Trecerea la ora de vară 2025 - când dăm ceasurile înainte
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Zilele sunt din ce în ce mai lungi și nopțile din ce în ce mai scurte, iar asta înseamnă că ne apropiem cu pași repezi de momentul în care vom trece la ora de vară, un sistem care a fost adoptat de multe țări cu scopul de a valorifica mai bine lumina naturală. De-a lungul timpului, ora de vară a stârnit numeroase controverse, fiind apreciată de unii în primul rând pentru avantajele economice, însă criticată de alții din cauza efectelor pe care le poate avea asupra sănătății și productivității. Deși, în ultimii ani, la nivelul Uniunii Europene au existat inițiative pentru eliminarea schimbării sezoniere a orei, România continuă și în 2025 această practică. De ce se schimbă ora, când va avea loc trecerea la ora de vară în acest an și ce efecte are asupra noastră îți vom spune în cele ce urmează.
Cuprins:
- Ce este ora de vară și de ce a fost adoptată
- Cine a inventat ora de vară
- Când a fost introdusă ora de vară
- Când a trecut România la ora de vară
- Când va avea loc solstițiul de vară în acest an
- Când trecem la ora de vară în 2025
- Cum ne afectează trecerea la ora de vară
- Când se trece la ora de vară în următorii cinci ani
Ce este ora de vară și de ce a fost adoptată
Când vorbim despre ora de vară, ne referim la practica de a ajusta ceasurile cu o oră înainte în timpul lunilor de primăvară și de vară, măsură care a fost adoptată de-a lungul timpului de numeroase țări, inclusiv de România, potrivit Wikipedia. Schimbarea orei se face de două ori pe an: în prima lună de primăvară, când trecem la ora de vară, și în penultima lună de toamnă, atunci când se revine la ora de iarnă.
Deși această practică nu este direct legată de solstițiul de vară, care are loc în jurul datei de 21 iunie, atunci când este cea mai lungă zi an, ambele schimbări de oră au în comun scopul de a maximiza utilizarea luminii diurne. După echinocțiul de primăvară, zilele devin tot mai lungi, iar nopțile mai scurte, marcând începutul primăverii astronomice în emisfera nordică și al toamnei astronomice în emisfera sudică.
Introducerea orei de vară a avut inițial scopul de a beneficia mai mult de lumina naturală a zilei și, implicit, de a economisi energie, prin reducerea necesității de iluminat artificial pe parcursul serilor de vară. De asemenea, la momentul când a fost introdusă această practică, se considera că ea ar putea îmbunătăți productivitatea și starea de bine a populației, oferind mai mult timp pentru activități recreative în aer liber.
Cine a inventat ora de vară
Ideea a fost propusă inițial spre sfârșitul de secol al XVIII-lea. În 1784, reputatul filozof, inventator și om politic Benjamin Franklin, unul dintre fondatorii Statelor Unite ale Americii, sugera că mutarea ceasurilor ar economisi resurse prin reducerea consumului lămpilor cu ulei și, ulterior, de electricitate.
A doua personalitate care a venit cu această idee a fost omul de știință neozeelandez George Bernard Hudson, la sfârșitul secolului al XIX-lea. În 1895, acesta a prezentat o lucrare Societății Filosofice Wellington prin care propunea ca să se dea ceasurile înainte cu două ore în octombrie și cu două ore înapoi în martie.
Zece ani mai târziu, constructorul englez William Willett a venit cu o altă propunere, și anume ca ceasurile să fie ajustate înainte cu 20 de minute în fiecare dintre cele patru duminici din aprilie și să fie date înapoi cu același număr de minute în fiecare dintre cele patru duminici din septembrie.
Când a fost introdusă ora de vară
În mod oficial, ora de vară a fost adoptată pentru prima dată în aprilie 1916, în timpul Primului Război Mondial, de către Germania și Austro-Ungaria, ca măsură pentru economisirea rezervelor de cărbune necesare producției de război, aflăm de pe site-ul TimeandDate.com. În anul următor, această practică a fost preluată și de marile puteri ale Antantei, și anume Imperiul Britanic, Franța și Rusia Țaristă.
Deși ora de vară modernă este folosită doar de ceva mai mult de 100 de ani, unii istorici susțin că civilizațiile antice s-au angajat în practici comparabile cu mii de ani în urmă. De exemplu, ceasurile romane cu apă foloseau scări diferite pentru diferite luni ale anului pentru a ajusta programul zilnic la ora solară.
Când a trecut România la ora de vară
În condițiile în care marile puteri ale Antantei adoptaseră ora de vară, România a fost nevoită, la rândul ei, să introducă acest sistem în 1917. După încheierea războiului s-a renunțat la folosirea orei de vară, însă aceasta a fost reintrodusă în 1932 din aceleași rațiuni economice.
Timp de șapte ani, până în 1939, ora de vară a fost aplicată an de an, începând din prima duminică a lunii aprilie (exceptând anul 1932, când a debutat pe 22 mai), de la ora 0.00, și până în prima duminică din octombrie, la ora 1.00. Țara noastră a menținut ora de vară în perioada 1 aprilie 1940 - 2 noiembrie 1942, fără să revină la ora standard. Începând cu 1943, această practică a fost suspendată.
După o perioadă de întrerupere, sistemul a fost reintrodus în 1979 și de atunci este folosit în mod constant până în zilele noastre, mai notează Wikipedia. La nivelul Uniunii Europene, schimbarea orei a fost standardizată în 1996, atunci când s-a stabilit că toate țările membre vor trece la ora de vară în ultima duminică din martie și vor reveni la ora standard în ultima duminică din octombrie.
Când va avea loc solstițiul de vară în acest an
În fiecare an există două solstiții: unul în iunie și altul în decembrie. În jurul datei de 20 sau 21 iunie, are loc solstițiul de vară, fenomen care marchează începutul verii astronomice în emisfera nordică și începutul iernii în emisfera sudică, relatează Space.com. Solstițiul de iunie marchează cea mai lungă zi la nord de Ecuator și cea mai scurtă zi în sud. În această perioadă, Soarele atinge unghiul maxim deasupra orizontului la trecerea meridianului, iar ziua este cea mai lungă din an.
În același timp, în emisfera sudică, are loc solstițiul de iarnă, care semnalează începutul iernii astronomice, atunci când înălțimea Soarelui deasupra orizontului și durata zilei sunt minime. În timpul solstițiului de vară din emisfera nordică, traiectoria aparentă a Soarelui văzută de la Ecuator este cea mai nordică, iar în timpul solstițiului de vară din emisfera sudică, traiectoria Soarelui atinge extrema sudică. În 2025, solstițiul de vară va avea loc în ziua de sâmbătă, 21 iunie, la ora 4.42 ora României.
Când trecem la ora de vară în 2025
În acest an, România va trece oficial la ora de vară în noaptea de sâmbătă, 29 martie, spre duminică, 30 martie. Ceasurile vor fi setate înainte cu o oră, ceea ce înseamnă că ora 3.00 va deveni ora 4.00. Această ajustare se realizează întotdeauna în weekend pentru a minimiza efectele asupra programului de lucru și a somnului.
Prin această schimbare pierdem o oră de somn, dar ne putem bucura de mai multă lumină naturală pe parcursul zilei, ceea ce poate să contribuie la o stare de spirit mai bună și la creșterea productivității. Deși scopul principal al orei de vară este economisirea energiei și creșterea timpului petrecut în lumină naturală, schimbarea orei poate avea și efecte negative.
Românii vor reveni la ora standard, cunoscută și sub denumirea de oră de iarnă, în ultima duminică din luna octombrie, mai exact în noaptea de 25 spre 26 octombrie, când ceasurile se vor da înapoi cu o oră.
Cum vor circula trenurile când se trece la ora de vară
Trecerea la ora de vară nu modifică mersul trenurilor în vigoare şi circulaţia se va efectua conform orarului prevăzut în mersul trenurilor, informează CFR Călători.
Trenurile operate de CFR Călători vor circula după ora de iarnă până în noaptea de 29/30 martie. la ora 03:00, care va deveni ora 04.00. După ora 04.00, trenurile vor pleca la orele din mersul de tren în vigoare, respectând ora oficială de vară.
Trenurile operate de CFR Călători aflate în circulație după ora 03:00, care devine ora 04:00, își vor continua mersul până la stația de destinație, iar în cazul în care orele de plecare ale acestor trenuri se suprapun cu orele normale de plecare în intervalul orar 04.00 – 05.00, trenurile vor pleca în ordinea rangului.
Având în vedere că şi în ţările vecine trecerea la ora de vară se face în aceeaşi zi de duminică, 30 martie 2025, între staţiile de frontieră cu țările vecine, trenurile vor circula după graficele din mersul de tren în vigoare.
Cum ne afectează trecerea la ora de vară
Adaptarea la ora de vară poate să provoace anumite tulburări de somn, o stare acută de oboseală și de iritabilitate, mai ales în primele zile după schimbare, precum și scăderea nivelului de concentrare, ceea ce ne poate afecta performanța la locul de muncă, dar și starea generală de sănătate. De asemenea, studii recente arată că schimbarea orei poate să crească riscul de probleme cardiace și accidente rutiere în perioada imediat următoare.
Oamenii sunt cei mai vulnerabili la pierderea somnului ca urmare a schimbării orei. Un studiu a constatat că, în medie, o persoană doarme cu 40 de minute mai puțin în ziua de luni după trecerea la ora de vară, potrivit SleepFoundation.org. Pentru a nu resimți din plin trecerea la ora de vară este recomandat să ne ajustăm treptat programul de somn cu câteva zile înainte, să petrecem mai mult timp în aer liber și să evităm consumul de cofeină în exces.
Trecerea la ora de vară este implementată în toate cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene, deși în ultimii ani s-au purtat numeroase discuții despre posibilitatea renunțării la această măsură. Un sondaj realizat de Comisia Europeană în 2018 a arătat că majoritatea cetățenilor UE sunt în favoarea renunțării la această practică.
Până când se va lua o decizie finală cu privire la eliminarea acestei practici la nivel european, deci și în România, adaptarea treptată la noul program este cea mai bună soluție pentru a reduce impactul negativ al schimbării orei.
Când se trece la ora de vară în următorii cinci ani
- 2026 - Duminică, 29 martie
- 2027 - Duminică, 28 martie
- 2028 - Duminică, 26 martie
- 2029 - Duminică, 25 martie
- 2030 - Duminică, 31 martie
Vezi şi când pică Paștele în 2025!
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
