Marcel Ciolacu întoarce serviciile secrete la reputația vechii Securități 

După demisia directorului civil din iulie 2023, serviciul intern de informații este condus de aproape doi ani de un general activ, Răzvan Ionescu. Așadar, liderii politici ai momentului, de la Klaus Iohannis la Marcel Ciolacu, au decis să nu mai existe urmă de personaj civil la conducerea SRI, iar relația de control dintre Parlament și acest serviciu secret să fie gestionată tot de către un general, unul în rezervă. 

S-a ajuns astfel la anomalia nedemocratică ca un general în rezervă să controleze din interiorul forumului legislativ al statului (care reprezintă puterea suverană a poporului, a civililor față de structurile militare) cum își face treaba tot un general aflat la conducerea unui serviciu secret, iar civilii, în fapt, să dispară definitiv din două cele mai importante funcții responsabile de activitatea SRI. O situație mai elocventă care să reflecte fenomenul de militarizare a statului, încurajat puternic în cei zece ani ai președinției lui Klaus Iohannis, nu putea exista. Dintre cei peste 450 de parlamentari români, nu s-a găsit decât un general în rezervă care să ocupe această funcție de președinte al comisiei de control parlamentar civil asupra SRI. 

În plus, din perspectiva integrității și standardelor etice, Eugen Bejinariu nu se califică pentru această responsabilitate parlamentară, având în vedere numeroasele scandaluri cu iz penal în care a fost implicat și averea impresionantă care nu poate fi justificată strict prin prisma veniturilor unui bugetar. După recentul scandal de corupție din SRI, când o femeie ofițer a fost prinsă că furase aproape un milion de lei din fondurile operative, în mod normal, dacă am fi trăit într-o democrație, Comisia de control parlamentar ar fi trebuit să se sesizeze și să conducă investigații serioase pentru a elucida cum a fost posibil acest furt și cine din conducerea SRI este responsabil pentru această neglijență gravă. În acest caz nu vorbim de o simplă speță de corupție din partea unui birocrat al statului, ci de un tip de infracțiune care demonstrează că fenomenul corupției poate deveni risc la securitatea națională. Ce fel de autoritate morală ar putea avea Bejinariu ca să conducă o astfel de investigație parlamentară, având în vedere că imaginea sa publică este asociată cu șmecheria din bani publici și corupția? 

PSD nu s-a limitat doar la numiri dezastruoase pentru Comisia de control SRI,  dar și în comisia dedicată activității SIE a produs o altă contraperformanță democratică, vicepreședintele acestei comisii fiind tot un pesedist, Felix Stroe, care are calitatea de informator al vechii Securități. Într-o perioadă în care se discută mai puternic ca niciodată în spațiul public despre consecințele nefaste ale gândirii vechilor ofițeri ai Securității, care migrează în jurul candidatului prorus Călin Georgescu, să pui chiar în Comisia de control SIE un informator al vechii Securității este o formă de indolență pe care nici măcar Ion Iliescu nu ar fi avut-o. În condițiile în care rapoartele declasificate ale SIE au sugerat că un actor malign extern, cu referire la Rusia, l-ar fi ajutat pe candidatul prorus Călin Georgescu să intre în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, cum să numești un fost informator al Securității într-o comisie care are dreptul și obligația să investigheze aceste dezvăluiri extrem de grave pentru democrația românească? Ce fel de credibilitate, în raport cu standardele democratice, mai poate avea această comisie? 

Între membrii PSD și cei din partea partidelor extremiste POT sau AUR nu mai există, în fapt, nicio diferență ideologică. De altfel, și Comisia de control SIE se „bucură” printre controlorii civili de un general în rezervă, pe numele Mircia Chelaru, un fost șef al statului-major cu viziuni anti-occidentale care are și o condamnare cu suspendare într-un dosar de corupție.

Având în vedere declarațiile publice întinse pe ani buni ale liderului PSD Marcel Ciolacu, care explică spăsit că el a fost dat afară de la școala doctorală a SRI din cauza unei teze nefinalizate, altfel spus incompetență, nu cred că mai miră pe nimeni atitudinea mai mult decât servilă a acestuia față de serviciile secrete. Prin numirile iresponsabile pe care PSD le-a legitimat recent în formarea comisiilor de control asupra serviciilor secrete, Marcel Ciolacu a căzut o treaptă și mai jos, dintr-un politician servil serviciilor secrete, a devenit unul servil și toxic pentru democrația românească în același timp. 

Toxic, pentru că Marcel Ciolacu trimite România în negura de acum 35 de ani, când relația civil-militară nu era construită pe fundamente democratice, iar controlul parlamentar civil nu exista pentru decidenții politici drept normă internațională democratică. O perioadă în care serviciile secrete abia învățau ce este lustrația, un fenomen obligatoriu prin care au fost nevoite să treacă toate statele proaspăt ieșite dintr-un sistem totalitar, în lungul lor drum de democratizare a acelor structuri care se făcuseră vinovate în trecut de poliție politică. La ce fel de figuri reprobabile legitimează pentru rolul de a controla serviciile secrete, nu numai Călin Georgescu, dar și liderul PSD ne arată că dorește să retrimită România înapoi, în negura anilor ’90.

Fotografii: Hepta, Inquam Photos / George Călin

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.