SUA taie fondurile de securitate ale țărilor europene aflate la graniță cu Rusia
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Statele Unite vor reduce treptat programele de asistență în domeniul securității pentru armatele europene aflate la frontiera cu Rusia, încurajând astfel statele de pe continent să își finanțeze mai mult propria apărare, relatează Financial Times.
Cuprins:
Au fost „tăiate” programele a căror finanțare depinde de aprobarea Congresului SUA
Săptămâna trecută, oficiali ai Pentagonului le-au transmis diplomaților europeni că SUA nu vor mai susține financiar programele de instruire și echipare a militarilor din Europa de Est – regiune considerată prima linie în cazul unui conflict cu Rusia.
Decizia se referă la programele incluse în Secțiunea 333, a căror finanțare depinde de aprobarea Congresului. Administrația Trump nu a solicitat însă fonduri suplimentare, iar cele deja aprobate vor fi disponibile doar până la finalul lui septembrie 2026.
Un oficial al Casei Albe a explicat că măsura se înscrie în politica președintelui Donald Trump de „reevaluare și realiniere” a ajutorului extern, în conformitate cu un ordin executiv emis chiar în prima zi de mandat.
„Această decizie a fost coordonată cu statele europene și reflectă accentul pus de președinte pe responsabilitatea sporită a Europei pentru propria apărare”, a precizat acesta.
Sub presiunea lui Trump, aliații SUA și NATO au convenit în iunie să își majoreze cheltuielile de apărare la 5% din PIB.
Care este scopul acestei măsuri
Reducerea finanțării va afecta un program global estimat la peste 1 miliard de dolari, din care Europa a primit 1,6 miliarde de dolari între 2018 și 2022 – circa 29% din total, potrivit Biroului de Responsabilitate a Guvernului SUA. Principalii beneficiari au fost Estonia, Letonia și Lituania.
La o întâlnire recentă la Washington, reprezentanți ai zeci de ambasade europene au aflat despre aceste tăieri. Un diplomat european a subliniat că scopul pare a fi determinarea statelor europene mai bogate să contribuie financiar la sprijinirea celor aflate în prima linie.
Totuși, comunicarea bruscă a provocat nemulțumire, iar capitalele europene încearcă acum să afle dacă pot acoperi golurile prin finanțare proprie și ce impact vor avea reducerile asupra securității regionale. „Dacă vor fi drastice, consecințele vor fi majore”, a spus un diplomat, atrăgând atenția că NATO va fi inevitabil afectată.
Viitorul Inițiativei de Securitate Baltică, pus sub semnul întrebării
Critici au venit și din Congresul american. Senatoarea democrată Jeanne Shaheen a calificat măsura drept „o mișcare greșită, care transmite exact semnalul nepotrivit în timp ce încercăm să îl forțăm pe Putin la masa negocierilor și să descurajăm agresiunea rusă”.
Un alt program american – cel de finanțare militară externă, prin care statele primesc sprijin pentru achiziții de echipamente majore (avioane, tancuri, nave) – nu este vizat de această decizie.
Însă viitorul Inițiativei de Securitate Baltică, creată în 2020 pentru a sprijini forțele Estoniei, Letoniei și Lituaniei, este pus sub semnul întrebării. Anul trecut, Congresul a aprobat 288 de milioane de dolari pentru această inițiativă, dar administrația nu a cerut bani noi pentru anul viitor.
„Pierderea acestui sprijin ar fi foarte dificilă pentru statele baltice”, avertizează amiralul american în retragere Mark Montgomery, în prezent analist la Foundation for Defense of Democracies.
El amintește că scopul programului era tocmai întărirea capacității de autoapărare a acestor țări, aflate constant sub presiuni din partea Rusiei – de la atacuri cibernetice și sabotaje până la incidente asupra infrastructurii critice.
Decizia vine și în contextul în care șeful politicilor Pentagonului, Elbridge Colby, încearcă să redirecționeze resursele americane către Indo-Pacific, pentru descurajarea Chinei în privința Taiwanului.
SUA își mențin trupele dislocate în Polonia
Anul acesta, Washingtonul a suspendat temporar livrările de muniții și arme către Ucraina, după o analiză privind nivelul stocurilor interne, dar Trump a ordonat reluarea lor.
Pe fondul acestor schimbări, administrația desfășoară o revizuire a prezenței militare americane la nivel global și intenționează să reducă trupele din Europa.
Totuși, într-o întâlnire cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki, Donald Trump a dat asigurări că nu va retrage contingentul american din țară.
În prezent, SUA au aproximativ 10.000 de militari dislocați în Polonia, prin rotație. „Suntem foarte mulțumiți de acest aranjament și vom trimite mai mulți dacă vor”, a declarat liderul de la Casa Albă.
