Munţii Piatra Craiului – unde se află şi ce poţi vizita

Despre Munții Piatra Craiului

Munții Piatra Craiului (n.n. – Királykő, în maghiară, Königstein, în germană; în traducere Stânca Craiului sau Stânca Prințului), cunoscuți și sub numele de Piatra Craiului sau, simplu, Crai, este un lanț muntos format din roci calcaroase, care face parte din parcul național cu același nume. Acest masiv este recunoscut pentru impresionanta sa creastă îngustă în formă de fierăstrău, care domină peisajul specific al Parcului Național Piatra Craiului. Aceasta este o „lamă” zimțată și abruptă, orientată de la sud-vest spre nord-est, și este adesea comparată cu spinarea unui dinozaur. Cu o lungime de aproximativ 25 km, aceasta este cea lungă creastă de calcar din Carpați, și o lățime de circa 7 km.

Cel mai înalt vârf din Piatra Craiului

Cel mai înalt vârf al masivului este vârful La Om (a nu se confunda cu vârful Omu din Munțiii Bucegi, 2.514 m), cunoscut și ca Piscul Baciului, care atinge o altitudine maximă de 2.238 de metri, potrivit Wikipedia. Masivul mai are și alte piscuri de peste 2.000 m altitudine: Padina Popii (2.025 m), Vf. Ascuțit (2.150 m), Vf. Țimbalul Mare (2.177 m), Vârful dintre Țimbale (2.170 m), Vf. Sbirii (2.220 m), Vf. Căldării Ocolite (2.202 m).

Recomandări

Coreea de Nord și-a redeschis granițele. Primii români care au vizitat-o: „Am asistat la ziua de colectat fecale umane” | Interviu

Unde se află Munții Piatra Craiului

Deși se află în partea de sud-vest a Carpaților Orientali, masivul Piatra Craiului aparține, de fapt, de Carpații Meridionali, situându-se în extremitatea nord-estică a acestora, și se întind pe teritoriul județelor Brașov și Argeș. Din punct de vedere geografic, acești munți sunt delimitați după cum urmează: la vest, de râul Dâmbovița, care îi separă de masivul Iezer-Păpușa, la nord-vest, de râul Bârsa și de defileul Curmătura Foii, care îi despart de Munții Făgăraș, la est, de Pasul Rucăr-Bran, care îi delimitează de Munții Bucegi și Leaota, iar la sud, de confluența văilor râurilor Dâmbovița și Dâmbovicioara, în depresiunea Podul Dâmboviței.

Parcul Național Piatra Craiului

Parcul Național Piatra Craiului a fost înființat pentru a proteja ecosistemele valoroase și peisajele unice ale masivului. Prima rezervație naturală a fost instituită în 1938 și avea o suprafață de 4,4 km², însă, în 1972, aria protejată s-a extins, dublându-și întinderea. În 1990, a fost înființat Parcul Național Piatra Craiului, care se întinde pe o suprafață de 14.766 hectare, conform site-ului oficial.

Aproximativ 40% din această suprafață este destinată protecției stricte, fiind permise doar activități precum cercetarea și ecoturismul. Parcul național aparține regiunii biogeografice alpine și găzduiește aproape 1.200 de specii de plante superioare, ceea ce reprezintă peste o treime din flora României, precum și peste 200 de specii de mușchi și ferigi.

Recomandări

Prins cu droguri, Gheboasă a beneficiat de înțelegerea judecătorilor. Ce pedeapsă a primit

Aproximativ 180 dintre acestea sunt protejate prin lege, iar cea mai cunoscută este Garofița Pietrei Craiului, o floare endemică ce crește doar în această regiune. De asemenea, aici mai poți admira tisa, angelica, sângele voinicului, macul galben, floarea de colț, bulbucul, bujorul de munte și gladiola sălbatică. În plus, zona este și un habitat de excepție pentru orhideele montane, adăpostind peste 40 de specii din cele aproximativ 70 întâlnite pe teritoriul țării.

Fauna parcului este la fel de spectaculoasă, aici trăind peste 40% dintre speciile de mamifere de la noi. Printre acestea se numără și aproximativ 250 de capre negre, care se bucură de un habitat lipsit de amenințări, având în vedere că vânătoarea este strict interzisă în întregul parc. Tot aici există și peste 200 de specii de fluturi, inclusiv unele rare și endemice și mai bine de 20 de specii de lilieci, multe fiind protejate. În ceea ce privește avifauna, în acest parc regăsim peste 100 de specii de păsări, printre care barza neagră și fluturașul de stâncă.

Ce poți vizita în Munții Piatra Craiului

Munții Piatra Craiului oferă numeroase obiective turistice naturale și culturale pe care le regăsești de-a lungul celor 42 de trasee turistice. Iată care sunt cele mai cunoscute dintre acestea:

Recomandări

Drapelul României flutură în mijlocul protestului uriaș de la Belgrad: „Ne-am inspirat de la voi!”

Prăpăstiile Zărneștilor

Acest sector spectaculos de chei, vechi de sute de milioane de ani, se întind pe o lungime de 3,9 km. Cel mai lung sector este Valea Prăpăstiilor (1,7 km), care se deosebește de celelalte prin faptul că este îngust, are pereți verticali și prin stratificarea calcaroasă, rar întâlnită în alte locuri. Aici pot fi văzute capre negre, fluturele de stâncă sau plante specifice zonei, potrivit Pcrai.ro. Traseul este accesibil atât copiilor, cât și persoanelor cu dizabilități.

Cerdacul Stanciului

Acesta se află pe versantul vestic al Pietrei Mari, la o altitudine de 1.720 m. Este cea mai mare arcadă carstică din Piatra Craiului, cu o formă ovală-circulară, și are un diametru de 9 m pe verticală și 12 m pe orizontală. Cerdacul Stânciului este o formă carstică rezultată din prăbușirea tavanului unei vechi peșteri, din care s-a desprins și blocul de calcar situat în mijlocul arcei.

Zaplazul

Zaplazul este un ansamblu de patru arcade, rămase dintr-o veche peșteră aflată pe creasta vestică, pe traseul „La Lanțuri”. Cea mai mare arcadă are un diametru de circa 4 m, în timp ce arcada inferioară este mult mai mică, având doar 0,7 m.

Cheile Dâmbovicioarei

Cu o lungime de 2,4 km, Cheile Dâmbovicioarei s-au format în urma eroziunii cursului de apă de suprafață și a activității cursului subteran. Ele au evoluat rapid datorită prezenței faliei care a favorizat circulația apei subterane. Pe toată lungimea văii alternează secțiuni calcaroase și cu cele conglomeratice. Aici se află populara peșteră cu același nume, care are o galerie de 555 m. Deși nu este cea mai lungă peșteră din țară, Dâmbovicioara este cea mai lungă din zonă. Ea are galerii cu lățimi între 3-4 m și înălțimi de 4-5 m, cu puține ramificații. Peștera a fost menționată pentru prima dată în secolul al XVIII-lea, când era folosită ca ascunzătoare în fața invadatorilor.

Grohotișurile

Grohotișurile sunt o caracteristică distinctivă a Pietrei Craiului și se remară prin suprafață, diversitate și amplasare. Se întâlnesc la altitudini între 1.300 și 2.200 m, cea mai mare suprafață fiind situată la 1.750 m, în zonele Marele Grohotiș, La Zaplaz, Piatra Craiului Mică și altele. Grohotișurile din Piatra Craiului sunt în mare parte mobile și se deplasează pe văile ambilor versanți, formând adevărate „râuri de pietre”.

Satele Măgura și Peștera

Aceste sate pitorești de munte oferă o perspectivă asupra modului de viață tradițional românesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Măgura și Peștera sunt puncte de plecare ideale pentru traseele de pe versantul estic al masivului Piatra Craiului.

Cheile Zărneștiului

Localizate în partea de nord-est a masivului, aceste chei sunt accesibile dinspre drumul care leagă orașul Zărnești de satul Măgura. Au o lungime de circa 3,5 km, iar pereții abrupți ce străjuiesc valea au înălțimi cuprinse între 100 și 200 m, fiind foarte atractivi pentru alpiniști.

Avenul de sub Colții Grindului

Datorită poziției verticale a straturilor de calcar s-a creat cel mai adânc aven din România, cu o diferență de nivel de 769 m. Interesant este că intrarea în aven se află la o altitudine de 1.900 m. La cea mai mare adâncime s-a descoperit un sifon, ceea ce impune utilizarea echipamentului de scafandru pentru a continua explorările, notează Româniasălbatică.ro.

Legenda Munților Piatra Craiului

Denumirea acestui masiv are la bază o legendă veche de sute de ani. Se spune că, demult, un crai viteaz, pe numele său Măritul, domnea peste aceste meleaguri. El era un conducător iubit de poporul său, recunoscut pentru înțelepciunea și bunătatea sa, însă puțină lume știa că simțea o mare mâhnire din cauză că nu avea un urmaș care să-i ducă mai departe moștenirea. De aceea, ajuns la bătrânețe, Măritul a decis să caute un succesor vrednic, iar pentru a-l găsi pe cel mai potrivit, a pus la cale o întrecere și a chemat tineri voinici din toate colțurile țării, supunându-i la încercări de forță, dar și de înțelepciune.

Legenda spune că printre cei care s-au încumetat să participe s-a numărat și un păstor, pe nume Brăduț. După o zi de probe istovitoare, craiul le-a spus concurenților că a doua zi vor trebui să urce pe culmea cea mai înaltă a munților. Spre deosebire de ceilalți, care au ales să se odihnească, Brăduț s-a trezit înainte de ivirea zorilor și a pornit la drum, ajungând primul în vârf. Deși s-a dovedit a fi un competitor redutabil, tânărul păstor a mai fost pus la o ultimă încercare, și anume testul dreptății. Măritul i-a pus o ghicitoare, întrebându-l cum ar împărți între trei frați o ladă plină cu aur, una cu oase și alta cu pământ. Dând dovadă de istețime, Brăduț a găsit rapid soluția potrivită: unul dintre frați urma să primească aurul, altul animalele, iar cel de-al treilea pământul. Impresionat de răspunsul său, craiul l-a ales drept succesor, iar locul unde s-a desfășurat această întâmplare se numește de atunci Piatra Craiului, potrivit Identitatea.ro.

Povestea Garofiței de Piatra Craiului

În folclorul din zonă mai există o poveste despre o floare care crește doar în inima Munților Piatra Craiului. Din bătrâni se povestește că, demult, pe aceste meleaguri trăia un pădurar, care avea doi copii, o fată și un băiat, pe care îi chema Garofița și Degetăruț.

Într-o bună zi, lângă casa lor, aceștia au găsit o acvilă rănită, pe care pădurarul o îngrijea, iar copiii o hrăneau din porțiile lor. Odată vindecată, pasărea și-a luat zborul, iar cei mici visau să poată zbura și ei pe deasupra munților. Această legendă spune că, într-o zi, acvila s-a întors și i-a luat pe spatele său și i-a purtat spre cer. În timp ce zburau pe deasupra crestelor ei au ajuns într-o poiană unde acvila s-a ospătat dintr-o căprioară, fără să știe că hrana era otrăvită. Pasărea și-a dat ultima suflare, iar copiii, rămași singuri, au rătăcit prin pădure până când au dat peste un castel. Ei au bătut la poartă cerând adăpost, însă stăpâna locului, care era o zână cu inima de piatră, i-a fermecat și i-a transformat în două flori rare: Garofița Pietrei Craiului și Degetăruțul de munte, mai precizează sursa citată anterior.

Blestemul putea fi rupt doar dacă un flăcău curajos ar fi adus apă vie de pe cele mai înalte culmi ale muntelui. După mulți ani, un tânăr care trecea prin zonă a fost pur și simplu fermecat de frumusețea Garofiței, pe care a stropit-o cu apă de izvor, iar aceasta s-a transformat din nou într-o fată, iar cei doi s-au îndrăgostit pe loc unul de celălalt. Împreună, ei au reușit să-l readucă la viață și pe Degetăruț și s-au întors cu toții acasă, unde și-au regăsit tatăl îmbătrânit. De atunci, Garofița crește doar în Piatra Craiului, fiind protejată prin lege, iar legenda ei dăinuie printre stânci, purtată de vântul aspru al munților.

Foto: Shutterstock.com

Urmărește-ne pe Google News