Mii de migranți în Belarus, la granița poloneză. Varșovia așteaptă un incident armat, UE și SUA îl atacă pe Lukașenko
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Autoritățile poloneze au respins deja luni seară un asalt al graniței de est, organizat de sute sau mii de migranți din Orientul Mijlociu și Africa, aduși în zonă de autoritățile din Belarus. În vreme ce NATO, UE și SUA au condamnat regimul lui Aleksandr Lukașenko pentru instrumentalizarea migranților, organizațiile umanitare au avertizat că situația acestor oameni, care au campat în zonă la temperaturi scăzute, este dramatică, scrie BBC.
Cuprins:
Polonia a avertizat cu privire la o posibilă escaladare a situației deja tensionate de la granița de est, spunând că Belarusul ar putea încerca să provoace un incident armat pentru a permite miilor de migranți strânși în zonă să treacă frontiera în UE.
Situația în zonă este dramatică. Oficialii de la Varșovia au detașat în zonă trupe suplimentare, polițiști și militari, după ce în cursul zilei de luni, mulțimea disperată de migranți a încercat să treacă de gardurile de sârmă ghimpată, fără succes.
Polonia, UE și NATO au acuzat Belarusul că orchestrează în mod direct criza de la graniță, o acuzație pe care Minskul a negat-o.
Iar problema este mai mare și nu doar Polonia se confruntă cu ea. Lituania și Letonia au anunțat ambele o creștere substanțială a numărului de persoane care încearcă să traverseze frontiera ilegal din Belarus, în ultimele luni.
Cei mai mulți migranți vin din Africa și Orientul Mijlociu. Șeful diplomației UE, Josep Borrell, a anunțat încă din octombrie care este traseul migrației, organizat chiar de Belarus.
„Migranților le sunt oferite vize, bilete de avion și o aeronavă este gata să îi transporte la Minsk, de unde sunt duși la granițele cu Lituania, Letonia și Polonia”, a spus acesta.
Dacă Aleksandr Lukașenko a pierdut între timp controlul asupra mulțumii strânse la graniță este neclar. Cert este că numărul acestora a crescut simțitor.
La Varșovia, purtătorul de cuvânt al guvernului, Piotr Muller, a anunțat că 4.000 de migranți s-au adunat lângă frontiera de est poloneză. Oficialii polonezi au avertizat că se așteaptă la „o escaladare de natură armată”.
„Belarusul vrea să provoace un incident major, preferabil cu focuri de armă și victime”, a spus adjunctul ministrului de Externe, Piotr Wawrzyk mai devreme.
Tensiunile s-au intensificat luni, când clipurile postate pe rețelele sociale au arătat mulțimi de oameni, inclusiv copii și femei, mergând spre ganița cu Polonia. Alte imagini au arătat sute de migranți însoțiți de bărbați înarmați, îmbrăcați în haine militare.
— Ministerstwo Obrony Narodowej ?? (@MON_GOV_PL) November 8, 2021
Și presa locală poloneză a relatat că mulți dintre migranții veniți lângă Kuznica erau însoțiți de indivizi înarmați. Iar șeful departamentului de securitate națională al Poloniei, Stanislaw Zaryn, a asigurat că migranții sunt sub controlul forțelor armate din Belarus.
Ulterior, migranții au putut fi văzut în timp ce încercau fără succes să treacă de gardurile de sârmpă ghimpată.
Agenția de graniță din Belarus a precizat luni că cel puțin 2.000 de migranți s-au strâns lângă granița poloneză. Ei se îndreaptă spre UE și vor „să aplice pentru azil”, a spus agenția.
Situație dramatică pentru migranții prinși în conflict
În acest timp, pentru migranții nedoriți de nimeni, situația este dramatică. Temperaturile în zonă au scăzut sub zero grade Celsius în timpul nopții. Câțiva migranți ar fi murit în ultimele zile.
Activiștii spun că migranții, cei mai mulți bărbați tineri, dar și femei și copii, sunt folosiți ca pioni într-un conflict politic între Belarus și vecinii săi.
BBC a vorbit cu fratele unui migrant irakian aflat la graniță alături de soția sa și de trei copii. Potrivit relatării, aceștia ar fi ajuns în Minsk acum o lună.
Acesta a mai spus că tentativa de a traversa granița a fost organizată de migranți, dar a admis că autoritățile din Belarus i-au împins să facă asta.
„Oamenii știu că sunt folosiți (de Lukașenko), dar nu au niciun viitor”, a spus Barwa Nusreddine Ahmed, fratele migrantului blocat la graniță.
Agenția UE de protecție a granițelor, Frontex, nu se află în Polonia. Și asta pentru că Varșovia a rezistat deocamdată solicitărilor privind oferirea de ajutor, spre deosebire de Lituania și Letonia.
Decizia Poloniei de a refuza implicarea Frontex a fost criticată, scrie Foreign Policy, inclusiv din cauza faptului că permite forțelor poloneze să acționeze fără supraveghere.
Fundația Ocalenie, o organizație poloneză care lucrează cu migranții, a acuzat de altfel autoritățile poloneze de tactici inumane” în acțiunile de respingere a migranților.
O problemă este și faptul că informațiile independente de la fața locului sunt greu de obținut, în condițiile în care autoritățile au interzis accesul civililor, inclusiv pe cel al jurnaliștilor în zonă.
Comisia Europeană cere noi sancțiuni
UE, SUA și NATO și-au arătat susținerea pentru Polonia și au condamnat regimul de la Minsk.
UE a afirmat clar că liderul autoritar al belarusului, Aleksandr Lukașenko, este cel care provoacă incidentele, în semn de răzbunare pentru sancțiunile impuse de blocul comunitar.
Sancțiunile au fost impuse pentru a pedepsi reprimarea manifestațiilor antiguvernamentale de anul trecut și arestarea unui jurnalist activist după deturnarea unei aeronave Ryanair.
Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat chiar că UE ia în calcul să extindă sancțiunile pentru a include „companiile aeriene ale unor țări terțe”, implicate în transportarea migranților în Belarus.
„Instrumentalizarea migranţilor în scopuri politice este inacceptabilă”, a denunţat ea într-un comunicat.
Și NATO a reacționat, cerând Belarusului „să se conformeze dreptului internaţional”.
Potrivit unui comunicat oficial, NATO va veghea la securitatea membrilor săi, iar secretarul general Jens Stoltenberg continuă să urmărească îndeaproape situaţia.
Reacții au venit și de la Departamentul de Stat.
„Îndemnăm regimul să înceteze imediat manipularea fluxului de migranţi care trec graniţele sale către Europ”, a insistat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.
„Statele Unite condamnă cu fermitate exploatarea politică şi manipularea persoanelor vulnerabile de către regimul Lukaşenko”, a declarat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane.
El a calificat drept tulburătoare imaginile şi informaţiile despre situaţia de la graniţa dintre Belarus şi Polonia de la sfârşitul săptămânii, unde s-au adunat mii de migranţi.
Lukașenko a insistat în mod repetat că guvernul său nu îi va opri pe migranți și i-a acuzat pe grănicerii din UE că sunt violenți cu refugiații.
Ce vrea Lukașenko?
Dincolo de răzbunarea pentru sancțiunile deja impuse, regimul Lukaneșko ar intenționa să intimideze UE pentru a împiedica adoptarea altor măsuri, mai dure, scrie site-ul RFI.
De ceva vreme în culisele cancelariilor europene, dar și la Washington, se negociază cel de-al cincilea pachet de sancțiuni. Se consideră că acest nou pachet va cauza grave pierderi economice, dar, și la nivel personal, la nivelul critic al înalților servitori ai regimului dictatorial de la Minsk, sunt așteptate sancțiuni usturătoare.
Negocierile asupra acestui pachet de sancțiuni ar trebui să fie finalizate pe 15 noiembrie la Consiliul miniștrilor de externe a Uniunii Europene, scrie RFI.
Primele sancţiuni economice adoptate la sfârşitul lunii iunie au lovit sectoarele cheie ale potasiului, petrolului şi tutunului.
Sancţiunile individuale ale UE împotriva oficialilor regimului belarus vizează în prezent 166 de persoane, inclusiv preşedintele Lukaşenko şi doi dintre fiii săi.
