Când sunt moşii de toamnă 2025

Ce reprezintă moșii de toamnă

Moșii de toamnă reprezintă o sărbătoare a pomenirii morților, un moment de rugăciune pentru sufletele celor trecuți în veșnicie, dar și un prilej de milostenie și de solidaritate între oameni.

În tradiția ortodoxă, sâmbăta este ziua consacrată pomenirii celor adormiți, deoarece Mântuitorul Hristos a stat în mormânt în ziua de sâmbătă, înainte de Învierea Sa.

Astfel, Biserica a rânduit anumite sâmbete din an în care se face pomenire colectivă a tuturor celor trecuți la Domnul.

Cuvântul ”moși” vine de la „strămoși”, și se referă la persoanele trecute la cele veșnice. Cu apelativul ”moși” sunt numiți nu doar morții, ci și principalele sărbători ce le sunt consacrate, precum și pomenile făcute pentru ei.

La Moșii de toamnă, credincioșii se roagă pentru sufletele părinților, bunicilor și strămoșilor lor, dar și pentru toți cei care au murit ”din neam în neam” și nu mai are cine să-i pomenească.

Când sunt moșii de toamnă 2025

Moșii de toamnă sunt cinstiți de obicei în prima sâmbătă din noiembrie, astfel că moșii de toamnă 2025 sunt pe 1 noiembrie.

Biserica săvârșește în această zi Sfânta Liturghie urmată de parastas, care este slujba pentru cei adormiți. Preotul pomenește numele celor adormiți aduse de credincioși pe pomelnice, iar la sfârșit se binecuvântează coliva, colacul, vinul și alte daruri aduse pentru sufletele răposaților.

Numele de parastas vine din limba greacă şi înseamnă a mijloci, a sta în locul cuiva. Potrivit tradiției creștine, numele vine de la faptul că noi, cei vii, mijlocim către Dumnezeu pentru cel mort. Parastasul se face, așadar, în speranţa că Dumnezeu, pentru jertfa noastră plină de iubire şi pentru rugăciunea făcută de cel care primeşte darul, va ierta păcatele pe care cel mort le-a făcut în decursul vieţii sale.

Află mai multe despre ce este parastasul și când se face.

Ce se împarte de moșii de toamnă

De Sâmbăta morților sau moșii de toamnă, credincioșii ortodocși aduc la biserică și împart mâncăruri și băuturi pentru pomenirea celor adormiți.

În centru, se află de obicei coliva, preparată din grâu fiert, îndulcit și amestecat cu nucă sau arome, simbol al învierii și al vieții veșnice. Coliva este însoțită de colac sau pâine, care reprezintă unitatea dintre cei vii și cei morți și se frânge de obicei pentru a fi împărțită după parastas. Un alt element nelipsit este vinul, care se toarnă peste colivă în timpul slujbei și care amintește de sângele lui Hristos.

Pe lângă acestea, tradiția populară cere ca oamenii să pregătească și alte mâncăruri sau alimente pe care să le împartă în numele celor răposați. Astfel, se dau de pomană mâncăruri gătite, precum sarmale, plăcinte, supe sau tocănițe, puse în vase noi, ce rămân apoi la cei care le primesc.

Se mai impart, de asemenea, fructe de toamnă precum mere, pere, nuci sau struguri, pentru că acestea sunt roadele anotimpului și simbolizează bogăția pământului dată de Dumnezeu.

De asemeneea, se dau și lumânări aprinse, semn al luminii lui Hristos care călăuzește sufletele celor adormiți.

Împărțirea acestor daruri are o dublă semnificație. Pe de o parte, este un act de milostenie pentru cei vii, întrucât săracii și cei nevoiași se bucură de hrană și de sprijin. Pe de altă parte, ea este o pomenire pentru cei adormiți, întrucât se crede că sufletele lor se bucură atunci când cei vii fac bine în numele lor.

Cum se face coliva pentru Sâmbăta Morților

Coliva ocupă un loc important de Sâmbăta Morților și de toate pomenile și parastasele. La ortodocși orice pomenire a morților este însoțită de colivă. Aceasta se aduce la biserică, împreună cu o sticlă de vin, pentru sfințire. Coliva reprezintă trupul celui adormit întru cele veșnice și este o expresie a credinței în nemurire și înviere. Este făcută din boabe de grâu sau arpacaș, zahăr și alte mirodenii.

Ingrediente

• un kg de arpacaş,
• două ceşti de stafide,
• două căni de nucă rasă,
• două ceşti cu miere,
• o linguriţă de scortişoară,
• coaja de la o lămâie şi de la o portocală,
• 500 g de zahăr,
• o fiolă esenţă de vanilie,
• o fiolă esenţă de rom,
• o linguriţă de sare;
• pentru ornat: pesmet de pâine sau biscuiţi, cacao, bomboane colorate, miez de nucă

Mod de preparare

Se spală grâul de 9 ori în apă rece. Se înmoaie stafidele în apă cu rom. Se pune grâul la fiert în 2 litri de apă şi se lasă până când s-a înmuiat bine şi a înflorit bobul. Se poate pune şi la cuptor. Se ia de pe foc şi se lasă la răcit.

Ca să nu facă coajă deasupra, se acoperă cu un prosop curat umed. Peste câteva ore sau a doua zi se pune iar pe foc. Apoi se adaugă sare, nuca rasă, coaja de lămâie, stafidele şi mierea, amestecând bine. Se mai lasă puţin pe foc şi apoi se lasă la răcit.

Dacă nu este destul de dulce, se mai adaugă zahăr. Dacă e prea moale, se mai adaugă pesmet. Se pune pe platou şi se modelează cu un cuţit cu lama lată, înmuiat în apă. Se presară cu pesmet de pâine sau biscuiţi şi se ornează cu cacao, bomboane, nucă.

Tradiții de moșii de toamnă

În mod tradițional, moșii de toamnă au o încărcătură simbolică legată de ciclul naturii și de încheierea anului agricol.

Se consideră că, odată cu sfârșitul toamnei și apropierea iernii, sufletele celor adormiți ”cer” rugăciuni și daruri, pentru ca și cei vii să aibă parte de ocrotirea lor. De aceea, oamenii duc la biserică și împart hrană celor săraci colivă, colaci, vin, fructe de toamnă (mere, nuci, struguri), dar și mâncăruri gătite.

De Sâmbăta Morților sau Moșii de Toamnă 2025 se aprind lumânări la mormintele celor decedați. Tradiția spune că este bine să se aprindă cel puțin două lumânări, pentru a încălzi sufletele celor decedați.

Conform tradiției, în această zi este bine să fii împăcat cu toată lumea și să-ți ceri iertare de la cei pe care i-ai supărat.

Din respect pentru sufletele celor adormiți, de Sâmbăta Morților, femeile nu dau cu mătura să nu ridice praful în ochii răposaților, nu spală și nu aruncă gunoiul. De asemenea, se spune că în Sâmbăta Morților, gospodinele nu trebuie să se facă vreo activitate care ar putea ”să murdărească”, cum e spălatul rufelor, pentru că apa murdară de la rufe va ajunge în mâncarea oferită de pomană pentru sufletul celor adormiți.

Rugăciune de Sâmbăta Morților

„Doamne lisuse Hristoase, Judecătorul meu Prea drept! Cunosc că păcatele mele sunt fără de număr. De aceea, Te rog în această zi, în care de Iosif și de Nicodim pus fiind în Mormânt, Te-ai pogorât în iad cu Sfântul și Îndumnezeitul Tău suflet și de acolo ai depărtat întunericul cu lumina Dumnezeirii Tale și ai adus bucurie nespus de mare strămoșilor noștri, căci i-ai mântuit de sclavia cea cumplită și i-ai suit în Rai.

Îngroapă păcatele mele și cugetele mele cele rele și viclene, ca să piară din mintea mea și să nu se mai lupte cu sufletul meu. Luminează întunecatul iad al inimii mele, alungă întunericul păcatelor mele, și suie mintea mea la cer, ca să mă bucur de Fața Ta. Așa, Doamne, primește umilita mea rugăciune ca o tămâie mirositoare, pentru rugăciunile iubitei Tale Maici, care Te-a văzut pe Cruce pironit între doi tâlhari, și de durerile Tale cumplite i s-a rănit inima; care împreună cu ucenicii și cu mironosițele Te-au pus în mormânt, care a treia zi Te-au văzut înviat din morți și la înălțarea Ta Te-au văzut suindu-Te de la pământ la cer, însoțit de Sfinții Tăi Îngeri.

Îndură-Te, Doamne, și de cei vii și de cei răposati, pentru rugăciunile Sfinților Tăi, către care zic și eu, nevrednicul: O, fericiți servitori ai lui Dumnezeu! Nu încetați a vă ruga Lui, ziua și noaptea pentru noi, nevrednicii, care pururea greșim cu atâtea nenumărate păcate! Mijlociți pentru noi Darul și ajutorul lui Dumnezeu, pe care nu știm a-l cere după cuviință. Amin”.

Sursă foto – Shutterstock.com

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE