„Ideea înfiinţării unui spital de urgenţă, spunea doctorul, Nicolae Minovici în discursul de inaugurare, ne-a preocupat imediat după război. Statisticile anuale ale Societăţii de salvare în timp de 27 de ani ne arată că din 100 de intoxicaţii, graţie ajutorului dat numai de Salvare şi intervenţiei ei rapide, 80-90% sunt salvaţi, pe când în ceea ce priveşte accidentele care au nevoie de intervenţii chirurgicale imediate, la cap, la torace, abdomen sau membre, mortalitatea este de aproape 70-80% neexistând după-amiaza şi noaptea un spital disponibil în activitate continuă”, a spus atunci profesorul Nicolae Minovici.
Spitalul a fost înființat în anul 1933 prin decizia Ministerului Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale
”Spitalul a fost înființat în anul 1933 prin decizia Ministerului Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale, iar în mai 1934 a avut loc deschiderea oficială. Spitalul avea atunci 50 paturi, iar acum, în anul Centenarului, are 731 de paturi distribuite în 16 secții. În primii patru ani de funcționare a spitalului mortalitatea operatorie era de aproximativ 20%, în următorii 3 ani s-a redus la 11% și în 1940 a fost de 4%.”, a spus prof Beuran.
Urgența a fost revitalizată de chirurgul Theodor Firică (1901-1978)
Profesorul doctor Theodor Firică a fost invitat în august 1947la Sinaia, la Castelul Peleș, pentru o întrevedere cu Regina mamă Elena.
”Regina i-a cerut părerea în legătură cu un proiect pe care-l avea, de a construi în România un spital de urgență modern. Regina i-a povestit doctorului Firică momentele dificile prin care a trecut viitorul rege Mihai, care, copil fiind, în Italia, a făcut o criză de apendicită acută, găsind cu greu un spital pregătit care să-l opereze, atunci, imediat, în timpul nopții. Ca urmare a acestui eveniment, Regina mamă și-a dat seama și mai mult cât este de necesară existența unui spital modern de urgență, cu serviciile sale permanent pregătite pentru orice fel de intervenție chirurgicală”, a mai spus șeful Clinicii de chirurgie.
Nicolae Labiș, internat în stare gravă, a dictat poezia „Pasărea cu clonț de rubin”
La vremea aceea, în maximum 15-20 de minute un bolnav internat era examinat complet clinic, radiologic și de laborator, era reanimat și pus în condiții optime pentru operațiile necesare.
”Într-o oră târzie din noapte, la spital a fost adus cu Salvarea, poetul Nicolae Labiș. Avea politraumatism și fractură de coloană cervicală cu leziune medulară. În condițiile grele ale suferinței și imobilizării, Nicolae Labiș, a dictat celor care îi erau aproape și îl îngrijiau, poezia „Pasărea cu clonț de rubin”: „pasărea cu clonț de rubin, s-a răzbunat tată, s-a răzbunat”,”, a continuat profesorul Beuran.
În 1959 Spitalul din Calea Floreasca este abilitat să preia urgențele chirurgicale și ortopedice pe Capitală.
La momentul când era preluat de stat de la asigurările sociale, în anul 1949, spitalul avea 130 de angajaţi, personal medical şi auxiliar sanitar și 91 administrativ și era organizat pe trei servicii de chirurgie, unul de ortopedie, două de boli interne.
Zece ani mai târziu, în 1959, Spitalul de Urgență se transformă în spital de accidente chirurgicale și medicale inclusiv arsurile, cu profil de chirurgie 120 paturi, interne 30 paturi. Atunci se face precizarea că spitalul va funcționa permanent cu echipe de gardă și ca bază de învaățământ. Prin același ordin, Spitalul din Calea Floreasca este abilitat să „preia urgențele chirurgicale și ortopedice pe Capitală.
Spitalul Clinic de Urgență București are azi 731 de paturi distribuite în 16 secții
Acum Spitalul Clinic de Urgență București, cunocut sub denumirea de Spitalul Floreasca, are 731 de paturi distribuite în 16 secții ce acoperă un spectru foarte larg de specialități: medicina internă, cardiologie, gastroenterologie, toxicologie clinică, neurologie, hemodializă, chirurgie generală, chirurgie plastică și reparatorie, chirurgie cardiacă și a vaselor mari, neurochirurgie, ortopedie și raumatologie, anestezie, terapie intensive. De asemenea există cabinete de consultații și pentru alte specialități: ORL, oftalmologie, ginecologie, dermatologie, psihiatrie, chirurgie maxilo-facială, recuperare, medicină fizică și balneologie.
Spitalul are echipaj de intervenție pentru elicopter 24 de ore din 24
Pe lânga acestea structura spitalului include UPU-SMURD – acordarea asistenței medicale de urgență cu elicopterul achiziționat de Ministerul Sănătății. Este asigurat un echipaj de intervenție pentru elicopter 24 de ore din 24 și este asigurat transportul medicalizat pentru persoanele provenite din accidente grave aflate în pericol vital, pacienți aflați în stare critică în localități mici sau izolate, pacienți critici cărora nu li se poate acorda asistență corespunzatoare cazurilor respective, se poate asigura transportul organelor pentru transplant, se poate participa la misiunile de căutare-salvare și la misiuni cu caracter umanitar.
La Floreasca se face chirugie de nivel european şi internaţional
”Până în 1990, spitalul oferea servicii medicale calificate pentru patologie grea şi în special în regiunea traumei şi politraumei, acum medicii vorbesc despre o diversitate care este în palierul specialităţilor şi standardelor internaţionale.
În domeniul chirurgiei se pot face aborduri chirurgicale clasice, laparoscopice, toracoscopice pentru chirurgia toracică, artroscopice pentru ortopedie şi traumatologia osoasă se fac intervenţii cu suport robotic, lucrurile aceste ne aşează într-un plan de egalitate cu medicina europeană şi internaţională. În domeniul ortopediei în afară de cel menţionat ca abord şi tehnică faptul că se protezează articulaţii de tot felul, rezultatele acestor intervenţii au reuşite foarte mari, modul în care căutăm să recuperăm anumite complicaţii ale bolilor în care etapa medicală nu mai este eficientă.
Spitalul şi-a diversificat foarte mult activitatea de cardiologie. În spitalul nostru se primesc pacient care au infarctul acut şi ei sunt stentaţi imediat, sunt intervenţii pe care medicii cardiologi intervenţionişti le fac în tulburările de ritm, se fac radioablaţii, sunt lucruri care se promovează în aplicaţii de celule stem în regiunea patologiei cardiace. În acelaşi timp avem şi servicii le auxiliare- un serviciu de pneumologie, de nefrologie cu o dializă”, a mai spus Beuran
La rîndul ei, profesor doctor, Daniela Bartoş a spus că din cei 85 de ani ai spitalului ea a petercut 40 în unitatea medicală din Calea Floreasca.
”Din cei 85 de ani de activitate ai spitalului eu am petrecut 40 în acest spital. Spitalul de Urgenţă a fost înfiinţat dintr-o necesitate a Societăţii de Salvare de la acel moment care reuşea să stabilizeze cât de cât bolnavii pe stradă, accidente de căruţă, de maşini, de ce o fi fost pe vremea aceea iar după aceea au constatat că nu au unde să îi ducă.
Din această necesitate profesorul Minovici a dezvoltat o mică unitate în care să fie primiţi bolnavii. Iniţial cu un departament de chirurgie şi câteva paturi de medicină internă iar ulterior spitalul s-a dezvoltat foarte mult după Revoluţie când au apărut o multitudine de secţii în aşa fel încât orice bolnav să poată fi abordat din toate punctele de vedere. Pacientul este din ce în ce mai complex presupune o activitate interdisciplinară, şi atunci el a devenit cea mai mare provocare pentru noi”, a mai spus prof Bartoș.
Floreasca este cel mai important spital de urgenţă al României
Vicepreşedintele Academiei Române Victor Voicu a spus că Spitalul Floreasca este cel mai important spital de urgenţă al României.
”Este un produs al şcolii medicale româneşti – o şcoală medicală prestigioasă la nivel european şi de aceea trebuie să o respectăm, să o prezervăm şi să convingem autorităţile că respectarea medicinei româneşti este o condiţie majoră pentur supravieţuirea noastră ca entitate naţională. Cine nu înţelege că medicina modernă este absolut esenţială pentru un popor acum în aceste vremuri grele şi contradictorii, conflictuale, uneori de neînţeles a pierdut cursa. Spitalul de Urgenţă Floreasca este rezultatul unei contribuţii extraordinare a mai multor generaţii de medici”, a spus academicianul Voicu.
Dacă nu era Spitalul Floreasca nu era SMURD-ul la Bucureşti
Totodată, secretarul de stat în MAI Raed Arafat a ținut să precizeze că dacă nu ar fi fost Spitalul Floreasca nu s-ar fi vorbit de SMURD București.
”Îmi permit să spun că Spitalul Floreasca nu este doar un spital. Este o instituţie complexă, este o instituţie care depăşeşte rolul unui spital simplu şi l-a depăşit pe parcursului anilor. Clar vorbim despre o instituţie de leadership şi de o instituţiei care reprezintă exemplu pentru altele nu numai din România, vorbim despre o instituţie de învăţământ extrem de importantă şi vorbim de o instituţiei care a avut curajul să aducă lucrurile noi şi să le implementeze în România. Aceşti oameni au făcut ca lucrurile să se întâmple şi într-adevăr să vedem schimbări în bine pentru oamenii din România şi pentru oamenii din Bucureşti. Încă primim şi astăzi telefoane de la familii, de la aparţinători care spun clar – vreau să fie dus la Floreasca, vreau ca bolnavul să fie dus la Floreasca, vreau fiul meu, tatăl meu, mama mea să fie dus la Floreasca. De ce? Pentru că există încredere şi pentru că lumea are încredere în această instituţiei care continuaţi să îi dezvoltaţi tradiţia. Apoi, dacă nu era Spitalul Floreasca nu era SMURD-ul la Bucureşti”, a mai spus secretarul de stat MAI.
Noul spital de urgență va fi construit în doi ani
Primarul sectorului 1 Daniel Tudorache a promis că noul spital de urgență va fi construit în doi ani
”Noul spital se va construi în doi ani, doi ani şi jumătate. După ce vom elibera cele două locaţii din sectorul 1 şi pe a treia din sectorul 2 , clădirile rămân la dispoziţia ministerului şi ei vor hotărî”, a spus primarul Tudorache.