Municipiul din județul Cluj care a renunțat la un eveniment pentru a face economie: „Prioritățile trebuie așezate cu echilibru”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Într-o perioadă în care se vorbește mult despre măsuri de austeritate, un municipiu din județul Cluj a decis să renunțe la un eveniment pentru a reduce cheltuielile. Unii au salutat decizia, în timp ce alții consideră că este doar „praf în ochi”.
Cuprins:
Primăria Turda a anunțat vineri, 18 iulie 2025, printr-o postare pe Facebook că renunță la zilele municipiului.
„În fiecare an, «Zilele Municipiului Turda» au fost prilej de bucurie, întâlnire și sărbătoare împreună, dar având în vedere contextul economic și nevoia de responsabilitate bugetară la nivel național, am decis să nu organizăm ediția din acest an a Zilelor Turzii. Credem că într-o perioadă în care prioritățile trebuie așezate cu echilibru, este important ca fiecare gest al administrației să reflecte respectul față de contribuabili și față de realitățile momentului”, se arată în postare.
Instituția condusă de Cristian Matei, primarul din Turda, a precizat că decizia nu a fost luată cu ușurință, întrucât „știm cât de mult înseamnă această sărbătoare pentru comunitatea noastră”.
Banii vor fi utilizați pentru alte proiecte
Primăria a precizat și că banii vor fi folosiți pentru alte proiectele importante pentru oraș.
„Considerăm că, în actualul context, este mai important ca administrația să se adapteze acestei situații, chiar dacă acest lucru presupune renunțarea temporară la anumite evenimente festive.
Vă mulțumim pentru înțelegere, susținere și pentru încrederea continuă pe care ne-o acordați. Suntem convinși că, prin solidaritate și responsabilitate, vom depăși aceste vremuri dificile și ne vom putea bucura din nou, împreună, de sărbători demne de orașul nostru”, se mai arată în postare.
Reacțiile nu au întârziat să apară.
„Praf în ochi pentru cine vă crede. Un astfel de eveniment trebuia să aducă bani primăriei prin contribuția sponsorilor și închirierea spațiilor pentru comercianții participanți la eveniment. Probabil că nu mai are cine să se ocupe de eveniment din partea primăriei din motiv de concediu sau sumele adunate nu ajung «pentru toată lumea»”/„Banii îi redirecționează în buzunarul lor”, „O decizie înțeleaptă”, „Foarte bine”, „O decizie corectă”, sunt doar câteva dintre comentariile lăsate de utilizatorii platformei Facebook.
Principalele măsuri fiscale luate de Guvernul Bolojan
Ilie Bolojan și-a asumat luni, 7 iulie 2025, răspunderea pe primul pachet de măsuri fiscale de austeritate propuse de Guvern. Iată care sunt principalele măsuri fiscale luate de Guvernul Bolojan:
- Reorganizarea TVA: cota standard va ajunge la 21%, în timp ce o cotă redusă de 11% se va aplica pentru anumite categorii de produse și servicii. Această cotă redusă va include alimente de bază, medicamente, lemn de foc, cărți, canalizare, energie termică și temporar pentru sectorul HoReCa.
- Creștere de 10% a accizelor la alcool, carburanți și tutun. Se va introduce contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei. Pensionarii cu venituri de peste 3.000 de lei vor plăti CASS până în 2028.
- Impozitul pe dividende va rămâne 10% în 2025, urmând să crească la 16% începând cu 1 ianuarie 2026. Profiturile suplimentare ale băncilor și companiilor de jocuri de noroc vor fi supuse unor impozite mai mari.
- În 2026, salariile și pensiile din sistemul public vor fi înghețate. De asemenea, se vor limita angajările și sporurile nejustificate.
- Referitor la sectorul educației, premierul a subliniat că titularii nu își vor pierde locurile de muncă și nu vor suferi tăieri salariale. Cu toate acestea, plățile cu ora vor fi reduse. Sistemul de burse va fi reorganizat pentru a deveni „sustenabil și meritocratic”, acordându-se doar pentru merit real și nevoi sociale reale.
Vineri, 18 iulie 2025, Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul va propune plafonarea numărului de angajați la nivel național, stabilind un număr maxim pentru fiecare localitate. Pentru primării, criteriul principal va fi numărul de locuitori, iar pentru Consiliile Județene vor fi luați în calcul indicatori suplimentari, precum numărul de unități administrative sau existența unui spital județean în subordine.
Șeful Executivului a precizat că numărul de polițiști locali va fi și el redus. Mai precis, va fi majorată norma actuală, de un polițist local la 1.000 de locuitori, dar nivelul exact urmează să fie stabilit în urma consultărilor cu primăriile, în special cele din reședințele de județ, unde se înregistrează cel mai mare număr de polițiști locali.
