Originea acestei sărbători catolice e neclară şi circulă numeroase legende în legătură cu personajele care ar fi inspirat ziua iubirii. Una dintre poveştile recuperate din negura istoriei are în centru un preot din Roma - pe nume Valentin, evident, care ar fi trăit în secolul al III-lea d.Hr. Citește care este originea sărbătorii Sfântului Valentin, de unde vine Ziua Îndrăgostiților!
Cuprins:
Pe atunci, împăratul Claudius al II-lea (sau Claudius Gothicus) a decis că burlacii sunt soldaţi mai buni decât bărbaţii însuraţi, deoarece primii s-ar dedica trup şi suflet războiului, pe când ceilalţi ar fi sfâşiaţi de dorul de neveste şi copii şi nu ar da totul pe câmpul de luptă. El a scos în afara legii căsătoria, în cazul tinerilor.
Într-o altă legendă, preotul Valentin ar fi fost ucis pentru că a-ncercat să ajute creştinii să evadeze din teribilele închisori romane, unde erau torturaţi fără milă, uneori, până la moarte.
Dacă încă nu vedeţi legătura cu sărbătoarea iubirii, aflață că: unul dintre prizonierii vizitaţi de inimosul preot s-ar fi îndrăgostit de o tânără frumoasă, fiica şefului închisorii, şi i-ar fi trimis o scrisoare de dragoste pe care ar fi semnat-o “De la Valentinul tău”...
Un alt Valentin pe seama căruia e pusă Ziua Îndrăgostiţilor găsim în Terni (un oraş din Umbria, o regiune din centrul Italiei), pe vremea împăratului Aurelian. Preotul Valentin şi-ar fi câştigat renumele de protector al îndrăgostiţilor după ce a cununat un soldat legionar, Sabino, cu o tânără creştină, Serapia.
Ar fi fost condamnat la moarte de prefectul Placido Furio, pentru că a înlocuit ritualurile antice ale Lupercaliei, sărbătoarea fertilităţii, cu o slujbă religioasă creştină.
Citește și:
Chiar şi Lupercalia, sărbătoarea care i-ar fi adus moartea acestui din urmă sfânt, e privită ca o posibilă sursă a Zilei Îndrăgostiţilor de azi.
Biserica ar fi decis să transforme ritualul antic într-o sărbătoare creştinească, pentru a scăpa astfel de manifestările păgâne.
Lupercalia se ţinea la mijlocul lunii februarie, când erau cinstiţi Lupercus, zeul fertilităţii, şi Faunus, protectorul agriculturii, al turmelor şi al păstorilor. Preoţii romani din ordinul Lupercilor dădeau tonul festivităţilor, adunându-se în peştera sacră unde se presupune că Remus şi Romulus, fondatorii Romei, au fost îngrijiţi de lupoaică.
Acolo sacrificau o capră, îi tăiau fâşii pielea şi o înmuiau în sângele ritualic, după care cutreierau străzile din Roma, unde loveau uşor cu pielea de capră femeile, ca să le facă fertile, apoi luau la picior câmpurile şi le stropeau cu sânge, ca să le facă să rodească.
Spre seară, sărbătoarea continua cu un ritual extrem de popular în rândul tinerilor: fetele nemăritate îşi introduceau numele într-o urnă, iar burlacii oraşului treceau pe rând şi extrăgeau câte un nume. Perechile astfel formate trebuiau să rămână împreună câte zile ţinea sărbătoarea. De multe ori, se nimerea ca tinerii să se potrivească, iar uniunea să fie consfinţită printr-o căsătorie.
Lupercalia a reuşit să ţină piept Creştinismului până în secolul al V-lea, când Papa Gelasius ar fi hotărât ca ziua de 14 februarie să fie dedicată comemorării Sf. Valentin.
De aici, îndrăgostiţii ar fi preluat-o şi ar fi transformat-o în sărbătoarea lor, punând egal între sezonul de curtare al păsărilor, care începe la mijlocul lunii februarie, şi dorinţa tinerilor de a-şi găsi jumătatea.
Se pare că felicitările de Sf. Valentin au devenit populare încă din Evul Mediu, dar cea mai veche dovadă scrisă a acestui lucru datează din anul 1415
Este o poezie compusă de Charles, duce de Orleans, pentru soţia lui, pe când era întemniţat în Turnul Londrei, după ce fusese capturat pe câmpul de luptă, în timpul bătăliei de la Agincourt.
Astăzi, manuscrisul se află în colecţia Bibliotecii Britanice. Se mai spune că prin 1418-1419, regele Henric al V-lea ar fi angajat un scriitor să-i compună o felicitare de Sf. Valentin prinţesei Catherine of Valois, de care era îndrăgostit şi care ulterior, în 1420, i-a devenit soţie.
Ziua de Sf. Valentin, ca sărbătoare a iubirii, a devenit populară şi celebrată la scară largă în secolul al XVII-lea.
Britanicii au fost printre primii care au îmbrăţişat-o, văzând în trimiterea de felicitări, scrisori sau poezii persoanei iubite modul ideal de a-şi dezvălui sau întări sentimentele.
În secolul al XIX-lea, felicitările imprimate au luat locul celor scrise de mână, uşurând astfel sarcina tuturor romanticilor din Regat. Iar ieftinirea timbrelor poştale a dat un nou avânt acestui obicei.
Americanii au început să-şi trimită felicitări de Sf. Valentin pe la începutul secolului al XVIII-lea. Esther A. Howland, una dintre primele producătoare de felicitări “de serie”, a scos pe piaţă, în 1840, creaţii elaborate, pictate şi decorate cu dantele şi funde, care le luau ochii tinerilor îndrăgostiţi.
Azi, pe lângă Marea Britanie şi SUA, Ziua Îndrăgostiţilor este sărbătoare împământenită în Canada, Mexic, Franţa sau Australia, dar şi restul lumii vine tare din urmă. Pe tot globul, se vând 150 de milioane de felicitări de Sf. Valentin, o cifră-record, depăşită numai de numărul felicitărilor trimise cu ocazia Crăciunului.
Cele mai populare cadouri de Valentine's Dau sau Ziua Îndrăgostiților sunt florile, iar vânzările cresc spectaculos în această zi.
De aceea, sărbătoarea îndrăgostiţilor e un adevărat coşmar pentru cei de la Bursa Florilor din Olanda - cea mai mare piaţă de desfacere în domeniu, de unde pleacă marfă către multe ţări din întreaga lume.
Citește și:
Acolo se vând, în medie, 20 de milioane de fire zilnic, dar înainte cu o săptămână de Valentine’s Day, totul ia amploare. Florile sunt licitate pe bandă rulantă, unele la preţuri inimaginabile - cea mai scumpă este laleaua papagal, care pleacă de la producător şi cu 1,50 euro/firul.
Ziua Îndrăgostiţilor este testul suprem pentru firmele care funcţionează în cadrul Bursei de flori de la Aalsmeer: dacă livrează tot ce li s-a cerut la timp, iar marfa ajunge intactă la destinaţie, îşi păstrează reputaţia şi contractele. Dacă o “feştelesc”, trebuie să acopere paguba şi rămân fără clienţi.
Bomboanele de ciocolată sunt şi ele extrem de căutate, în special cele în formă de inimioare. De fapt, tot ce e cu inimioare are succes în această zi! La fel, tot ce poartă culoarea dragostei, roşu.
În top sunt şi lenjeria intimă (roşie, desigur), bijuteriile, cinele romantice, la lumina lumânării, sau excursiile în oraşe percepute ca fiind prin excelenţă dedicate îndrăgostiţilor, cum este Veneţia.
Îți recomandăm să citești și:
Femeile care primesc dovada dragostei de la iubiţii sau soţii lor sunt, fără tăgadă, fericite. Dar mult mai fericiţi decât ele sunt, la finalul zilei de 14 februarie, comercianţii.
În America se cheltuie, în medie, pe cadourile de Sf. Valentin 18,9 miliarde de dolari! 2,1 miliarde din această sumă se duc pe flori, 1,7 miliarde pe dulciuri, 3,6 miliarde pe ieşirile la restaurant, iar 4,8 miliarde sunt cheltuite pe bijuterii.
Deşi pare bizar, o sumă considerabilă, 703 milioane de dolari, e cheltuită pe cadouri pentru câini şi pisici, mulţi americani simţind nevoia, de Valentine’s Day, să le arate patrupedelor cât de mult le iubesc.
14 Februarie îi prinde pe sloveni pe câmp. Se spune că Sf. Valentin aduce cheile rădăcinilor, iar plantele şi florile încep să crească, aşa că în ziua în care e sărbătorit se dă startul muncii pământului. Aşadar, nimic romantic.
O lună mai târziu, pe 14 martie, vine rândul bărbaţilor să le întoarcă femeilor din viaţa lor acest favor.
Pentru a te inspira de Ziua Îndrăgostiților, îți recomandăm să citești și cele mai frumoase mesaje de Valentine's Day.
Iată și alte idei de mesaje de dragoste.