02 Apr. 2018 21:00 , de Dragoș Sasu și Ionuț Iordăchescu

EXCLUSIV/Pavel Filip, premierul Republicii Moldova: „România a fost singura care ne-a întins o mână de ajutor când am fost în criză” – VIDEO

Distribuie

Republica Moldova caută să nu mai fie dependentă de gazul rusesc și mizează pe România pentru asta. Primul pas a fost făcut: Transgaz a câștigat licitația de privatizare a Vestmoldtransgaz, compania care administrează gazoductul Iași-Ungheni. O „unire” simbolică a sistemelor energetice în anul Centenarului, așa cum o descrie premierul Pavel Filip. În interviul acordat cotidianului Libertatea, șeful Guvernului de la Chișinău a subliniat că, în 2016, când Republica Moldova trecea printr-o criză majoră, România a fost singura care a ajutat-o, oferindu-i un împrumut necondiționat. Cu toate acestea, Filip spune că țara sa nu este dependentă de ajutorul extern și că economia Republicii Moldova începe să se pună pe picioare. Pavel Filip vorbește în termeni duri despre Rusia, acuzând Moscova că nu-și retrage trupele din Transnistria, că îi hărțuiește pe oficialii de la Chișinău și că nu colaborează în ancheta privind „spălarea” celor 20 de miliarde de dolari provenite din Rusia.

Am văzut că, recent, Banca Transilvania din România, de exemplu, și Transgaz au venit în forță în Republica Moldova. Sunt suficiente aceste investiții?

Investițiile niciodată nu sunt suficiente și întotdeauna există loc pentru mai bine. Vorbeați despre Banca Transilvania. A fost un lucru foarte important pentru noi, deoarece, dacă ar fi să privim puțin în istorie, atunci când eu mi-am asumat portofoliul de prim-ministru, s-a întâmplat acest lucru într-o perioadă de criză. Pentru că în Republica Moldova era o criză economică care a trecut în criză politică și detonatorul acelei crize a fost frauda bancară, acel furt al miliardului. A fost destabilizat sistemul bancar și oamenii și-au pierdut încrederea. Să nu mai vorbesc despre toate eforturile întreprinse în acea perioadă. Venirea uneia dintre cele mai mari bănci din România, cum este Banca Transilvania, este și răspunsul la aceste întrebări. Asta ar însemna că în această perioadă am luat și măsurile pentru a întări Banca Națională, am aprobat planul legal, astfel încât am întors nu doar încrederea oamenilor, cât și cea a investitorilor. Pentru noi, acest lucru este foarte important. A fost un scop pentru care ne-am ambiționat și una dintre discuțiile principale pe care le-am avut cu cei de la FMI. Cea mai importantă parte a fost stabilizarea sistemului bancar. Vreau să vă mai spun că am avut o discuție cu  cei de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), președintele Băncii fiind la Chișinău cu câteva săptămâni în urmă, unde și-au exprimat intenția de a cumpăra pachetul de acțiuni și de la Agroind Bank, care este una dintre cele mai mari bănci din Republica Moldova. Aceste lucruri înseamnă că s-a mișcat economia în Republica Moldova, că eforturile din ultimii doi ani făcute de către Guvern nu au fost în zadar. Și semnarea contractului de privatizare a Vestmoldtransgazului este un lucru important, pentru că reprezintă realizarea unei alte ambiții, de asigurare a securității energetice a Republicii Moldova. Pe de altă parte, este un mod prin care a ales Guvernul să sărbătorească Centenarul Unirii. Dincolo de declarațiile populiste ale multor politicieni, noi am venit cu un lucru absolut concret, unirea sistemelor energetice dintre cele două țări.

Era motiv de șantaj această insecuritate energetică? Este Republica Moldova mai puțin vulnerabilă în această privință?

Cu siguranță. Atunci când depinzi de o singură sursă, cu siguranță ești vulnerabil. Iar Rusia a folosit tot timpul această armă energetică, și nu doar în raport cu Republica Moldova, ci și cu unele state europene.

Ați avut recent și o primă întâlnire cu premierul Viorica Dăncilă. Cu ce impresii ați plecat după această întrevedere?

Mi-a părut bine să avem această întrevedere și sunt foarte recunoscător că Viorica Dăncilă a ales să efectueze prima vizită bilaterală în Republica Moldova, și cred că și acesta este un simbol, pentru că vorbește despre atitudinea României față de Moldova și de relațiile care eu consider că sunt foarte bune între țările noastre. Dincolo de schimbarea guvernelor de la București, nu s-a schimbat atitudinea României. Acesta este un lucru care mă bucură foarte mult. România este și partenerul comercial numărul unu pentru Republica Moldova. Odată cu implementarea Acordului de asociere și de liber schimb cu UE, am mărit exporturile pe piața UE, anul acesta trecând de cota de 65% din totalul exporturilor. În același timp, România rămâne piața cea mai importantă atunci când vorbim despre UE.

Pavel Filip interviu pentru Libertatea

Aveți așteptări mai mari într-o anumită privință. E ceva ce vă nemulțumește în relația cu România?

Nu este nimic care să ne nemulțumească. România este alături de Republica Moldova. Eu nu o să uit niciodată începutul anului 2016, când Republica Moldova avea blocate finanțările din exterior din cauza acelei crize și până când nu am avut un acord cu FMI, nu am putut debloca nici celelalte finanțări. Unica țară care ne-a întins atunci o mână de ajutor a fost România, cu un împrumut de 60 de milioane de euro, necondiționat la acel moment și, ulterior, încă două tranșe, împrumutul ajungând la 150 de milioane de euro.

Așteptăm cu nerăbdare ca România să preia președinția Consiliului Uniunii Europene și sunt sigur, așa cum am discutat și cu premierul și cu președintele Iohannis, să ne propunem niște obiective care pot fi realizate pentru o apropiere a Republicii Moldova de UE.

Este Republica Moldova dependentă de acest ajutor venit din străinătate?

Ajutoarele pe care le primim sunt binevenite, dar Guvernul pe care am onoare să-l conduc nu contează doar pe ajutoare și împrumuturi din exterior. De aceea, agenda de reforme, care este una foarte largă și destul de intensă, a scos în evidență câteva dimensiuni foarte importante.

Sunt rezultate, chiar dacă am fost într-o criză profundă. Am asigurat o creștere economică de 4% în 2016 și de 5% în 2017. Rezultatele pe care le vedem anul acesta sunt îmbucurătoare și ne fac să fim optimiști că, în curând, vom fi mai puțin dependenți de ajutoarele din exterior. Dar, desigur că și în continuare Republica Moldova va conta pe împrumuturi, așa cum o face fiecare țară.

Există, cel puțin la nivel de percepție, impresia că nu aveți rezultate în ceea ce înseamnă lupta anticorupție. Sunteți satisfăcut de cum se poartă această luptă? Tendința este una pozitivă?

Știți cum se spune. Paharul este pe jumătate plin sau pe jumătate gol. Este adevărat și ați spus o frază importantă: ce se întâmplă în justiție ține foarte mult de percepție. Este un domeniu bazat în linii mari pe percepție. I-am rugat pe colegii care se ocupă de măsurători și sondaje ca atunci când pun întrebarea despre cum vedeți că s-au schimbat lucrurile în justiție, să întrebe și oamenii dacă au de-a face cu justiția sau nu. Am fost plăcut surprins să văd că cei care au de-a face au spus că lucrurile s-au schimbat puțin spre bine. Cei care nu au avut nicio tangență au spus că lucrurile stau foarte rău. Asta ne spune că se judecă la nivel de percepție și ce aud din mass-media.

Sunt convins că ne mişcăm în direcţia corectă. Îmi aduc aminte că la începutul mandatului, în aprilie 2016, a fost făcut un sondaj unde se arăta că încrederea în justiţie este undeva la 7-8%. După un an de zile, încrederea în justiţie era la 24%. Era foarte joasă, dar a crescut de trei ori. Este foarte important să punem în aplicare toate reformele pe care ni le-am propus. Ce poate să facă Guvernul în acest sens? Să elaboreze proiectele de legi, proiectele pentru cadrul legal şi să le promoveze în Parlament. În linii mari, noi am făcut acest lucru. Am mers pe calea României. Am aprobat o lege cu privire la procuratură şi sunt procuraturi specializate, cea anticorupţie şi cea crimă organizată, şi cazuri speciale. A fost făcută şi reforma judecătorească, prin aprobarea hărții judecătoreşti. Este pusă în aplicare. Cine cunoaşte bine acest domeniu, înţelege că lucrurile nu se pot schimba foarte repede. Există judecători şi procurori care au lucrat în sistemul vechi. Nu ţine doar de aplicarea unor legi, ţine de punerea în aplicare în mod corect a acestor legi şi de conştiinţa celor care lucrează în acest domeniu.

Sunt procurorii şi judecătorii suficient de independenţi în Republica Moldova?

Dacă o să vedeţi legile care sunt aprobate în Republica Moldova, atunci o să înţelegeţi că acest cadrul legal le oferă o independenţă absolut suficientă. Eu cred că declaraţiile despre o independenţă insuficientă sau de o influenţare a judecătorilor şi procurorilor sunt puţin exagerate. Eu pot să vă aduc multiple exemple în care eu m-am arătat absolut nesatisfăcut de activitatea procurorilor şi judecătorilor şi, aşa cum trebuie, chiar dacă mi-aş fi dorit să-i pot influenţa în unele cazuri, acest lucru nu se poate întâmpla. O să vă dau un exemplu. Atunci când am aprobat o reformă importantă şi destul de complicată, vorbesc despre reforma sistemului de pensii, după care judecătorii au dat dovadă de solidaritate, au mers la Curtea Constituţională şi au anulat prevederile acestei legi ce ţin de pensiile judecătorilor. A fost un gest incorect, din punctul meu de vedere, şi dacă aş fi putut influenţa lucrurile, cu siguranţă că opream această iniţiativă a lor.

Guvernul dumneavoastră a decis recent expulzarea a trei diplomaţi ruşi. Dumneavoastră explicați că decizia a fost luată în semn de solidaritate cu Marea Britanie şi ceilalți parteneri. Noi am vorbit recent cu preşedintele Igor Dodon, care spunea că nu înţelegea de ce aţi făcut asta şi că vă doriţi să fiţi mai „catolici decât Papa'. Care a fost fundamentul aceste decizii?

Noi, în Republica Moldova, avem o situaţie deosebită, iar această situaţie reprezintă realitatea din Republica Moldova. Am o societate scindată, luând în considerate trecutul, ca parte componentă a Uniunii Sovietice. A existat în Uniunea Sovietică şi o strategie, din punctul meu de vedere, care ne-a asigurat cu mulţi tineri specialişti care trăiesc şi astăzi aici, împreună cu familiile lor. Să fie foarte clar. În Republica Moldova suntem absolut toleranţi, dar, în acelaşi timp, societatea este divizată. O parte care priveşte spre Rusia şi o altă parte care priveşte spre Uniunea Europeană. Când se comite o greşeală, Guvernul care a fost mai mult comunist, câştigă democraţii. După mai multe probleme şi crize pe care le-am avut în 2013-2014, a avut posibilitatea să câştige alegerile prezidenţiale Dodon. Un lucru care mă bucură foarte mult, ne arată sondajele şi măsurătorile, este că parte a societăţii care susţine parcursul european a crescut considerabil în aceşti doi ani. Sunt cu mult peste cei care privesc spre Uniunea Euroasiatică.

Legat de expulzarea celor trei diplomaţi, în realitate sunt colaboratori ai serviciilor din Ambasada Rusiei. Pe de o parte, Republica Moldova este într-un acord de asociere cu Uniunea Europeană şi  avem un parteneriat cu UE, şi nu puteam să nu fim solidari cu Marea Britanie şi cu ţările membre ale Uniunii Europene.

Relaţia cu Rusia rămâne o relaţie foarte complicată. Eu cred că, în această perioadă, este pentru prima dată când Republica Moldova a dat dovadă de multă demnitate. În faţa Rusiei, am înaintat mai multe memorii. Pe de o parte, a existat o spălătorie de bani. Prin Republica Moldova au fost spălați peste 20 de miliarde de dolari din Rusia, printr-o bancă din Moldova. M-a mirat faptul că Federația Rusia nu a fost deloc colaborativă. Nu am primit niciun răspuns de acolo. Nu a fost nicio colaborare în această investigație. După aceasta, s-au început mai multe presiuni asupra oficialilor de la Chişinău. Am avut cazuri în care deputați, reprezentați ai Guvernului au fost intimidaţi şi ţinuţi cu orele în aeroporturile din Federația Rusă, chiar dacă mergeau acolo la invitația colegilor din Federația Rusă.

Aceste lucruri, cu părere de rău, continuă. Nu sunt respectate nici înţelegerile pe care le avem  în cadrul acordurilor CSI. Rusia a impus taxe vamale pentru 19 poziţii corectoare ale Republicii Moldova. Aceste 19 poziţii reprezintă peste 80% din exporturile pe care le făceam pe piaţa Federaţiei Ruse.

Pe final, ca să fie foarte clar, noi ne dorim o relaţie bună cu Federaţia Rusă şi am spus acest lucru întotdeauna, doar că vrem să fie o relaţie bazată pe respect reciproc. Înţeleg că Rusia este o ţară mare, Republica Moldova este mai mică, dar suntem un stat independent şi suveran. Ne dorim să avem acelaşi respect cum îl avem din partea României şi din partea ţărilor UE.

Există un sentiment de teamă faţă de Rusia?

Eu cred că noi am depăşit această perioadă. Vă spuneam că am dat dovadă de mai multă demnitate. Vorbeam cu colegii care au reprezentat Republica Moldova la ONU şi îmi spuneau despre atitudine a unor lideri ai Republicii Moldova care mergeau la Naţiunile Unite şi care îşi făceau discursurile în aşa fel încât să nu supere Federaţia Rusă sau, atunci când vorbesc despre Transnistria, să facă în aşa fel încât să nu-i supere pe liderii de la Tiraspol. Acest lucru m-a făcut să mă simt ruşinat de trecutul pe care l-am avut. Noi acum spunem cu voce tare că Republica Moldova este o ţară neutră, dar Federaţia Rusă, care vorbeşte cel mai mult despre respectarea neutralităţii Republicii Moldova, este cea care îşi ţine trupele armate aici, în Republica Moldova. Este unica ţară care încalcă neutralitatea Republicii Moldova. Noi vom fi absolut consecvenţi şi vom cere, în continuare, retragerea trupelor străine, trupelor ruseşti, de pe teritoriul Republicii Moldova.

Cum decurg negocierile privind Transnistria?

Există rezoluţia OSCE din 1999, de la Istanbul, în care se spune foarte clar că Rusia trebuie să-şi retragă forţele armate din Republica Moldova. Rusia nu respectă acea rezoluţie. Cu părere de rău, în ultimul timp, observăm mai multe aplicaţii militare în zona transnistreană. Problema este că aceste aplicaţii, făcute de către armata rusă, se fac de comun acord cu aşa-numita armată transnistreană. Toate aceste elemente au fost puse în discuţie şi cu Franco Frattini, care a fost zilele acestea la Chişinău, ca reprezentant special pentru Transnistria din partea OSCE. Ne-a exprimat toate îngrijorările şi mizăm pe formatul 5+2.

Domnule premier, acest format, să fim sinceri, nu prea a dat rezultate în ultimii 20 de ani.

Aşa cum spunea, cred, Churchill, democraţia nu este cea mai bună formă de a conduce un stat, dar ceva mai bun nu a fost încă inventat. Pot parafraza şi spun că acest format, 5+2, poate că nu este cel mai reuşit, dar ceva mai bun nu a fost inventat. Asigură un echilibru în negocierile pe care le avem între Chişinău şi Tiraspol.

Când am depus mai mult efort, am obţinut nişte progrese. Pentru noi, cel mai important este să le asigurăm un confort necesar oamenilor care trăiesc în această regiune. Vorbim despre accesul agricultorilor la terenurile agricole care erau îngrădite, vorbim şi despre funcţionarea şcolilor cu predare în limba română, apostilarea diplomelor celor care îşi fac studiile la Tiraspol. Mai este pus în discuţie accesul cetăţenilor care trăiesc în zona transnistreană, cu maşinile lor şi cu numerele lor de înmatriculare, în circuitul internaţional. Eu cred că, în câteva săptămâni, noi vom încerca să rezolvăm şi această problemă, chiar dacă eu sunt conştient că vom fi criticaţi că cedăm. Este vorba despre plăcuţe cu numere de înmatriculare neutre. Dar, pe de altă parte, este un succes pe care îl înregistrăm. Pentru prima dată de la izbucnirea acestui conflict, oficialii de la Chişinău, cei care se ocupă de înmatricularea transporturilor, se vor afla în zona transnistreană şi vor efectua înmatriculări.

Cum este posibil ca preşedintele Republicii Moldova, cel care face politica externă, să aibă viziuni atât de diferite faţă de Guvern şi de Parlamentul Republicii Moldova?

Este o situaţie absolut dificilă, dar, din fericire, Republica Moldova este o republică parlamentară. Contează ce face Guvernul şi ce face Parlamentul. Preşedintele este cu mai puţine atribuţii şi nu poate îngrădi activitatea Guvernului. Avem o societate divizată. Preşedintele nu a făcut decât prin declaraţii aproape de extrema pro-Rusia şi şi-a consolidat acest electorat. Dacă o să încercaţi să priviţi lucrurile în trecut, atunci o să vedeţi că, în 1991, atunci când a fost declarată independenţa Republicii Moldova, a fost obţinută de elitele intelectuale. Dar, imediat după independenţă, la conducere au venit oameni din nomenclatura veche, din URSS. Am obţinut independenţă, am constituit o conducere absolut democratică, doar că nu au fost înregistrate foarte multe progrese şi oamenii nu au înţeles că s-au schimbat multe în Republica Moldova. Fiind dezamăgiţi de acest lucru, în contrast, au votat Partidul Comuniştilor nostalgic mai mult, aducându-şi aminte de viaţa pe care o aveau, când toţi erau egali şi puteau obţine locuinţe de la stat, era garantat un loc de muncă. Doar că, comuniştii nu au făcut nici ei mare treabă. După opt ani de zile de guvernare, oamenii au fost dezamăgiţi şi au votat iar democraţii. După 2009, acele guverne de coaliţie şi luptele interne între partidele de centru-dreapta şi această fraudă bancară a dus la lipsa de încredere a oamenilor în guvernarea democratică. Nu a fost o surpriză pentru mine când, în toamna anului 2016, preşedintele Dodon, de formaţiune pro-rusă, a câştigat alegerile. În continuare, am toată certitudinea că obiectivul de bază al meu este ca parcursul european să devină ireversibil în Republica Moldova. Eu vă sigur că lucrul acesta se va întâmpla.


Citește și: 

INTERVIU/Andrian Candu, președintele Parlamentului din Republica Moldova: ,,Vrem să știm clar ce avem de făcut pentru a ajunge membri UE'/VIDEO

 
Loading...
Comentarii