Livetext Război în Iran, ziua 20. Rafinăria din Haifa a fost lovită de iranieni / Șeful Pentagonului le-a cerut americanilor să se roage „în genunchi cu familia”

Pieţele bursiere europene au închis joi în scădere, pe fondul intensificării conflictului din Iran şi al reacţiilor investitorilor la deciziile băncilor centrale din regiune, informează news.ro. Indicele pan-european Stoxx 600 a pierdut 2,4%, cu toate bursele majore şi aproape toate sectoarele pe roşu, cu excepţia celui de petrol şi gaze.

Scăderi semnificative au fost notate pe principalii indici europeni: CAC 40 (Franţa) a coborât cu 2,03%, FTSE MIB (Italia) cu 2,32%, FTSE 100 (Marea Britanie) cu 2,35%, DAX (Germania) cu 2,82%, iar IBEX 35 (Spania) cu 2,27%. Cel mai afectat sector a fost cel al materiilor prime, unde indicele Stoxx Europe Basic Resources a scăzut cu 4,2%, după ce preţurile aurului şi argintului au pierdut 4,7%, respectiv 8%. Companii precum Antofagasta şi Fresnillo au închis cu pierderi de 5,7% şi 7,4%.

Pe de altă parte, sectorul petrolier a avut o performanţă pozitivă, prin creşterea de 11% a companiei norvegiene Equinor, care a anunţat venituri operaţionale de 27,6 miliarde de dolari şi descoperirea unui nou zăcământ petrolier în apropierea Cercului Polar, estimat la 14–24 milioane de barili.

Tensiunile geopolitice au escaladat după ce Israelul a atacat câmpul de gaze South Pars din Iran, iar Teheranul a ripostat vizând terminalul de gaze naturale lichefiate Ras Laffan, în Qatar. Preşedintele SUA, Donald Trump, a avertizat că Washingtonul ar putea distruge infrastructura South Pars dacă Iranul continuă atacurile asupra facilităţilor energetice, informează news.ro.

Pe plan monetar, Banca Centrală Europeană, Banca Angliei, banca centrală a Suediei şi Banca Naţională a Elveţiei au menţinut dobânzile neschimbate, în contextul îngrijorărilor legate de inflaţie şi de impactul economic global al creşterii preţurilor petrolului.

Un avion de luptă F-35 american a fost nevoit să efectueze o aterizare de urgență la o bază aeriană din Orientul Mijlociu, după ce a fost lovit, aparent, de un proiectil lansat din Iran. Informația a fost confirmată de două surse citate de CNN.

Căpitanul Tim Hawkins, purtător de cuvânt al Comandamentului Central al SUA, a declarat că aeronava de generația a cincea „zbura într-o misiune de luptă deasupra Iranului” când a survenit incidentul. „Aeronava a aterizat în siguranță, iar pilotul se află într-o stare stabilă”, a precizat Hawkins. El a adăugat că „acest incident este în curs de investigare”.

Acesta ar fi primul caz de acest fel în cadrul conflictului SUA-Iran, care a început în februarie. Atât SUA, cât și Israelul folosesc avioane F-35 în operațiuni. Costul unei astfel de aeronave depășește 100 de milioane de dolari, ceea ce face ca fiecare pierdere sau avarie să fie extrem de semnificativă.

Între timp, Garda Revoluționară Iraniană (IRGC) a revendicat responsabilitatea pentru avarierea aeronavei. Potrivit unui comunicat transmis de IRGC și preluat de Reuters, „Avionul de vânătoare strategic F-35 al armatei americane a fost lovit şi grav avariat în spaţiul aerian din centrul Iranului, astăzi la ora 02.50, de sistemul avansat şi modern de apărare aerospaţială al Gărzii Revoluţionare Iraniene (IRGC)”. Garda a mai afirmat că soarta avionului este incertă, sugerând chiar o posibilă prăbușire.

Preşedintele american Donald Trump a declarat joi că i-a cerut premierului israelian Benjamin Netanyahu să oprească atacurile asupra instalaţiilor petroliere şi de gaze ale Iranului, potrivit CNN. „I-am spus: «Nu face asta»”, a afirmat Trump, asigurând că Netanyahu va respecta această cerere.

Într-o declaraţie anterioară, Trump a negat implicarea SUA, susţinând că ţara sa „nu a ştiut nimic” despre atacul israelian asupra instalaţiilor din câmpul de gaze South Pars, cea mai mare rezervă de gaze naturale din lume. Totuşi, o sursă israeliană citată de CNN a dezvăluit că atacul a fost coordonat cu Statele Unite, o afirmaţie confirmată de o altă sursă americană.

Într-o întâlnire cu premierul Japoniei, desfăşurată tot joi în Biroul Oval, Trump a subliniat relaţia strânsă dintre SUA şi Israel: „Este o acţiune coordonată. Dar, ocazional, va face ceva, iar dacă mie nu-mi place, atunci nu mai face asta”. El a adăugat că cele două state sunt independente, dar menţin o colaborare excelentă.

Preşedintele Donald Trump a exclus joi posibilitatea trimiterii de trupe americane în Iran, respingând informaţiile conform cărora administraţia sa ar analiza detaşarea a mii de soldaţi în Orientul Mijlociu, relatează CNN.

„Nu, nu trimit trupe nicăieri. Dacă aş face-o, cu siguranţă nu v-aş spune, dar nu trimit trupe”, a declarat Trump, în timpul unei întrevederi la Casa Albă cu premierul japonez Sanae Takaichi.

Totuşi, un oficial al Casei Albe a precizat pentru CNN că „nu s-a luat nicio decizie în ceea ce priveşte trimiterea de trupe terestre în acest moment”, subliniind că preşedintele „păstrează în mod înţelept toate opţiunile la dispoziţie”.

În acelaşi timp, o unitate expediţionară a Marinei a fost trimisă deja în regiune, deşi rămâne neclar dacă vor fi desfăşurate trupe suplimentare de teren.

Președintele Donald Trump a lăudat sprijinul Japoniei în eforturile de redeschidere a Strâmtorii Ormuz, criticând simultan NATO pentru lipsa de implicare, în timp ce a reiterat capacitatea militară a SUA de a interveni asupra infrastructurii petroliere iraniene fără a desfășura trupe la sol.

Echipe de intervenție ale Ministerului Mediului din Israel și servicii de urgență se deplasează la rafinăria Bazan din Haifa, după ce aceasta a fost lovită de fragmente de rachete iraniene; autoritățile monitorizează situația și fac apel la calm, în timp ce circumstanțele incidentului sunt în curs de investigare.

În timpul ultimei salve de rachete iraniene asupra Israelului, una dintre acestea a lovit rafinăria de petrol din Haifa. Serviciile de urgență afirmă că nu s-au semnalat victime.

Conform presei israeliene, se semnalează incendii și căderi de resturi în Haifa, în urma unui atac cu rachete din partea Iranului. Atacul semnalat survine după ce s-au auzit sirene în nordul și centrul Israelului, precum și în zona Ierusalimului.

המטח האחרון מאיראן: פגיעה בבתי הזיקוק באזור חיפהhttps://t.co/TRI8NEmG6P

צילום: אנתוני הרשקו / TPS pic.twitter.com/GEqzOwrjVw
— החדשות - N12 (@N12News) March 19, 2026
 

Banca Centrală Europeană avertizează că războiul dintre SUA-Israel și Iran a generat o incertitudine majoră în perspectivele economice, existând riscul unei inflații ridicate pe termen scurt din cauza prețurilor la energie și al unei creșteri economice scăzute.

Armata israeliană (IDF) a detectat un nou atac cu rachete balistice din Iran. Se așteaptă ca sirenele să se declanșeze în scurt timp în zona Ierusalimului și în centrul Israelului, potrivit Times of Israel.

Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos și Japonia au anunțat că vor lua măsuri pentru stabilizarea piețelor energetice și că sunt gata să se alăture „eforturilor adecvate” pentru a asigura trecerea în condiții de siguranță prin strâmtoarea Ormuz.

Într-o declarație comună, țările au condamnat atacurile Iranului și i-au cerut să le oprească imediat. De asemenea, au declarat că vor colabora cu anumite țări producătoare de energie pentru a crește producția și a stabiliza piețele.

„Ne exprimăm disponibilitatea de a contribui la eforturile adecvate pentru a asigura trecerea în siguranță prin strâmtoare”, se arată în declarație. „Salutăm angajamentul țărilor care se implică în planificarea pregătitoare.”

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, califică atacul lansat ieri de Israel asupra câmpului gazier South Pars din Iran drept „un avertisment”, îndemnând Iranul să nu continue atacurile de represalii asupra obiectivelor energetice din zona Golfului.

„Iranul a transformat energia în armă de zeci de ani. Israelul a trimis un avertisment clar, iar [Trump] a spus-o clar, foarte clar. Iranul știe că, atunci când lovești Insula Kharg și lovești capacitățile militare de pe Insula Karg – care este singurul lucru pe care l-am lovit – putem ține orice sub control”, spune Hegseth.

SUA au lovit în weekend centrul de export al petrolului din Teheran de pe Insula Kharg.

Premierul britanic Keir Starmer a condamnat ferm atacurile iraniene asupra terminalului de gaze Ras Laffan din Qatar, subliniind că încheierea rapidă a conflictului din Orientul Apropiat este esențială pentru protejarea intereselor britanicilor și reducerea costului vieții.

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a evitat să specifice un termen limită pentru încheierea operațiunilor militare americano-israeliene în Iran, subliniind că Pentagonul se concentrează pe îndeplinirea unui set clar de obiective strategice stabilite de președinte, în ciuda criticilor internaționale privind absența unei amenințări iminente.

Hegseth a declarat că atacurile americano-israeliene împotriva Iranului „au lovit peste 7.000 de ținte”.

El a spus:

Până în prezent, am lovit peste 7.000 de ținte în Iran și în infrastructura sa militară. Aceasta nu este o creștere incrementală. Este vorba de o forță copleșitoare aplicată cu precizie.

El a adăugat că capacitatea Iranului de a fabrica noi rachete balistice „a fost probabil cea mai afectată” și a fost „scăzută cu 90% de la începutul conflictului”, potrivit The Guardian.

„UAV-urile [vehicule aeriene fără pilot], cum ar fi dronele kamikaze, au scăzut cu 90%”, a spus el.

Hegseth și-a încheiat discursul cu un apel evident religios adresat americanilor de a se ruga pentru trupele americane „în genunchi cu familia, în școlile, în bisericile lor, în numele lui Isus Hristos”.

Prețurile gazelor naturale din Europa ar putea crește în această iarnă, deoarece războiul israeliano-american împotriva Iranului amenință aprovizionarea globală, avertizează Bloomberg Intelligence.

Prețurile ar putea urca la 90 de euro pe megawatt-oră, față de aproximativ 66 de euro, deoarece atacurile asupra complexului Ras Laffan din Qatar riscă să perturbe aproximativ 20% din fluxurile globale de GNL.

Prognoza indică întreruperi prelungite, chiar dacă tensiunile se diminuează rapid, restrângând aprovizionarea și crescând concurența cu cumpărătorii asiatici.

Nivelurile scăzute de stocare în Europa ar putea adăuga o presiune suplimentară, ridicând îngrijorări cu privire la accesibilitate și securitatea energetică în lunile următoare, se adaugă în raport.

Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a vorbit într-o conferință de presă despre războiul din Iran, spunând că a vorbit cu familiile a șase militari americani care au murit săptămâna trecută, când un avion de realimentare militară s-a prăbușit deasupra Irakului.

„Ei ne-au spus terminați asta. Onorați-le sacrificiul. Nu ezitați. Nu vă opriți până nu se termină treaba.” Răspunsul meu, împreună cu cel al președintelui, a fost simplu, desigur că vom termina asta. Vom onora sacrificiul făcut de ei.

Merz spune că Germania se poate implica în Orientul Mijlociu doar după ce „ostilitățile se vor încheia”

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat joi că țara sa se va implica în Orientul Mijlociu doar după ce acțiunile militare din regiune vor înceta.

„Putem și vom putea să ne implicăm doar după ce armele vor tăcea”, a declarat Merz reporterilor la Bruxelles, unde liderii europeni se întâlnesc pentru a discuta despre războiul în spirală din Orientul Mijlociu.

Orice implicare a Germaniei va fi decisă de comun acord cu Israelul și statele din Golf, a spus Merz.

„Putem face multe, inclusiv deschiderea căilor maritime și menținerea lor liberă”, a spus cancelarul. „Dar nu facem asta cât timp ostilitățile sunt în desfășurare. Vom face asta doar după ce ostilitățile se vor încheia.”

Comentariile lui Merz vin după ce președintele american Donald Trump i-a mustrat pe aliații SUA pentru că nu au făcut mai mult pentru a securiza Strâmtoarea Hormuz, pe care Iranul a închis-o efectiv după ce SUA și Israelul au atacat-o. Trump a declarat că, din moment ce aliații SUA primesc petrol prin strâmtoare, au și responsabilitatea de a „avea grijă de acel pasaj”.

Până acum, Europa a respins cererile de ajutor ale lui Trump. Merz a spus că mai sunt „mulți pași în față” înainte ca Germania să poată lua în considerare desfășurarea de resurse în regiune, inclusiv necesitatea unui „mandat internațional, pe care nu îl avem în prezent”.

Prețurile petrolului și gazelor cresc vertiginos pe măsură ce războiul din Iran escaladează.

Astăzi dimineață, contractele futures pentru țițeiul Brent au depășit 115 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultima săptămână. Prețurile gazelor au crescut cu 30%.

James Meadway, codirector al Verdant, un think tank din Marea Britanie, a declarat pentru Al Jazeera că această creștere nu va fi temporară.

„Acum câteva săptămâni, ai fi putut crede că ar fi posibil ca cei care stabilesc ratele dobânzii la Banca Angliei, Rezerva Federală, Banca Centrală Europeană să analizeze această creștere a prețurilor atunci când stabilesc ratele dobânzii și să spună: «OK, e ceva temporar. Războiul se va termina repede și lucrurile vor reveni la normal»”, a spus el.

„Ceea ce s-a întâmplat acum este că, pe lângă blocarea Strâmtorii Hormuz, avem o perturbare severă a producției de bază de petrol, gaze și în special gaze… așa că, în acest moment, se pare că va fi o creștere substanțială a acestor prețuri”, a adăugat el.

Ministrul apărării italian, Guido Crosetto, a avertizat joi că „se estimează că există sute de celule latente” iraniene în întreaga lume – oameni care par normali, dar care pot fi activați în orice moment pentru a comite acte teroriste, relatează agenția de presă EFE, citată de Agerpres.

„În acest moment, atacuri directe împotriva Italiei comise de Iran sau de aliații săi, cum ar fi Hezbollah, nu sunt luate în considerare”, a declarat ministrul într-un interviu acordat postului de radio RTL 102.5.

El a avertizat însă că problema pentru Italia „și pentru toți cei care nu sunt implicați în conflict este terorismul” și a estimat că „această criză nu se va încheia în următoarele săptămâni”.

Crosetto și-a exprimat convingerea că „Statele Unite credeau că decapitarea regimului de la Teheran ar fi suficientă pentru a crea condițiile care ar aduce o schimbare a conducerii iraniene, dar acum își dau seama că reacția prestabilită a Iranului este de a dezlănțui haosul”.

Cele două rafinării ale companiei naționale de petrol din Kuweit, Mina Abdullah și Mina Al-Ahmadi, au fost lovite de drone joi dimineață, iar incendii au izbucnit la ambele situri, transmite AFP.

Compania Națională de Petrol din Kuweit (KNPC) a raportat ulterior că incendiile au fost stinse și nu s-au înregistrat victime.

Cele două rafinării au o capacitate combinată de 800.000 de barili pe zi.

Iranienii au provocat totodată „daune considerabile” celui mai mare sit de gaze naturale lichefiate din lume, situat în Qatar, reaprinzând temerile privind o criză economică majoră și provocând noi amenințări din partea lui Donald Trump.

China a reacționat abia joi în legătură cu asasinarea șefului Consiliului Suprem de Securitate al Iranului, Ali Larijani, denunțând un act „inacceptabil”.

„China este şocată de această declaraţie”, a spus, într-o conferinţă de presă obişnuită, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, întrebat despre revendicarea ministrului israelian al apărării Israel Katz cu privire la asasinarea lui Ali Larijani.

„Ne opunem în continuare folosirii forţei în relaţiile internaționale. Acţiunile în vederea asasinării liderilor iranieni şi atacării unor ţinte civile sunt şi mai inacceptabile”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Liderul autocrat rus Vladimir Putin și-a rărit deplasările la Kremlin după ce aliatul său, ghidul suprem iranian Ali Khamenei, a fost ucis într-un bombardament țintit efectuat în primele ore ale operațiunii militare americano-israeliene „Epic Fury”, relatează The Moscow Times.

Financial Times a descoperit că agențiile secrete israeliene au urmărit îndeaproape mișcările lui Ali Khamenei prin intermediul unor camere de supraveghere piratate înainte de atacul aerian soldat cu moartea ghidului suprem iranian.

Plecând de la această informație, publicația Aghenstvo a analizat aparițiile publice ale liderului de la Kremlin în urma eliminării lui Khamenei. Potrivit publicației ruse independente, ultima participare a lui Putin la un eveniment organizat la Kremlin a avut loc pe 9 martie.

O dronă s-a prăbușit l rafinăria saudită din Samref, situată în zona industrială Yanbu, pe coasta Mării Roșii, transmite AFP.

„Evaluarea pagubelor este în curs de desfășurare”, a declarat Ministerul saudit al Apărării.

Deținută de gigantul petrolier saudit Aramco și Mobil Yanbu Refining Company, o filială a ExxonMobil, rafinăria Samref are o capacitate de procesare de peste 400.000 de barili de țiței pe zi.

FBI îl acuză pe Joe Kent de presupuse scurgeri de informații clasificate înainte de a-și anunța demisia pe motiv că „nu poate susţine cu conştiinţa curată” războiul din Iran.

Președintele american Donald Trump a declarat despre Joe Kent că este „foarte slab în ceea ce privește securitatea” și că demisia sa este „un lucru bun”.

Joe Kent, un fost candidat politic cu legături cu extrema dreaptă, fusese numit în iulie anul trecut la conducerea Centrului Național pentru Combaterea Terorismului, iar din această calitate deținea și funcția de consilier principal al președintelui SUA pe probleme de combaterea terorismului.

Trei explozii au fost auzite joi la Tel Aviv în urma unui avertisment privind lansarea unor rachet iraniene spre teritoriul iranian, potrivit unui jurnalist AFP aflat la fața locului.

Armata israeliană anunțase cu puțin timp înainte că „a identificat rachete lansate din Iran către teritoriul Statului Israel” și a dat asigurări că a fost activată apărarea aeriană pentru a le intercepta.

Este vorba de a șasea alertă de atac aerian iranian începând de la miezul nopții.

Președintele Nicușor Dan a fost primit joi de secretarul general al NATO, Mark Rutte, printre subiectele întrevederii fiind relația transatlantică și securitatea pe Flancul Estic în contextul noilor evoluții internaționale.

Mark Rutte a dat asigurări că „România este sigură”, inclusiv în contextul războiului din Orientul Mijlociu, iar NATO „va apăra fiecare centimentru din teritoriul aliat”.

Secretarul general al NATO a mulțumit totodată României pentru colaborarea în domeniul securității, în condițiile în care CSAT-ul a aprobat cererea SUA cu privire la găzduirea unor capacități defensive americane, și anume avioane cisternă pentru realimentare în zbor, echipamente militare de comunicații și radare pentru trupele americane. „Ne putem baza pe România și România se poate baza pe NATO”, a transmis Rutte în conferința de presă comună.

„Astăzi am discutat despre cum să putem îmbunătăți securitatea pe flancul estic. România joacă un rol sigur aici”, a subliniat șeful NATO, referindu-se la amenințarea făcută de regimul din Iran la adresa României.

În ceea ce privește această posibilă amenințare, Nicușor Dan a precizat că „Iranul nu a amenințat România, ci a vorbit de consecințe juridice și politice”. „Nu suntem în altă situație. România are un parteneriat strategic cu SUA și prin prezența de trupe americane este mai sigură”, a afirmat el.

Joseph Kent, fost director al Centrului Național Antiterorism al SUA, a criticat decizia administrației Trump de a colabora cu Israelul pentru uciderea liderului suprem iranian Ali Khamenei pe 28 februarie 2026. Într-un interviu, Kent a declarat că această acțiune a fost o greșeală strategică majoră.

Regimul de la Teheran a anunțat joi execuția a trei „insurgenți”, condamnați pentru uciderea unor membri ai forțelor de securitate și că au acționat în numele Israelului și al Statelor Unite, relatează AFP.

Acestea sunt primele execuții anunțate oficial în legătură cu protestele care au izbucnit în Iran la sfârșitul lunii decembrie împotriva costului ridicat al vieții, înainte de a se transforma într-o mișcare amplă de protest față de guvernul de la Teheran.

„Cei trei insurgenți condamnați au fost spânzurați în această dimineață, joi, 19 martie, pentru crimă și pentru desfășurarea unei operațiuni de sprijinire a regimului sionist și a Statelor Unite”, a anunțat Mizan Online, o publicație online a sistemului judiciar iranian, la două luni după revoltele violente din Iran.

Aceste persoane au fost implicate în uciderea a doi agenți ai forțelor de ordine, a precizat Mizan, adăugând că acestea au fost executate după ce au fost găsite vinovate de „moharebeh”, adică „ostilitate împotriva lui Dumnezeu”.

Pentagonul a stabilit un buget de peste 200 de miliarde de dolari pentru continuarea războiului împotriva regimului din Iran și a solicitat Casei Albe să ajute la aprobarea acestei sume de către Congresul SUA, relatează The Washington Post.

Acest buget, care prevede o creștere rapidă a producției de armament, depășește cu mult costurile prevăzute inițial pentru campania militară împotriva Iranului. Informația provine de la trei surse de la Casa Albă, citate sub rezerva anonimatului.

Potrivit acestora, suma solicitată de Pentagon se va confrunta cu o opoziție puternică în Congres, mai ales din partea congesmenilor care critică campania militară împotriva Iranului. Unii oficiali de la Casa Albă consideră că cererea Pentagonului nu are nicio șansă realistă să fie aprobată.

SUA și Israel continuă operațiunile împotriva Iranului, cu accent pe neutralizarea unui sit nuclear subteran din muntele „Târnăcop” („Kolang” sau „Pickaxe”), situat la aproximativ 100 de metri adâncime sub o formațiune de granit.

Experții avertizează că acest obiectiv strategic trebuie „neutralizat” înainte de încheierea conflictului armat, potrivit Fox News. Conform unei analize recente realizate de Institutul pentru Știință și Securitate Internațională, Iranul accelerează eforturile de fortificare a sitului de la Kuh-e Kolang Gaz La, cunoscut drept „Muntele Pickaxe” („Târnăcop”).

Armata israeliană a anunțat miercuri seara că a efectuat atacuri aeriene în nordul Iranului pentru prima dată de la începutul războiului, pe 28 februarie.

Agențiile iraniene de presă, citate de AFP, au raportat un atac asupra orașului-port Bandar Anzali de la Marea Caspică.

„Forțele aeriene israeliene, acționând pe baza informațiilor provenite de la surse militare și de la Marină, au început să lovească ținte în nordul Iranului pentru prima dată” de la începutul războiului declanșat pe 28 februrie de atacul americano-israelian împotriva Republicii Islamice, a indicat armata într-un comunicat.

Agențiile de presă iraniene IRNA și Tasnim au raportat în cursul serii atacuri inamice asupra orașului Bandar Anzali.

Potrivit presei israeliene, atacul a vizat nave de război iraniene.

Agenția britanică pentru operațiuni comerciale maritime (UKMTO), care monitorizează securitatea navelor și a marinarilor din întreaga lume, a alertat joi asupra unui nou atac împotriva unui petrolier în apropierea Strâmtorii Ormuz, informează EFE și AFP, potrivit Agerpres.

Potrivit unui mesaj de pe contul său X, nava a fost lovită la circa 20 de kilometri est de coasta Emiratelor Arabe Unite de un „proiectil necunoscut” care a provocat un incendiu la bord.

Strâmtoarea Ormuz, prin care în timp de pace circulă 20% din țițeiul și gazele lumii, este blocată de Iran ca răspuns la atacurile Statelor Unite și Israelului asupra teritoriului său.

De la începutul războiului, pe 28 februarie, UKMTO a înregistrat 20 de incidente care au afectat nave în jurul strâmtorii, dintre care 15 au fost atacuri directe și cinci au fost ‘activități suspecte’, cum ar fi proiectile auzite sau văzute.

Joi, un tanc petrolier de mari dimensiuni sub pavilion Barbados a fost forțat să părăsească strâmtoarea Ormuz după ce forțele iraniene au intrat în poziție de atac.

Trei palestinieni din Cisiordania şi un muncitor thailandez au fost uciși de rachete iraniene, au anunţat joi serviciile de urgenţă.

Potrivit Semilunii Roşii Palestiniene, fragmente de rachetă au lovit miercuri seara un salon de coafură din Beit Awa, în Cisiordania, lângă Hebron (sud), ucigând trei femei.

Este vorba de primele decese palestiniene cauzate de atacurile iraniene de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, declanşat în 28 februarie de loviturile israeliano-americane împotriva Iranului.

Printre victime se numără o adolescentă de 17 ani, a raportat agenţia oficială de presă palestiniană Wafa.

Semiluna Roşie palestiniană a înregistrat opt răniţi, dintre care o femeie se află în stare gravă. 

Potrivit agenţiei Wafa, salonul de coafură era amplasat sub o structură metalică montată lângă o casă.

Imaginile AFP arată agenţi ai Apărării Civile Palestiniene în interiorul clădirii, al cărei acoperiş pare să fi fost perforat de fragmente de proiectil. Un covor este acoperit de sânge.

Potrivit Wafa, fragmente de rachete au căzut în mai multe locuri din Cisiordania. Armata israeliană, care ocupă acest teritoriu din 1967, a declarat anterior că a identificat „rachete lansate din Iran”, adăugând că a intervenit „pentru a intercepta ameninţarea”.

Magen David Adom, echivalentul israelian al Crucii Roşii, a anunţat joi decesul unui bărbat în centrul Israelului în urma unui atac cu rachete iraniene, ridicând la 15 numărul victimelor din Israel cauzate de război. Este vorba de un cetăţean thailandez care lucra în agricultură, a precizat Ministerul Afacerilor Externe din Thailanda.

Arabia Saudită a declarat joi că îşi rezervă dreptul de a riposta militar împotriva regimului din Iran, care atacă în mod regulat ţara cu drone şi rachete, transmite AFP.

„Ne rezervăm dreptul de a întreprinde acţiuni militare dacă acest lucru se dovedeşte necesar”, a declarat ministrul de Externe, prinţul Faisal bin Farhan, în faţa jurnaliştilor după o reuniune la Riad la care au participat aproximativ zece şefi ai diplomaţiei din ţări arabe sau musulmane.

Iranul „încearcă să exercite presiuni asupra vecinilor săi” prin aceste atacuri, a afirmat ministrul. „Regatul nu va ceda presiunilor, dimpotrivă, acestea se vor întoarce împotriva autorilor lor”, a adăugat el.

Arabia Saudită a anunţat miercuri că a fost ţinta unor noi atacuri iraniene. Mai multe explozii puternice au fost auzite în capitala saudită de jurnaliştii AFP. Ministerul saudit al Apărării a anunţat, la rândul său, interceptarea unor rachete balistice.

„A viza Riadul în timp ce un număr de diplomaţi se reunesc (…) Cred că acesta este cel mai clar semn al ceea ce gândeşte Iranul despre diplomaţie. El nu crede (în importanţa) dialogului cu vecinii săi”, a denunțat prinţul Faisal bin Farhan.

Diplomatul a condamnat atacurile repetate împotriva „obiectivelor civile” din întreaga regiune a Golfului. „Nici Arabia Saudită, nici statele din Golf nu acceptă (…) şantajul, iar orice escaladare va fi urmată de o escaladare”, a promis el.

Președintele american Donald Trump a amenințat miercuri că va distruge masivul zăcământ de gaze iranian South Pars dacă Iranul atacă din nou o instalație importantă de producție de gaz natural lichefiat (GNL) din Qatar, relatează AFP.

Donald Trmup a confirmat pe platforma sa Truth Social că Israelul a atacat zăcământul de gaze South Pars, dar a asigurat că Statele Unite ‘nu știau nimic’ despre atac, ceea ce a dus la represalii iraniene împotriva instalației qatareze de la Ras Laffan.

„Israelul nu va lansa alte atacuri asupra acestui zăcământ extrem de important și prețios South Pars, cu excepția cazului în care Iranul decide imprudent să atace o țară complet nevinovată, și anume Qatarul. În acest caz, Statele Unite ale Americii, cu sau fără ajutorul sau consimțământul Israelului, vor distruge masiv întregul zăcământ de gaze South Pars cu o forță și o putere pe care Iranul nu le-a mai văzut sau cunoscut niciodată”, a scris Donald Trump pe platforma sa Truth Social.

Donald Trump a cerut oprirea loviturilor asupra infrastructurii energetice a Iranului, conform celor de la Wall Street Journal. Decizia vine după ce Israelul a atacat în cursul zilei de miercuri instalații legate de câmpul de gaze South Pars al Iranului.

Trump ar fi sprijinit inițial atacul, pentru a transmite un mesaj Teheranului privind blocarea strâmtorii Hormuz. Potrivit WSJ, el ar putea totuși permite noi lovituri, dacă Iranul continuă să împiedice traficul în această zonă strategică.

Gigantul petrolier QatarEnergy a raportat „daune extinse” în urma atacului asupra oraşului Ras Laffan, un pilon al economiei qatareze, conform CNN. Ministerul de Interne al Qatarului a confirmat intervenţia echipelor de apărare civilă pentru stingerea incendiilor provocate de rachete. „În urma unui atac iranian”, toate echipele de urgenţă au fost mobilizate, iar personalul a fost evacuat în siguranţă, fără a se înregistra victime, a declarat compania într-un comunicat oficial.

Ministerul de Externe al Qatarului a denunţat ferm aceste acţiuni, calificându-le drept „o escaladare periculoasă” ce ameninţă stabilitatea regională. Emiratele Arabe Unite s-au alăturat condamnării, considerând atacurile drept o ameninţare directă la securitatea energetică globală.

În Arabia Saudită, Ministerul Apărării a confirmat interceptarea a patru rachete balistice deasupra capitalei Riad, fragmentele acestora căzând în diferite locaţii, fără a provoca pagube. Totodată, două drone, dintre care una îndreptată către o instalaţie de gaze din Provincia de Est, au fost distruse. „Am prevenit o criză majoră”, a declarat un oficial saudit pentru CNN.

Gărzile Revoluţionare Iraniene (IRGC) au justificat atacurile drept o ripostă la loviturile asupra imensului câmp gazifer iranian South Pars, cel mai mare din lume, pe care Iranul îl împarte cu Qatarul. Teheranul a acuzat Statele Unite şi Israelul că au orchestrat aceste atacuri asupra infrastructurii sale energetice şi a lansat un avertisment dur: „Adversarii noştri să aştepte o acţiune puternică”.

Totodată, Iranul a cerut evacuarea imediată a personalului şi locuitorilor din apropierea mai multor instalaţii petroliere din Qatar, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite, sugerând posibile atacuri viitoare asupra unor ţinte precum rafinăria Samref şi complexul petrochimic Jubail din Arabia Saudită, câmpul de gaze Al Hosn din Emiratele Arabe Unite şi instalaţiile din Ras Laffan şi Mesaieed din Qatar.

Tensiunile crescânde au avut un impact direct asupra pieţelor de energie. Preţurile petrolului Brent au crescut cu 5%, depăşind pragul de 108 dolari pe baril. În Statele Unite, preţul motorinei a depăşit 5 dolari pe galon, cea mai mare valoare din 2022, ceea ce ar putea creşte presiunea asupra administraţiei Trump. „Vom anunţa câteva măsuri în următoarele 24-48 de ore pentru a combate aceste creşteri”, a declarat vicepreşedintele american JD Vance.

Într-o nouă mişcare strategică, Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz, prin care trece 20% din aprovizionarea globală cu petrol şi gaze naturale lichefiate. Deşi ţările consumatoare de energie speră ca întreruperea să fie temporară, experţii avertizează că daunele asupra infrastructurii critice ar putea avea efecte de lungă durată.

Şefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a discutat telefonic cu ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi. „Trecerea în siguranţă prin Strâmtoarea Ormuz este o prioritate pentru Europa”, a subliniat Kallas, adăugând că UE pledează pentru o soluţie diplomatică la criza din regiune.

Presiunile asupra infrastructurii energetice din Golf sunt acompaniate de acuzaţii reciproce între părţi. Atacul asupra câmpului South Pars a fost descris de presa israeliană ca fiind orchestrat de Israel, cu sprijinul SUA, deşi oficial niciuna dintre cele două ţări nu a revendicat responsabilitatea.

Agenţia iraniană de ştiri Fars a relatat că atacurile asupra South Pars au lovit rezervoare de gaz şi o rafinărie, determinând evacuarea muncitorilor. Ulterior, autorităţile iraniene au anunţat că incendiul a fost stins.

Conflictul din Golf atinge acum un nou nivel de intensitate, implicând infrastructura energetică globală şi adâncind incertitudinea economică la nivel mondial. Într-un context deja marcat de tensiuni geopolitice, situaţia rămâne volatilă.

• Livetext Război în Iran, ziua 19. Prima reacție a lui Mojtaba Khamenei după moartea lui Ali Larijiani / 3 avioane de pe aeroportul Ben Gurion, lovite de resturile unei rachete iraniene
• Israelul revendică uciderea ministrului iranian al informațiilor, Esmaeil Khatib, și avertizează că va vâna toți oficialii de rang înalt de la Teheran
• Cel mai mare și mai scump portavion din lume, folosit de Trump ca să atace Iranul, e pe butuci și se retrage într-o bază din Creta
• Kremlinul îi sugerează lui Donald Trump să impună sancțiuni împotriva UE pentru că „nu-l sprijină” în Iran
• Mojtaba Khamenei amenință într-un nou mesaj, în ziua funeraliilor lui Ali Larijani: „Fiecare picătură de sânge are un preț”

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE