Cum se integrează muncitorii străini în Oradea: „Mi-au cerut să le botez copilul la Biserica cu Lună”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România se confruntă cu o criză acută de forță de muncă, iar soluția a venit în ultimii ani prin aducerea de muncitori din afara Uniunii Europene. Numai în 2025, autoritățile au eliberat 100.000 de permise de muncă pentru cetățeni extracomunitari. În județul Bihor, aproape 7.000 de străini s-au stabilit și lucrează, în special în HoReCa, industrie, construcții și agricultură, se arată într-o dintr-o documentare realizată de Bihoreanul, care a stat de vorbă cu angajatori, muncitori și reprezentanți ai instituțiilor locale..
Cuprins:
Muncitori veniți din Asia, atrași de salarii mai mari
Cei mai mulți imigranți din Oradea și Bihor provin din Nepal, Sri Lanka, India și Bangladesh. Pentru mulți, motivația o reprezintă salariile care sunt duble față de cele din țările lor.
„Am muncă. Am ce mânca. Am unde dormi. Am sănătate. E bine”, rezumă simplu Raj Kumar Raut, venit din Nepal și angajat la Administrația Domeniului Public din Oradea.
Datele oficiale arată că în România sunt angajați peste 140.000 de lucrători non-UE, dintre care aproape 800 numai din Nepal în județul Bihor.
Angajatorii: „Sunt harnici și se integrează repede”
Șeful Serviciului pentru Imigrări Bihor, comisar-șef Săndel Dima, spune pentru sursa citată că fenomenul a explodat după 2021, când contingentul anual de permise de muncă a crescut de la 25.000 la 100.000.
Patronii locali confirmă că fără sprijinul imigranților, multe afaceri nu ar funcționa.
„Vorbim de oameni harnici, meticuloși, pozitivi prin natura lor și motivați să se integreze. La fel ca românii plecați afară, acești oameni lucrează 10 ore pe zi, sâmbăta, dornici să câștige mai mult”, spune Octavian Dan, președintele Asociației Firmelor Bihorene.
Povești de viață: între sacrificiu și stabilitate
Kumal Narayan, de 32 de ani, lucrează la o fermă din Arpășel de șase ani. A venit singur din Nepal, și-a adus apoi soția și fetița, dar recunoaște că începutul a fost greu: „Limba fost greu, familie departe – fost greu, dar dacă dai interes, fi bun”.
Alții au reușit chiar să-și întemeieze familii aici. La fabrica Valtryp din Oradea, fondatorul Valeriu Trip povestește cum primii angajați din Sri Lanka au ajuns să își aducă soțiile și rudele. Recent, în companie s-a născut primul copil al unei familii de migranți.
„Mi-au cerut să le botez copilul la Biserica cu Lună”, spune Trip.
Integrarea în comunitate
Managerii din HoReCa afirmă că, deși la început clienții erau surprinși să fie serviți de asiatici, lucrurile s-au schimbat rapid.
„Angajații noștri vorbesc puțin românește și s-au integrat. Acum sunt o prezență obișnuită în Oradea”, spune Linda Șereș, manager la cafeneaua Ristretto din Piața Unirii, citată de Bihoreanul.
Raj Trikhatri, 32 de ani, lucrează la Aquaparkul Nymphaea.
„În Nepal salariu 200 euro, aici 500 euro. Trebuia venit. Niciodată frică. Eu merg și noaptea în oraș și tot bun”, spune el, convins că România i-a oferit o șansă reală.
Probleme și incidente izolate
Deși integrarea este vizibilă, nu lipsesc problemele. În Capitală, un livrator din Bangladesh a fost agresat doar pentru că era străin. În Maramureș, un conflict banal între muncitori români și nepalezi a degenerat într-o bătaie.
La nivel politic, discursurile xenofobe au început să apară. Vicepreședintele AUR, Dan Tanasă, a scris pe Facebook: „Refuzați comanda dacă nu e livrată de un român. Nu mai încurajați importul de muncitori necalificați din Asia și Africa”. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării s-a autosesizat, iar polițistul Marian Godină a depus o plângere penală pentru instigare la ură.
„Oradea, bun”
În ciuda acestor derapaje, majoritatea imigranților spun că se simt în siguranță în Bihor. „Am acte, muncă, unde doarme... Ce să fac în Europa? Acolo nimic. Oradea, bun”, rezumă Raj Kumar Raut, care lucrează ca gropar la Cimitirul Rulikowski.
Pentru mulți dintre acești oameni, România a devenit „acasă”. Își întemeiază familii, trimit bani în țările de origine și se integrează în comunitate. Iar pentru economia locală, prezența lor nu este doar utilă, ci indispensabilă.
