecătorului de cameră preliminară aspectele ce privesc legalitatea mijloacelor obținute prin utilizarea imaginilor și a sunetelor captate de camerele de supraveghere aflate în incinta Aeroportului Otopeni.
• Mai arată că o parte din acuzația formulată împotriva inculpatului se fundamentează pe fotografii și înregistrări obținute de la camerele de supraveghere amplasate în incinta Aeroportului Otopeni.
• La data pretins infracțională, respectiv în primăvara anului 2022, camerele de supraveghere vizate funcționau sub un anumit regim: fie se aflau în zona liberă și, în acest caz, erau supuse supravegherii Serviciului Român de Informații, fie se aflau în zona de trecere a aeroportului, inclusiv în apropierea unor cafenele, ceea ce impune clarificarea persoanelor care aveau posibilitatea de a administra acele camere.
• De exemplu, directorul operațional al Aeroportului București nu putea să extragă imagini sau sunete de pe acele camere. Astfel, consideră că este de notorietate că, cel mai probabil, camerele respective se aflau sub administrarea Serviciului Român de Informații, ceea ce conduce la concluzia că imaginile și înregistrările furnizate de aceste camere nu pot constitui probe în procesul penal, până la stabilirea exactă a titularului acestora la data anului 2022. Aceasta este cu atât mai necesară cu cât, în prezent, camerele se află în spațiul Schengen, posibil sub un regim diferit de administrare”, se arată în Încheierea din data de 27 noiembrie 2025.

Pe data de 5 martie 2026, instanța a admis acest capăt de cerere și a cerut CNAB să comunice regimul juridic al camerelor de supraveghere din spațiile comerciale unde a fost înregistrat Alexandru George Ivan. Instanța a încheiat dezbaterile în contestație și se va pronunța pe data de 3 iunie 2026.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro