O româncă este ucisă în fiecare săptămână, în familie. Ambasadoarea Franței în România: „Recidiviștii să primească pedepse mai mari”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În ultimele nouă luni ale anului, marcate de pandemia de COVID-19, numărul victimelor violenței domestice a crescut în întreaga lume. Într-un interviu pentru Libertatea, ambasadoarea Franței în România, Laurence Auer, explică măsurile luate împotriva acestui fenomen în Franța, care pot fi un exemplu și pentru autoritățile din România.
Cuprins:
- Pe 25 noiembrie este Ziua Internațională a combaterii violenței împotriva femeilor, stabilită pentru a trage un semnal de alarmă pentru numărul încă îngrijorător de ridicat al cazurilor de violență domestică în întreaga lume.
- Peste 33.000 de sesizări pentru fapte de violență în familie au fost înregistrate de Poliția Română în primele nouă luni din acest an.
- Anul trecut, 51 de femei au fost ucise în România de partener sau de o rudă. Asta înseamnă că o femeie moare în fiecare săptămână.
O soluție pentru prevenirea recidivei în cazurile de violență în familie este monitorizarea agresorului cu o brățară electronică, însă proiectul de lege pentru implementarea acestei măsuri este blocat în Parlament. De multe ori, pentru că respectarea lor nu este supravegheată, ordinele sunt încălcate, ceea ce duce la o situație îngrijorătoare: în țara noastră, o femeie moare săptămânal ucisă de partener sau de o rudă.
„În caz de violență, trebuie să recunoaștem statutul victimei. Autoritățile franceze au făcut multe lucruri aici: victimele nu mai sunt umilite, dosarele lor nu mai sunt clasate, ele sunt sprijinite din punct de vedere psihologic, spitalele le ajută, de asemenea, nu mai sunt tratate cu dispreț și cu indiferență de societate. S-a schimbat statutul victimei datorită campaniilor de informare. Victima, în loc să-i fie rușine, are acum dreptul să fie protejată”, spune ambasadoarea Franței în România, Laurence Auer, într-un interviu pentru Libertatea.
În primele nouă luni ale anului, în România au fost sesizate peste 33.000 de cazuri de violență în familie, potrivit Poliției Române. Anul trecut, 51 de femei au fost ucise de partener sau de o rudă - asta înseamnă că o româncă este ucisă săptămânal în familie.
Acestea sunt statistici, însă numărul real al cazurilor de violență domestică poate fi mult mai mare. Victimele aleg de multe ori să tacă, din teama de stigmatizare, din frica de agresor sau pentru că nu au încredere în ajutorul autorităților.
În Franța, aproape în fiecare zi o femeie poate fi ucisă în familie
Franța are una dintre cele mai mari rate de crime rezultate din actele de violență domestică din Europa: 149 de femei au fost ucise anul trecut în familie.
„Este o situație care exista de mai mult timp și care doar acum este mai bine cunoscută. 149 de femei ucise pe an în Franța înseamnă că aproape în fiecare zi o femeie poate fi omorâtă. Am conștientizat acest flagel social și am implementat o politică a prevenirii acestui fenomen”, spune Laurence Auer, ambasadoarea Franței în România.
Număr de urgență și codul din farmacii
În timpul carantinei instaurate în primăvară din cauza pandemiei de COVID-19, violența domestică a luat amploare în Franța. Cu peste 30 la sută a crescut numărul de intervenții ale polițiștilor în aceste cazuri, potrivit CNN.
Confruntate cu valul de agresiuni ale bărbaților asupra partenerelor de viață, autoritățile au alocat bani pentru cazarea victimelor în camere de hotel și au deschis centre de consiliere psihologică în cadrul supermarketurilor.
„Avem un ansamblu de măsuri polițienești și judiciare. S-au implementat un număr de urgență normal, din patru cifre - 3919, dedicat victimelor violenței domestice, dar și o parolă, Masca 19, pe care o femeie o poate spune în farmacii și farmacia sună imediat la poliție, pentru că înseamnă că acea femeie a suferit violențe”, explică Auer.
România are, din 2015, o linie telefonică pentru victimele violenței domestice, pentru „îndrumare și sprijin”, pusă la dispoziție de Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES): 0800.500.333.
Doctorii pot renunța la confidențialitate în cazurile de agresiune
Odată cu pandemia, cazurile de agresiune în familie au explodat și în țara noastră. La fel și apelurile la 112. Între ianuarie și septembrie anul acesta, s-au înregistrat aproape 71.000 de apeluri, cu 17 la sută mai multe decât anul trecut.
Pe lângă acel cod pe care o femeie agresată de partener îl poate spune în farmacie, ca să ceară ajutor, francezii au venit și cu alte măsuri în sprijinul victimelor.
Spre exemplu, Parlamentul a adoptat, în această vară, o lege care permite medicilor să încalce confidențialitatea doctor-pacient, în cazul în care viața victimei este în pericol iminent. Aceeași lege interzice agresorilor, chiar dacă au doar statutul de suspecți, să-și vadă copiii, potrivit BBC.
„Au fost mai multe legi adoptate pentru protecția copilului. De exemplu, la școală există posibilitatea pentru profesori să apeleze serviciile sociale, dacă un copil este maltratat. Ușor-ușor, la acest dispozitiv s-a adăugat posibilitatea pentru medici de a semnala violențele și prin extensie, legea permite separarea persoanelor care sunt violente de anturajul familial”, explică ambasadoarea Franței în România.
Avem adăposturi, refugii unde femeile cu copiii lor pot să fie găzduite. Și foarte important: cu interdicția persoanei violente de a se apropia de acestea.Laurence Auer, ambasadoarea Franței în România:
Ordinul de protecție, adoptat în România cu întârziere
România a făcut pași mărunți și lenți în ceea ce privește protecția victimelor agresiunilor în familie.
O primă lege dedicată prevenirii și combaterii violenței domestice a fost adoptată în 2003, la presiunea ONG-urilor și aderării la Uniunea Europeană. Ordinul de protecție a fost introdus mult mai târziu, în 2012, când România rămăsese singura țară din UE fără o astfel de măsură, și doar după ce un polițist și-a ucis soția și pe o prietenă de-ale sale și a rănit alte șase persoane într-un coafor din București.
Ordinul, în acea formulă, era însă obținut extrem de dificil și responsabilitatea cădea tot pe victimă. Abia șase ani și câteva guverne mai târziu, la finalul lui 2018, legea s-a modificat, iar polițiștii pot da acum un ordin de protecție provizoriu pe loc, fie în urma unei sesizări la 112, fie după ce victima reclamă situația. Ordinul de protecție provizoriu are valabilitate cinci zile și poate fi transformat în ordin în instanță, prelungit până la șase luni.
Peste 6.300 de ordine de protecție au fost emise anul acesta de instanțele de judecată, în România, mai multe decât anul trecut. Jumătate dintre ele provin din ordine de protecție eliberate provizoriu de polițiști.
Problema apare când aceste ordine de protecție sunt încălcate de agresori și se ajunge la alte violențe, abuzuri și chiar la crimă. Aproximativ 30% din ordinele emise de instanțesunt încălcate anual.
Problema cea mai mare: recidiva
Anul acesta a intrat în vigoare, în România, și legea prin care cresc semnificativ pedepsele aplicate celor care încalcă ordinele de protecție, pedeapsa maximă ajungând până la cinci ani de închisoare. Deși această lege prevede evacuarea temporară a agresorului din locuință, în cele mai multe cazuri victimele sunt cele care caută ajutor în altă parte, la rude sau prieteni.
Adăposturile pentru victimele violenței domestice sunt foarte importante din acest punct de vedere, spune ambasadoarea Franței în România, pentru că le oferă femeilor și copiilor lor posibilitatea de a sta izolați de agresor.
„Am constatat în cazurile de crime că acestea erau făcute de persoane care deja își manifestaseră violența împotriva apropiaților. Aceste refugii sunt foarte importante. În Franța, 150 de femei mor pe an și din cauză că societatea este pasivă. Judecătorii trebuie, în ziua de astăzi, să aibă suficientă educație și informație. În Franța, de exemplu, a fost o activitate de pregătire, de formare a asociației judecătorilor femei pentru a forma toți judecătorii”, explică Laurence Auer.
Mai mult, spune ea, autoritățile trebuie să colaboreze între ele, pentru că fiecare își poate aduce aportul în ajutorarea victimelor. De exemplu, polițiștii, mai ales cei din comunitățile mici, se pot sesiza din timp pentru a preveni situațiile grave de agresiune, spune Auer.
În violența familială, de obicei există o recidivă. Polițiștii de teren în sate sau în orașe, pentru că ei cunosc oamenii, ar putea să-și dea seama că se poate face ceva pentru a preveni degenerarea. Trebuie să fie o colaborare între poliție, justiție și servicii educative.Laurence Auer, ambasadoarea Franței în România:
Brățările electronice pot fi o soluție
Care este soluția Franței pentru prevenirea recidivei?
Autoritățile au achiziționat în jur de 1.000 de brățări electronice pentru monitorizarea agresorilor în baza unei legi adoptate încă de anul trecut, iar din septembrie, instanțele din cinci orașe din Franța pot impune abuzatorilor să le poarte. Până la finalul anului, brățările vor fi disponibile în întreaga țară,potrivit RFI.
„Chestiunea brățărilor electronice este discutată în România, iar în Franța, avem aceeași problemă cu supravegherea recidiviștilor și a modului în care îi putem împiedica să recidiveze. Trebuie luate anumite măsuri de protecție, cu brățările electronice, trebuie protejat anturajul familial. Nu există soluție ideală, dar e important ca recidiviștii să primească pedepse mai mari tocmai pentru că sunt recidiviști. Nu sunt infracțiuni care să rămână nepedepsite, iar recidiva este un caz agravant”, subliniază Auer.
Ambasadoarea este însă de părere că prevenția se începe din familie și din școală, de la cele mai mici vârste, prin educație și prin dezbateri despre egalitatea de șanse.
În România se vorbește de ani buni despre introducerea brățărilor electronice, cam de fiecare dată când o femeie este ucisă, deși avea ordin de protecție. Ultima dată s-a pus în discuție asta în 2018, după ceo femeie a fost ucisă de soțul ei în grădinița pe care o conducea și în care învățau cei doi copii ai cuplului.
Anul trecut, un proiect de lege pentru monitorizarea electronică a arestaților la domiciliu și a agresorilor cu ordine de protecție, scris în mandatul fostului ministru de interne Carmen Dan, a fost depus în Parlament de actualul ministru, Marcel Vela, ministrul justiției, Cătălin Predoiu, fiind semnat de mai mulți senatori PNL și USR. Proiectul a trecut de Senat în martie și de atunci așteaptă să fie discutat în comisiile din Camera Deputaților, dar a fost blocat acolo din cauza pandemiei de COVID-19.
