Mergi direct la conținut »
SPECIAL / Ion Țiriac, la 80 de ani. Saltul din comunismul protector până în vârful capitalismului
Tenis Libertatea > Sport > Tenis > SPECIAL / Ion Țiriac, la 80 de ani. Saltul din comunismul protector până în vârful capitalismului

SPECIAL / Ion Țiriac, la 80 de ani. Saltul din comunismul protector până în vârful capitalismului

La 80 de ani de Ion Țiriac, Libertartea a adunat mărturiile celor care l-au cunoscut îndeaproape și s-a străduit să redea cât mai fidel tușele unui portret care a marcat România înainte și după 1989.

De Daniel Conțescu,

  • Ca sportiv, Țiriac a reprezentat România la două sporturi: hochei și tenis. A crescut sub aripa lui Gheorghe Maurer, fiind protejat în anii feroci ai comunismului, ajungând apoi un glorios afacerist în capitalism.
  • Iată câteva file din povestea necenzurată a miliardarului care astăzi sărbătorește 8 decenii de existență.

Ion Țiriac s-a născut la Braşov, pe strada Cerbului, în 1939, într-o casă naţionalizată, cu două cămăruţe. În acele odăi strâmte a crescut şi a locuit până la 20 de ani. Condițiile de trai erau jalnice. Toaleta comună era folosită împreună cu alte 9 familii.

Părinţii săi erau ardeleni autentici, din Alba Iulia, și făceau comerţ pe o stradă din apropierea locuinței.

Ar fi trebuit să-l cheme Chiriac!

“M-a întrebat odată cineva de unde vine numele meu, Țiriac, un nume prea puțin obișnuit la noi. Acum mai bine de 140 de ani, numele familiei mele era Chiriac. Într-o bună zi, un notar anonim, scriind poate neatent, l-a pierdut pe h. Așa s-a ajuns la numele Ciriac. Într-o altă conjunctură, un funcționar la origine sas, a “restabilit” sonoritatea numelui și l-a transformat pe C în Ț”, dezvăluie Țiriac dobândirea noului nume, pe care, în zilele noastre, ziarele din străinătate l-au mai schimbat o dată în „Tiriac”, adaptându-l scrierii din Vest.

Fiica acestei românce e atât de frumoasă, încât toate televiziunile 'se bat' pe ea! Cum arată tânăra
Recomandări

Fiica acestei românce e atât de frumoasă, încât toate televiziunile 'se bat' pe ea! Cum arată tânăra

Într-un an, 1949, în care în România s-a introdus pedeapsa cu moartea pentru trădare și pentru sabotaj, iar comuniștii au decis trecerea la colectivizare, Țiriac a rămas fără tatăl Ioan, decedat la numai 49 de ani ca urmare a unor complicații apărute după o intervenție medicală.

„Sportul m-a învățat să-mi înving propriile-mi frici, slăbiciuni, temeri când, acasă întors, nu l-am mai găsit pe tata”, nu ascunde Țiriac drama care i-a marcat viața obligandu-l, la nici 10 ani, să o ajute pe mama lui, Ecaterina, și să-și ocrotească sora mai mică, Rodica, ca ucenic în secția de Tratamente Termice de la “Steagul Roșu”.

Hocheiul pe gheață i-a dat șansa de a ajunge de la „Spartac” la „Tractorul”, iar apoi la „Steagul Roșu”, unde a fost legitimat atât la echipa de baschet, cât și la cea de volei. Asta nu l-a oprit să joace tenis de masă la Tractorul, fotbal la CFR și apoi la Dinamo Brașov.

Ce s-a întâmplat la 6:19 dimineața la petrecerea de nuntă a Teodorei Becali. A apărut filmarea
Recomandări

Ce s-a întâmplat la 6:19 dimineața la petrecerea de nuntă a Teodorei Becali. A apărut filmarea

Tenis de câmp din întâmplare

“Eu am pus mâna pe o rachetă la 16 ani fără 4 zile”, nu clipește Țiriac să rememoreze ziua de 5 mai 1955 „în care am început să joc tenis cam pe nepusă masă. Mersesem să joc o partidă de ping-pong numai că întâmplarea a făcut ca intendentul să lipsească. Și, cum la tenis se întâmplă deseori să nu ai partener, mi-a fost oferită o rachetă. Când am pus mâna pe rachetă, partenerul meu doctor, mult mai în vârstă, a zâmbit ironic fără ca eu să-mi fac probleme pentru asta timp de 3 ore” povesteste Țiriac.

„Ilie Năstase a început la 12 ani, iar Doris Hart a suferit de paralizie la 10 ani, a început să joace tenis la 15, mai mult pentru a-și reeduca mișcările și reflexele, dar până la urmă a câțtigat Wimbledon-ul”, scria “Tennis de France”, într-un articol despre Țiriac intitulat „Victorie cu orice preț” si publicat chiar înaintea finalei de Cupa Davis cu americanii, de la București.

Soția lui Gigi Becali, impecabilă la nunta fiicei, Teodora. Apariție de vis!
Recomandări

Soția lui Gigi Becali, impecabilă la nunta fiicei, Teodora. Apariție de vis!

Antrenorul Turușanco l-a legitimat pe Țiriac la echipa de tenis a „Steagului Roșu” pentru care, două luni mai târziu a câștigat punctul decisiv contra selecționatei celor din Târgu Mureș, meci care a garantat rămânerea brașovenilor în divizie.

Asta nu l-a făcut pe Țiriac să renunțe la hochei, chiar dacă, după o întreagă iarnă petrecută pe patine și cu crosa în mână, l-a bătut pe Turdeanu pentru ca apoi, în decembrie 1956, să fie chemat la București pentru un stagiu de pregătire, în urma căruia debutează în echipa de juniori a României: înlocuindu-l pe viitorul lui căpitan de Cupa Davis, Ștefan Georgescu, Tiriac face dublu cu Viziru-junior.

„Prinde” cu naționala “Cupa Galea”, unde îl bate pe Borghi, dar este învins de Bonfilglio pentru ca, tot în 1958, să dispute întâia lui finală națională contra lui Gheorghe Viziru, pe care o pierde după 4 seturi.

Chiar dacă era abia al 7-lea în clasamentul anului, Țiriac este ales pentru meciul din Cupa Davis contra Noii Zeelande: debutează cu victorie în 4 seturi asupra lui Ottway, meci cu care România învinge.

În toamna aceluiași an, 1959, Țiriac îl bate pe Viziru în finala campionatului național, ca să câștige primul lui titlu, în urma unui meci jucat la Cluj în care l-a avut copil de mingi pe Ilie Năstase.

Exmatriculat în liceu

În 1960, Țiriac a fost încadrat ca sublocotenent de miliţie în cadrul Secţiei de tenis de la „Dinamo” din care a fost trecut în rezervă, ca maior de pompieri.

Pentru că avea foarte multe antrenamente la hochei pe gheaţă, sport în care excela, Ţiriac nu a mai trecut pe la şcoală, iar în timpul liceului a fost exmatriculat.

Însă datorită prieteniei cu Ion Gheorghe Maurer, prim-ministrul român din acei ani, Ţiriac a revenit, a reuşit să facă doi ani de liceu în patru luni şi să obţină şi Bacalaureatul.

Țiriac și Maurer

Țiriac și Maurer

Țiriac joacă hochei la Mondialele din Elveția, dar cucerește un nou titlu de campion la tenis, după o altă finală cu Viziru în 5 seturi, pentru ca apoi să-l învingă, la Balcaniadă, pe Niki Pilici, viitorul adversar al lui Năstase în ultimul act de la Roland Garros – ediția 1973.

În 1962 s-a auzit pentru prima dată de Țiriac în tenisul mondial: în Egipt, la Alexandria, l-a învins pe celebrul Neale Fraser, câștigător la Wimbledon, pentru a deveni numărul 1 în echipa României de Cupa Davis, în care îi avea ca “secunzi” pe Petre Mărmureanu și pe Costică Năstase, fratele mai mare al lui Ilie.

„Am sărit gardul la Wimbledon, ca să ne antrenăm. Toate porțile erau închise. Nu știam că duminica este interzis prin lege să faci altceva decât să te odihnești în liniște”, face haz de necaz Țiriac învins, la debutul lui din 1963, la „All England Lawn Tennis and Croquet Club”, de americanul Siska în 3 seturi.

Nici victoriile la celebrii Bungert și Mills, pe care i-a bătut la Cairo, nici titlul luat la Opatija, unde a câștigat finala cu Mulligan în 5 seturi, nu l-au făcut pe Țiriac să renunțe la hochei pe gheață.

A prins Jocurile Olimpice de la Innsbruck din 1964: singurul dinamovist fundaș între 3 steliști (Czaka , Ionescu, Varga), Țiriac a și marcat un gol pentru România, antrenată de Mihai Flamaropol, națională care a terminat turneul pe locul 12

„Am jucat hochei pe gheață și am fost chiar și la Olimpiadă. Apoi, într-o zi, cineva mi-a zis că, dacă optez pentru tenis, trebuie să mă antrenez 4 ore, în loc de 7, câte aveam la hochei”, povestea Țiriac.

”Gândește-te puțin! Mereu am alergat și muncit, toată viața. Sincer, n-aș mai face asta, dacă m-aș întoarce în timp”, pretinde miliardarul.

Țiriac este făcut, în 1964, maestru Emerit al Sportului si absolvă Institutul de Cultură Fizică din Bucureşti cu gândul de a se înscrie și la ASE.

„Italia, amore mio” îl pune pe Țiriac în lumina reflectoarelor, după ce îi bate pe Bowrey, Davidson și Fox, ca să fie învins de Osuna la Florența și să ia apoi titlul la Lugano prin neprezentarea lui Fred Stolle.

În același an, 1965, o pierde pe mama lui, Ecaterina, care avea numai 56 de ani, ce fusese avansat, la excepțional, la gradul de locotenent major de Miliție.

La 9 aprilie 1965, Ion Ţiriac a fost decorat cu Medalia „În Serviciul Patriei Socialiste”, clasa a II-a, pentru „5 ani vechime în unităţile militarizate ale Ministerului Afacerilor Interne”, un act normativ prin care au fost decoraţi şi alţi celebri sportivi ai clubului, printre care fotbaliştii Ion şi Lică Nunweiller.

Un cavou pentru părinți

Inițial cu părinții îngropați în locuri diferite, Ion Țiriac a cumpărat un cavou în care și-a înmormântat împreună tatăl și mama, într-un cimitir aflat în centrul Brașovului natal, loc de veci vizitat de magnat mai ales de sărbători.

Sociabil când era tânăr, Țiriac era mereu așteptat la geam, ore în șir, de mama lui în perioada de glorie, la mijlocul anilor 60, când tenismenul dădea pe acasă, pe la Braşov, din ce în ce mai rar. Ecaterina, mama sa, trăia singură la parterul casei de pe strada Cerbului.

„Stătea sprijinită de pervaz şi privea ore întregi în susul străzii, sperând că vine fiul ei. Era emoţionant, dar ne obişnuiserăm deja s-o vedem tot timpul acolo. Din când în când, aşteptarea dădea roade. Ion Țiriac venea şi o vizita, iar bătrâna era extrem de fericită”, își amintesc prietenii cu care actualul miliardar juca hochei și tenis de masă după orele de muncă la “Steagul Roșu”.

Primul proprietar de Mercedes în România

Primul român proprietar de Mercedes, Țiriac îşi parca limuzina lângă geamurile camerelor în care locuia mama sa, Ecaterina.

Este Mercedesul adus de Țiriac în țară cu aprobarea lui Ion Gheorghe Maurer, premierul României acelor vremuri și cel căruia, la schimb, îi dădea lecții de tenis. Culmea că, după o finală de campionat național pe care a jucat-o cu Ilie Năstase la arena „Progresul” din București, Țiriac și-a găsit Mercedesul lovit de rata cu care făceau deplasările formațiile clubului sportiv.

A câștigat în neștire la dublu

  • Între anii 1959 şi 1978, a avut o carieră de succes în tenis, cu peste 150 de participări în meciuri din Cupa Davis, disputând trei finale, cu SUA, în 1969, 1971 şi 1972, partener fiindu-i Ilie Năstase.
  • În 1970, Ţiriac, a câştigat, la dublu, alături de Ilie Năstase, Marele Șlem de la Roland Garros. De altfel, ca jucător de dublu, Ţiriac a câştigat în carieră 294 de meciuri, inclusiv 22 de titluri, iar în turneele în care a jucat la simplu, a înregistrat doar 167 de victorii.
  • În octombrie 1971, România a ajuns până în finala Cupei Davis, unde a fost învinsă de puternica echipă a SUA. Cu toate acestea, Năstase şi Ţiriac, maeştri emeriţi ai sportului, au primit Ordinul ”Muncii”, clasa I, pentru ”merite deosebite în activitatea sportivă”, prin Decretul nr. 466 din 17 decembrie 1971. Pe 20 decembrie 1971, a avut loc ceremonia acordării acestor distincţii, la sediul Consiliului de Stat din Piaţa Republicii, în prezenţa lui Nicolae Ceauşescu.
  • Ţiriac a câştigat alte peste 40 de titluri internaţionale în tenis, la simplu şi la dublu.
  • Tot la dublu a mai câştigat turnee, alături de Năstase, la Foro Italico şi Open Philadelphia Indoor, în anul 1970, Monte Carlo Open, Open Suedia, Italian Open şi Canadian Open în anul 1972, sau Arymehr Cup – în anul 1977. De asemenea, alături de Guillermo Villas, a câştigat turneele Baltimore International şi Nice International – în anul 1977, Volvo International – în 1979 şi, alături de Adriano Panatta, Campionatului Mondial de tenis de la Sao Paolo – în anul 1974.
  • Ion Ţiriac a mai fost de nouă ori campion al României la tenis. Se estimează că în întreaga sa carieră de sportiv, Ţiriac nu a adunat câştiguri mai mari de 200.000 $. Ţiriac s-a retras din tenis în 1980.

Liberalul Ladislau Hathazi i-a mâncat zilele

Acum, când intri pe fosta stradă „Paul Ktocenco” din Brașov, botezată ulterior Cerbului, în pitorescul cartier Şchei, dintr-un colț al drumului nu ai cum să nu zărești arena sportivă a Liceului „Andrei Şaguna”, botezată în cinstea tenismenul.

După 1990, când a revenit în România, Țiriac, cuprins de nostalgie, a încercat, în zadar, să cumpere casa copilăriei de la stat: n-a reuşit, pentru că societatea de stat care o avea în proprietate o vânduse altei persoane.

Țiriac a vrut s-o ia şi s-o transforme în casă memorială sau într-un muzeu, cu obiecte din tinereţea sa. Locatarii de atunci n-au vrut însă să i-o vândă. A făcut şi câteva intervenţii pe la Primărie, dar tot n-a reuşit nimic. Între timp, imobilul şi-a mai schimbat de câteva ori deţinătorul.

Imobilul, râvnit cu aproape 30 de ani în urmă de Țiriac, a fost în proprietatea unui fost consilier local braşovean, liberalul Ladislau Hathazi. Acesta, spre nemulţumirea vecinilor, a refăcut în totalitate faţada, renunţând la elementele arhitecturale specifice zonei şi perioadei în care a fost construită casa.

La vânătoare cu Maurer

În acei ani Ţiriac avea deja microbul vânătorii, practicând această pasiune alături de Ion Gheorghe Maurer, a cărui soţie aduna în jurul ei elita culturală a Bucureştilor. În 2009, Libertatea a publicat un interviu cu fiul lui Maurer, care pretinde că Țiriac i-a furat armele de vânătoare tatălui său. Replica lui Țiriac a fost că armele i-au fost dăruite de seniorul comunist.

După încheierea activităţii sportive, Ion Ţiriac a fost manager şi antrenor al unor jucători de tenis de excepţie, printre care Ilie Năstase, Guillermo Villas, Henri Leconte, Boris Becker (între anii 1982 şi 1993), Marie Joe Fernandez, Guillermo Vilas, Steffi Graf, Marat Safin, Anke Huber sau Goran Ivanisevic.

Cel mai important elev i-a fost desigur germanul Boris Becker, preluat de Ţiriac în 1982, la momentul în care puştiul se prezenta ca un potenţial mare talent.

Însă pentru aceasta era nevoie şi de sponsori puternici, care pentru început nu erau chiar atât de uşor de găsit. Însă după anul 1985, când Becker a obţinut titlul suprem la Wimbledon, câştigurile sale au ajuns la o cotă nemaintâlnită până atunci în sport, iar Ţiriac a avut marele merit de a fi ştiut să vândă talentul şi notorietatea lui Becker, contractele sale de publicitate fiind încheiate cu condiţia prezenţei sumelor cu cel puţin şapte zerouri. Munca lui Ţiriac a dat roade, Becker fiind numărul 1 mondial pentru mai multă vreme.

Interesant este faptul că Ion Ţiriac nu s-a considerat niciodată un tenisman talentat, tocmai fiindcă a avut întotdeauna nevoie de 3-4 ore de muncă în plus pentru a ajunge la nivelul dorit, în schimb recunoaşte că vocația lui a fost cea de antrenor, considerându-se unul dintre cei mai buni din lume.

50 de milioane de mărci, în 1990

În anul 1990, Ion Ţiriac a fondat banca ce îi poartă numele, prima cu capital integral privat din România postcomunistă.

Venit în România cu o avere de 50 de milioane de mărci germane, Ţiriac trece de 100 de milioane de dolari avere, iar 10 ani mai târziu, afacerile sale îi aduceau în conturi peste 500 de milioane de dolari, deşi în realitate, publicaţiile de specialitate estimau că averea sa se apropia de un miliard de dolari.

A avut succes nebun ca manager

A activat ca promotor al sportului în SUA şi Europa şi a fost consultant tehnic al mai multor companii în domeniul sportiv. A activat ca manager pentru turnee de tenis de prim rang ale ATP şi WTA, precum Eurocard Open, Austrian Open, Italian Open, Faber Grand Prix.

Începând cu anul 1996, Ion Ţiriac a deţinut licenţa turneului de tenis „BCR Open România”, redenumit mai apoi în ”BRD Năstase Țiriac Trophy”, parte a ATP World Tour 250 series, turneul cu care ţara noastră se mândrea an de an, care şi-a defăşurat ultima ediţie în 2016, fiind relocat în continuare la Budapesta.

În perioada 1998 – 2004, Ion Ţiriac a fost preşedintele Comitetului Olimpic Român.

În anul 2003, în perioada guvernării PSD, Ţiriac a devenit preşedintele Consiliului pentru sprijinirea investiţiilor străine din România din cadrul Agenţiei Române pentru Investiţii Străine (ARIS).

Femeile care i-au atins inima

ERIKA BRAEDT

Ţiriac a fost o singură dată căsătorit, cu Erika Braedt, handbalistă la Ştiinta Bucureşti, o săsoaică pe care miliardarul a ajutat-o, ulterior, să emigreze în Germania. Se întâmpla în anul 1962, când Ţiriac avea să facă o mare pasiune pentru Erika, una dintre colegele sale de la Institutului de Cultură Fizică, sportivă şi ea, iar un an mai târziu, cei doi se căsătoreau. Ea avea 19 ani, iar el – 24.

Erika, stânga, pe când îl cucerea pe Ion

Fostul tenismen a salvat-o pe Erika de la viol, într-un moment în care aceasta era atacată de mai multe persoane.

”Veneam cu motocicleta la întâlnire și am văzut de la ceva distanță că acei golani se legau de iubita mea. Nu m-am mai gândit la nimic. Am sărit in mijlocul lor urlând ‘Poate ca n-am să reușesc să vă omor…. Nu am fost niciodată un bătăuș, dar cred că atunci arătam foarte fioros, plus că urlam cu furie, că s-au speriat și au fugit”, și-a amintit Țiriac.

„Eram handbalistă la Ştiința, unde m-am transferat de la Confecţia Bucureşti”, rememora Erika momentul în care a acceptat să devină soţia unui viitor mare sportiv.

Ruptura dintre Ion Țiriac și singura lui soție s-ar fi produs pentru că aceasta era bănuită că ar avea o relaţie cu scrimerul Ionel Drâmbă.

Ţiriac avea un statut social care îi permitea aproape orice exces. Orgolios şi lovit în mândria lui de mascul, Ţiriac a găsit momentul ideal de a provoca despărţirea, spun apropiaţi ai celor doi.

Au fost voci care au pus divorţul şi pe seama unei relaţii pe care Erika ar fi avut-o cu Sergiu Nicolaescu, însă fostul mare regizor a negat.

„Eu am avut o relație de prietenie cu Țiriac! Venea tot timpul la noi cu soţia sa. Erika Braedt, nevasta lui Țiriac, s-a combinat cu Sergiu Nicolaescu chiar la noi în casă, în timpul unor sărbători de iarnă, pare-mi-se în 1965. Sergiu, Țiriac şi soţia sa, Erika, erau invitaţii tatălui meu. Sergiu era un mare cuceritor, un curtenitor, un Don Juan, iar Erika se săturase de Țiriac, era nemulţumită de el. Au avut chiar atunci o aventură, iar după aceea Erika şi Țiriac au divorţat”, dezvăluia Jean Maurer.

După căsătoria cu Erika Braedt (1963-1965), actualmente Siegwart și pensionară după o carieră de profesoară de sport la un liceu din Stuttgart, Țiriac s-a iubit vreme de un an cu Victoriţa Dumitrescu, fosta mare campioană mondială la handbal, plecată dintre noi la vârsta de 73 de ani.

MIKETTE VON ISSENBERG 

În anii 70, Țiriac a format un cuplu cu manechinul și artista de origine franceză Mikette von Issenberg, cu care are un copil, pe Ion Ion.

Absolventă a Universităţii Sorbona, din Paris, Issenberg și-a început viaţa cu o carieră de model încă de la 13 ani, reprezentând de-a lungul anilor cele mai renumite case de modă. În palmaresul său de model se numără apariţii în reviste de prestigiu precum “Vogue”, “Marie Claire” sau “Elle”.

Issenberg s-a cunoscut cu Țiriac în 1974, pe când el juca pentru România în Cupa Davis, iar ea locuia la Los Angeles, iar tenismenul o suna zilnic de la București. De dragul acestuia, Mikette a învățat limba română înainte să-l nască, în 1976, pe Ion Alexandru, cunoscut ca Ion Ion.

După ce fiul lor s-a născut, relația s-a destrămat. Focoasa blondă nu a vrut să rămână în România comunistă și, în ciuda insistențelor lui Țiriac, s-a întors în Statele Unite ale Americii, iar Ion Ion a rămas în grija Rodicăi, sora tenismenului.

„Am o soră, una mai mică. Eu eram un fel de macho pe vremea aia, după-aia mi-a trecut repede. Pe vremea aia, femeile erau cele care se ocupau de bucătărie, mai târziu se ocupau să facă și un copil, doi-trei, cam așa era treaba între mine și soră-mea. Avea grijă de mine dintotdeauna. Soră-mea de la început până în ziua de azi mi-a fost omul care a trăit viața doar pentru mine. Noi am fost o familie în care nu te lua brațe maică-ta, taică-tu, Doamne cât te iubesc, cât mi-ești de drag, dar nu trebuia absolut nimic, pentru că le simțeai din elicopter despre ce e vorba într-o familie ca asta”.

Ulterior, Issenberg s-a ocupat de studiile urmate de Țiriac Jr. la Boston, în SUA, în timp ce ea colabora cu Dalai Lama (n.r. – liderul spiritual al tibetanilor) şi cu Maica Teresa. Vorbitoare fluentă a 5 limbi , Mikette a lucrat pentru guvernul francez şi, în urma negocierilor cu compania Disney, a reuşit implementat proiectul construcției, lângă Paris, a celebrului parc de distracții Disneyland.

În urmă cu ceva ani, presa de scandal s-a hrănit săptămâni bune de pe urma lui Mikette. Una din pisicile sale dispăruse, iar femeia a postat mai multe anunţuri şi postere cu imaginea acesteia. Pentru acest eveniment banal din viaţa sa, Mikette a fost etichetată ”o milionară excentrică”.

Cu fiul implicat în 2004 într-un scandal cu droguri, “Cocaina pentru VIP-uri”, Issenberg nu a ezitat să-l apere pe Ion Ion după ce acesta şi iubita lui de atunci, actuala soție, Ileana Lazariuc, au fost opriţi pe aeroportul Otopeni de procurori: bănuit că ar fi consumat droguri. Ion Ion a fost luat pe sus şi dus la audieri. Au urmat ani de procese, timp în care Ion Ion a fost sprijinit atât de Ileana, cât şi de tatăl lui, Ion Țiriac.

“Aveţi idee că Ion Ion are un murmur cardiac, iar consumul de droguri l-ar fi ucis? Şi dacă ar vrea, tot nu ar putea să se atingă de aşa ceva. Nu a consumat vreodată. E un copil bun şi nu merită să fie tratat astfel, mai ales că nu a făcut rău nimănui”, a susținut Mikette von Issenberg.

Murmurul cardiac se manifestă printr-un zgomot neobişnuit făcut de una dintre valvele miocardului care nu funcţionează cum trebuie. În acest caz, consumul de alcool sau droguri nu poate decât să suprasolicite o inimă care abia face faţă. Urmările sunt din cele mai grave şi pot conduce chiar la decesul persoanei care abuzează de stupefiante.

HEATHER MACLACHLAN

Între 1984 şi 1992, Țiriac a avut-o ca parteneră pe canadianca Heather MacLachlan, care lucra la firma sa, „Elite Management”.

Când s-au cunoscut, în 1984, Heather, pe atunci în vârstă de 25 de ani, a acceptat să lucreze, ca debutantă, la firma de management sportiv a lui Țiriac, din Germania.

„Ion are o fantastică încredere în sine şi cere mereu perfecţiune. E foarte dificil să lucrezi pentru el. Este foarte corect însă. Aveam libertatea să iau decizii, atât timp cât nu greşești. Îmi tot repeta: «Heather, gândeşte internaţional, nu canadian. Lumea asta nu-i o ţară de pinguini !». Nu ştiu de ce, avea impresia că în Canada sunt foarte mulţi pinguini”, mărturisea Heather.

„Câteodată, Ion era bădăran şi ascuns”, declara Heather pentru Washington Post, acum 25 de ani: ”Cred că e chipul cel mai uşor de recunoscut din lumea tenisului. Ține enorm la mustaţa lui, la look-ul lui, iar de tuns nu se tunde niciodată la ceafă. Oricum, acum nu mai arată ca o bestie venită din pădure!”.

Presa de peste Ocean a speculat că motivul despărţirii celor doi a fost că Heather, o femeie puternică, învăţată să conducă, n-a mai suportat „tirania” lui Țiriac.

La doi ani de la separarea de Țiriac, în decembrie 1994, canadianca s-a căsătorit cu George Mitchell, atunci preşedintele Senatului american. Ironia sorţii face ca omul care i-a prezentat-o pe Heather lui George Mitchell să fie chiar Ion Țiriac, cu ocazia US Open din 1993, unde i-a invitat pe amândoi și unde și acum au o lojă plătită de miliardarul român pe centralul „Arthur Ashe” de la „Flushing Meadow” din New York.

Copilul unui irlandez şi al unei libaneze, George Mitchell se numără printre «greii» Americii, omul fără de care România nu ar fi căpătat, pe vremea lui Ceaușescu, “Clauza Națiunii celei mai Favorizate”, obținută de Țiriac și de Năstase, care au jucat tenis de nenumărate ori cu prieteni influenți din elita politică americană ai celui care l-a consiliat pe Ilie, când fostul lider mondial a candidat pentru Primaria Bucureștiului, în 1996.

Nominalizat de revista “Time” printre cei mai influenţi 100 de oameni din lume în 2008, George Mitchell a fost, de-a lungul timpului, omul de încredere al preşedinţilor americani Jimmy Carter, Bill Clinton şi Barack Obama.

La 23 de ani, în timpul stagiului militar, Mitchell a ajuns ofiţer în serviciul de contrainformaţii american de la Berlin, iar la 44 de ani, în 1977, pe când era avocat, este numit procuror federal de Jimmy Carter, preşedintele de atunci al Americii.

În 1980, îşi câştigă locul de senator, pe care şi-l va păstra până în 1994. Mai mult, Mitchell a fost preşedintele majorităţii democrate din Senatul american în ultimii săi 5 ani de mandat.

După retragerea din legislativ, Mitchell a fost direcţionat un an către lumea sportului, fiind numit comisar al Ligii de baseball, slujbă pentru care a primit un milion de dolari.

Nu se ştie exact averea sa, dar revista Fortune a estimat în 1994 că doar din salariul de senator a strâns peste 3 milioane de dolari.

A fost preşedinte la Walt Disney În 1995, la câteva luni după căsătoria cu Heather, este trimis de preşedintele Bill Clinton în Irlanda de Nord pentru medierea conflictului dintre catolici şi protestanţi, misiune considerată îndeplinită după cinci ani.

Revenit în SUA, devine preşedinte al companiei Walt Disney, dar şi membru în consiliul de conducere al mai multor firme, printre care Xerox şi Federal Express!

Vechi susţinător al senatorului democrat Barack Obama, Mitchell este răsplătit de acesta, după ce a devenit preşedinte, cu un rol esenţial în politica externă, acela de trimis special al SUA în Orientul Mijlociu, cea mai fierbinte zonă de conflict de pe glob.

Are doi copii cu Heather. Căsnicia cu Heather nu este prima din viaţa lui George Mitchell. El a mai fost însurat timp de 28 de ani cu Sally Heath, de care a divorţat în 1987, cei doi având o fată.

În fiecare an, Mitchell și soția lui, fosta asistentă a lui Țiriac de la “Elite Management” (agenția lui Țiriac care i-a avut sub contract pe Henri Leconte, Boris Becker, Mary Joe Fernandez, Anke Huber, Goran Ivansevic, Marat și Dinara Safin – Safina, Gael Mofils sau Lucas Pouille) pot fi văzuți, ca invitați speciali, în loja de 80.000 de euro pe care magnatul român o deține pe terenul central «Philippe Chatrier» la “Roland Garros”.

SOPHIE AYAD

A urmat ziarista egipteană Sophie Ayad, cu care Țiriac are doi copii, Karim şi Ioana (3 ani diferenta între ei).

Ioana Natalia Țiriac (născută chiar la 19 iulie 1999, exact în ziua în care Ilie Năstase – omul alături de care Ion Ţiriac a jucat trei finale ale Cupei Davis – împlinea 53 de ani) a absolvit Scoala Americană de la București și se pregătește pentru facultate.

Karim Mihai Tiriac (21 de ani) studiază Științele politice în Statele Unite ale Americii și va absolvi facultatea în 2019.

Țiriac si Sophie s-au cunoscut în anul 1992, la Munchen, prin intermediul unei prietene, nimeni alta decât Barbara Feltus, prima soție a lui Boris Becker. La vremea respectivă, Sophie avea o relație cu un bărbat pe nume Maggio, prieten cu Boris Becker.

Egipteanca avea 23 de ani când l-a întâlnit pe Țiriac și, în ciuda eșecului relației lor în 2001, jurnalista nu regretă nici un moment al vieții ei idila cu magnatul român.

Sophie s-a căsătorit în 2005, la Monaco, cu un italian, împreună au o fiica pe nume Jasmin. Cu toate acestea, nici relația lor nu a mers, Sophie divorțând de în 2013.

”Nu este nimeni în viaţa mea. Nu mă pricep să întreţin relaţiile cu bărbaţii. Nu am fost foarte norocoasă nici cu tatăl fetiţei mele, Jasmin. Am crescut-o absolut singură. Fraţii ei (n.r. – Ioana şi Karim) sunt familia ei”, spunea aceasta.

Ayad nu a renunțat niciodată la scris, care e pasiunea ei cea mai mare. În prezent lucreaza la o carte, un volum în care vrea să-și povestească întreaga viață. A dezvoltat un concept store la Miami (Poolclub Monaco) cu intenția de a se stabili în SUA.

”Românii au ceea ce portughezii numesc saudade (acea stare de nostalgie și de profunda melancolie pentru o persoana iubită care nu e în preajma lor). Îmi place la nebunie asta”.

Născută la München, până la 18 ani, Ayad a locuit la San Francisco, Paris și München. A studiat Jurnalismul, Psihologia și Psiholingvistica în Germania și a obținut o diplomă de Master de la Ludwig Maximilians Universität din München. Mama ei este franțuzoaică, tatăl – egiptean: ”Iubesc România. Îmi amintește uneori de Egiptul tatălui meu. Oameni grozavi cu inima uriașaă, foarte primitori și autentici, care mereu m-au făcut să mă simt ca și când aș fi aparținut de acele locuri. Am mulți prieteni în România, oameni la care țin foarte mult”, spune Sophie Ayad, care își amitește cu plăcere de vizitele în Delta Dunarii, de Marea Neagră.

Pasionată de sport, fosta iubită a fost fotografiată recent la o şedinţă de fitness, în timpul căreia a stat 15 minute nemişcată în poziţia “placă”.“E un nou record”, a postat Sophie. “Impresionat! Uimitor!”, au reacţionat prietenii apropiaţi ai egiptencei.

Țiriac magnificul

  • În 2012, americanii îl considerau pe Ion Ţiriac cel mai bogat fost sportiv profesionist din lume, averea sa fiind la acel moment considerabil mai mare decât a unor mari legende ale sportului precum Magic Johnson, David Beckham ori Michael Jordan.
  • Un an mai târziu, Ţiriac a fost inclus în International Tennis Hall of Fame, pantheonul tenisului mondial de la Newport, USA.
  • Alte distincţii primite de Ţiriac sunt Ordinul Serviciul Credincios în grad de Mare Cavaler, Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest din Timişoara şi Cavaler al Ordinului Steaua României.

Afacerile din tenis

Ca promotor, proprietar și organizator de turnee de tenis, Țiriac s-a bazat și folosit de prietenia cu Klaus Mangold, fost CEO Mercedes, și Manfred Rommel, fiul legendarului general nazist Erwin Rommel – ”Vulpea Deșertului”: aceștia l-au sprijinit și finanțat ca să organizeze primul mare turneu de tenis demonstrativ din Europa, la Stuttgart, în “Hans Mayer Halle”.

La Stuttgart, și cu ajutorul lui Mangold, dar și al lui Manfred Rommel, care era primarul Stuttgart-ului, Țiriac a început marile afaceri cu organizarea turneelor de tenis, mai întâi în noiembrie 1989 cu un turneu demonstrativ la care au jucat cei mai mari tenismani ai momentului respective.

„Stuttgart Classics”, cu 8 dintre cei mai tari tenismani ai lumii, printre care Ivan Lendl și Boris Becker, având ca miză 355.000 de dolari, cel mai mare premiu sportiv acordat, la acea vreme, în Republica Federală Germania.

Asta în condițiile în care, din postura privilegiată de manager al lui Boris Becker la sfârșitul anilor 80, Țiriac dicta în tenisul german și nu numai.

Românul a preluat apoi turneul feminin “Nokia Cup”, de la Essen, vândut ulterior șeicilor din Qatar, la Doha.

În 1997, a primit licența organizării Turneului Campionilor la Hanovra, unde prim-ministru al landului Saxonia Inferioară era Gerhard Schroeder, viitorul cancelar german, care i-a facilitat folosirea uriașului complex care găzduise Expoziția Universală, unde românul i-a ivitat pe Scorpions și pe Claudia Schiffer.

În același timp, Țiriac a inovat un turneu de tenis cu cei mai buni 16 tenismani din Grand Slam pe care l-a orchestrat, pentru câțiva ani la rând, în fiecare lună decembrie, în “Olimpia Halle” din Munchen.

A deținut licența unui turneu masculin “Generali Open” la Kitzbuhel, apoi a preluat organizarea “Open Romania”, după ce Sever Mureșan nu a putut să-l plătească pe austriacul Thomas Muster care cucerise titlul la Bucuresti în 1995.

Țiriac a cumpărat fosta “ATP World Cup” de la Dusseldorf, competiție pe care l-a mutat în Elveția și l-a transformat într-un concurs uzual masculin găsind, în prințul român Eric Sturdza, principalul sponsor și partener prin banca pe care acesta o deține după cearta cu fratele sau, Tim Sturdza. Cei doi prinți români i-au sprijinit cu bani și logistică (mașini) pe Victor Hănescu și pe Simona Halep.

Ţiriac a avut marea calitate de a fi simţit potenţialul unor afaceri de succes, iar intuiţia sa că tenisul va deveni o astfel de afacere a fost chiar remarcabilă. Astfel a apărut ideea de a cumpăra licenţele pentru mai multe turnee din circuitul profesionist, pe care, în timp, le-a revândut sau închiriat, obţinând profituri considerabile.

În prezent, Ion Ţiriac deţine licenţa turneului “Masters 1000” de la Madrid, cotat între primele opt în lume, după valoarea premiilor, pe care omul de afaceri visează să îl introducă în circuitul turneelor de Mare Şlem.

Țiriac Holdings LTD

Imediat după decembrie ’89, Tiriac a cumpărat cu 500.000 de dolari întreaga rețea de magazine Comaliment (peste 500 de spații comerciale), în asociere cu Puiu Popoviciu, Radu Dimofte, George Copos, Nicolae Badea, prin societăți gen “Meteor”.

Magnatul și-a pus toată averea într-o fundație privată din Panama în care este membru și Klaus Mangold, fostul director executiv al gigantului Daimler, producătorul limuzinelor Mercedes.

Mangold este consul onorific al Federației Ruse în landul german Baden-Württemberg și călătorește frecvent la Moscova.

Miliardele lui Țiri

În 2003 a fost înregistrată în Insulele Virgine Britanie compania Fieldhurst Limited. Aceasta era înregistrată cu acţiuni la purtător, astfel că îşi putea schimba oricând proprietarii. Din 2004, însă, Ion Ţiriac şi sora sa, Rodica, apar ca titulari ai conturilor deschise de Fieldhurst Limited la banca elveţiană UBS.

La sfârşitul lui 2009, cele 50.000 de acţiuni la purtător ale offshore-ului Fieldhurst Limited sunt anulate, iar noul asociat unic în firmă devine o fundaţie privată din Panama. Aceasta se numeşte Puma Foundation, iar Ion Ţiriac apare drept preşedinte al consiliului director.

“Puma Foundation” este o fundație pentru clauză de moarte. Tot ce înseamnă patrimoniul lui Ion Țiriac se închide în Puma Foundation. Asta înseamnă că orice tranzacție se închide, în final, în Puma Foundation. Fondator unic al fundației este Ion Țiriac. Toți ceilalți din board (Nicolae Mîndrilă, avocat, Rodica Țiriac, Ion Alexandru Țiriac, Klaus Mangold) au aceeași poziție, membri ai Consiliului Director, atribuții îndeobște după moartea lui Ion Țiriac.

Acolo se împarte imperiul Țiriac, în funcție de cum dispune în ultima scrisoare beneficiarul în viață. Dispozițiile fundamentale, inclusiv dreptul de veto, le are Ion Țiriac.

Nefiind căsătorit cu niciuna din mamele celor 3copiii ai săi, Țiriac s-a gândit să creeze această fundație cu clauză pentru moarte.

“O să vedeți care este valoarea exactă a averii mele atunci când o să îmi numărați banii și o să fiu cel mai bogat om din cimitir. Atunci o să vedeți. Când am vândut tot sau când s-a terminat. Sau s-ar putea să fac altceva. Să las unei fundații tot!”.

Abacus (Cipru) Limited deține 99,99 la sută din Țiriac Holdings Limited (Cipru), iar restul este listat în dreptul filialei austriece UniCredit – ca acționar mărunt. La rândul ei, Țiriac Holdings Limited (Cipru) controlează Vesanio Trading Limited (Cipru), offshore-ul final din acționariatul băncii UnicreditȚiriac, reprezentat în trecut de Ion Ion, fiul magnatului.

“Puma Foundation” era implicată indirect în a cincea bancă din România, “UniCredit”. Vesanio Trading Ltd. (Cipru) renunță la pachetul de 20 la sută din bancă în iunie 2015, când grupul Țiriac iese oficial din acționariatul băncii la capătul uneia dintre cele mai tranzacții financiare de pe piața autohtonă. Grupul Țiriac cedează, în total, 45 la sută, adică și participația pe care o controla prin firma olandeză Redrum International.

Valoarea tranzacției vehiculată la acel moment a fost de peste 700 de milioane de euro.

În mai 2015, chiar inaintea vânzarii acțiunilor către italienii de la “UniCredit”, fundația lui Țiriac a devenit unic asociat într-o altă companie offshore, “Lionpavi Investments” din Panama.

În acelasi timp, holdingul Țiriac renunță și la acțiunile din compania Metro România, cedându-le grupului german în schimbul a 70 de milioane de euro. Klaus Mangold a fost unul dintre membrii consiliului de supraveghere al grupului-mamă, Metro AG, până în anul 2013.

Ţiriac Holdings Ltd. – o companie al cărei preşedinte este Ion Ţiriac -, care activează în principal în servicii financiare (leasing financiar, leasing operaţional, brokeraj), automotive – include businessul de dealership auto Ţiriac Auto, dealer al mărcilor Jaguar, Land Rover, Mitsubishi, Hyundai, Mercedes-Benz, Ford -, și real estate.La acestea se adaugă servicii aeriene, property şi facility management, energie etc.

În Allianz-Țiriac Asigurări, offshore-ul cipriot reprezentat de Țiriac-junior deține aproape 45 la sută, și, mai departe, e implicat în fondul grupului de pensii private.

Cele două activități financiare generează încasări anuale de peste 1 miliard de lei pentru Allianz- Țiriac.

Ţiriac este implicat, de asemenea, în dezvoltarea unor ansambluri rezidenţiale sau clădiri de birouri, în mai multe oraşe precum Bucureşti, Timişoara, Braşov.

Investițiile din sport

  • Renovare Arena “Progresul” BNR
  • Pantelimon, Baza “Granitul”
  • Patinoar

În decembrie 2016, Ţiriac inaugura primul patinoar privat din Bucureşti-Ilfov, Telekom Arena, proiect operat de Fundaţia Ion Ţiriac, şi realizat conform celor mai recente standarde olimpice internaţionale şi conform indicaţiilor Federaţiei Internaţionale de Hochei.

Patinoarul construit cu o sumă de circa 3,9 milioane de euro este doar prima arenă din cadrul complexului sportiv pe care fostul jucător de tenis intenţionează să îl ridice pe aproximativ 20 de hectare în oraşul Otopeni, fiind parcă un pariu câştigat al omului de afaceri cu autorităţile din Capitală, care sunt, iată, incapabile să realizeze proiectul unui patinoar olimpic în capitală, de ani buni.

Inovațiile din tenis

RACHETA REVOLUȚIONARĂ

Țiriac a fost printre primul tenisman din lume care a folosit racheta cu cadru mare, fabricată după ideea lui Howard Head și care a menținut principiul schiurilor. În colaborare cu brandul Prince, Țiriac a introdus prima rachetă supradimensionată şi cu greutate redusă, forţa din lovituri a crescut, dar amestecul de flexibilitate şi putere din cadre a dus la o imprevizibilitate ridicată a acestui model din aluminiu supranumit “tigaie”.

ZGURA ALBASTRĂ

Mereu controversat, Ion Țiriac a avut tot timpul idei la limită pentru schimbarea tenisului: un set să se termine când un jucător câștigă 4 ghemuri, nu 6, zgura albastră, tușe fosforescente, mingi de două ori mai mari, copii de mingi aleși din top-modele.

ÎMPOTRIVA EGALITARISMULUI ÎN TENIS

”Nu trebuie să confundăm afacerea cu drepturile omului. Tenisul este o afacere. În ziua în care tenisul feminin va aduce mai mult ca tenisul masculin, atunci jucătoarele vor merita mai mult ca jucătorii. Dar atât timp cât nu este cazul, îi înţeleg pe jucători care spun că nu e corect ca tenisul feminin să fie finanţat cu bani din tenisul masculin. Unii vin şi îmi spun: Prea puţini o spun public, deşi cei mai mulţi gândesc acest lucru. Egalitatea premiilor bărbaţi – femei, pentru mine, nu este un procedeu echitabil. La Grand Slam-uri pot înţelege că vor egalitate, pentru că asta aduce mulţi bani. Dar la turnee mixte precum Madrid, Miami sau Indian Wells, nu sunt de acord. În ziua în care vor aduce din punct de vedere economic la fel de mult ca bărbaţii, atunci le voi da şi mai mulţi bani decât bărbaţilor pentru graţiozitatea şi feminitatea lor”.

ANTRENOR/ MANAGER

“Eu am fost zeul tenisului! Sunt foarte arogant, nu-i așa? Dar insist să-mi spuneți cine a mai reușit să facă din cinci copii, campioni ai lumii ? Cine? Nu cunosc pe nimeni!”.

„Antrenoratul e singurul domeniu în care sunt extrem de înfumurat. Îmi pare rău să vă spun asta, alt antrenor nu mai există. Antrenor ești ăla care iei un copil la 14-15 ani și spui ‘ăsta este’ și ajungi să-l faci numărul 1. Becker, Safin, Ivanisevici… 14, 15, 17 ani! Toți au ajuns de acolo numărul 1!”, susține Țiriac, că se pretinde singurul antrenor autentic din istoria tenisului.

Pentru Vilas, Țiriac a dat în judecata ATP motivând ca forul tenisului mondial l-a privat pe argentinian să ajungă numarul 1 mondial în 1977, an în care sud-americanul a câștigat 16 turnee și a fost jucătorul cu cele mai multe succese în circuitul mondial, 134 la numar.

Cu toate acestea, ATP l-a desemnat la acel moment pe Jimmy Connors cel mai bun jucător din 1977, deși pierduse finalele de la Wimbledon si US Open, iar Vilas avea două succese în turneele de Grand Slam.

Conform actualului sistem de punctaj folosit în tenis, Vilas ar fi trebuit să fie numărul 1 în lume, în 1977.

NIKE, MAREA AFACERE RATATĂ

Țiriac dezvăluie că putea fi cu 500 de milioane de dolari mai bogat, dacă în urmă cu mai bine de 40 de ani accepta să fie acționarul gigantului producător de echipament sportiv Nike. Co-fondatorul gigantului american, Phil Knight, l-a abordat la acea vreme pe Țiriac pentru a-i propune o colaborare, însă fostul tenismen a refuzat.

La trei ani distanță, acțiunile care i-au fost propuse românului valorau 500 de milioane de dolari.

Episodul s-a petrecut în perioada în care Țiriac era managerul jucătorului argentinian de tenis Guillermo Vilas, pe care Nike dorea să-l sponsorizeze cu echipament sportiv.

„Pentru ca Vilas să joace îmbrăcat în echipamentul de la Nike, Knight îmi oferea acțiuni la firma sa. Vilas era însă sub contract cu Fila și cu Diadora și nu am dorit să renunțăm”, își amintește Țiriac.

Chiar dacă n-a realizat acea afacere, nu regretă și spune că a trait, pentru mult timp, cu o dilema. „Am tot stat și m-am gândit de ce mi-a oferit acele acțiuni. În cele din urmă, mi-am dat seama: Knight n-avea nimic de pierdut!”, a comentat omul de afaceri care și-a trimis aeronava personala (cumpărată de la serviciile secrete israeliene) să îi aducă la București pe reprezentantii Nike, ca să negocieze contractul pentru Simona Halep.

ACTE DE CARITATE

Ţiriac a avut o atenţie specială şi pentru proiecte caritabile, unul dintre acestea fiind Fundaţia Dumbrava Minunată de la Braşov, care operează un centru de îngrijire pentru bătrâni.

“Poiana Soarelului”, orfelinat pentru 100 de copii, într-un cartier mărginaș al Brașovului.

LEGĂTURILE CU SECURITATEA

După Revoluţie a iesit la iveala că, începând cu 1963, Ion Ţiriac a fost recrutat de Securitate pentru a oferi informaţii despre anumiţi sportivi şi despre delegaţii străini care veneau în România, pe filiera sportivă şi care erau suspecţi, primind numele conspirativ de “Titi Ionescu”, însă activitatea sa nu poate fi încadrată în cea de ”colaborator” al fostelor servicii.

Documentele trimise de Ion Ţiriac făceau referire la deplasările sale în afara ţării şi la faptul că era rugat de către rude să aducă din străinătate diverse obiecte.

Însă după trei ani de activitate în cadrul Securităţii, el a fost dezactivat pe motiv că era de rea-credinţă şi pentru că raporta informaţii lipsite de relevanță.

Ulterior, Ţiriac a fost urmărit la rândul lui de Securitate, pentru “a i se cunoaşte natura relaţiilor”.

VÂNĂTOR CU ”COCONAȘUL”

Ion Gheorghe Maurer, alintat ”Coconașul roșu” pentru eleganța și aparenta erudiție afișate în cercul elitelor comuniste, a fost prim-ministru al României între 1961 și 1974 și cel care i-a cultivat pasiunea pentru vânătoare lui Țiriac.

În schimb, Țiriac îi preda lecții și il învăța tenis pe terenurile de la “Ștrandul Tineretului” – “Arcul de Triumf” pe Maurer – pe numele lui adevarat Jean Maurer – un împătimit al vânătorii, al mâncărurilor alese și al coniacului fin avocat de profesie și odrasla unui alsacian și a unei franțuzoaice.

Rămășag pe vârsta unui urs

La o vânătoare la granița județelor Brașov și Covasna, Gheorghe Maurer l-a provocat pe Țiriac atât cât acesta să accepte să-și radă mustața ca rămășag pus pe împușcarea unui urs uriaș.

„A fost o vânătoare mai lungă, de câteva zile, la urs. Am stat la Pelişor, la Sinaia, şi ne deplasam către Valea Bogăţii sau prin judeţul Covasna, că se ajungea uşor acolo. Tatăl meu îl tachina tot timpul pe Ţiriac în legătură cu mustaţa, de dimineaţa până seara. Puneau tot felul de pariuri trăsnite pe barba lui, dar n-a reuşit nimeni să-l facă să şi-o dea jos. Atunci când s-a bărbierit Ţiriac, tata a considerat că e o adevărată performanţă. Îmi amintesc că râdeam cu toţii de Ţiriac”, avea să dezvăluie Jean Maurer, fiul celui mai longeviv prim ministru din istoria modernă a României.

Țiriac a negat, ulterior, varianta pariului.

De menționat că John Newcombe, australianul, și-a vândut mustața pentru 2 milioane de dolari.

Maurer a fost un vânător pasionat, partener în partide cinegetice cu Mihail Sadoveanu, dar și un colecționar de arme rare, scumpe.

„Tata avea 32 de arme de vânătoare, dintre care 4 Holland, extrem de valoroase. Una dintre acestea fusese primită cadou de la regina Angliei, era cu intarsii din aur şi gravură în oţel. Valora cam 35.000 de lire sterline. O altă puşcă Holland & Holland fusese primită de la scriitorul Mihail Sadoveanu, cu care tatăl meu a fost partener de vânătoare. Toate puştile erau în testamentul meu. Imediat după Revoluţie, Ţiriac a cumpărat cele 32 de arme, de la tata, cu 60.000 de mărci” a dezvaluit Jean Maurer care pretinde că în realitate, „valorau de peste zece ori mai mult”.

Ani după vremurile în care era vâna “cot la cot” cu Maurer, Țiriac a racolat premierii români, pentru a-si cultiva pasiunea: de la Petre Roman până la Adrian Năstase au fost invitații de onoare ai miliardarului.

Anual, Țiriac pune în scenă vânătoarea de mistreţi de la Balc, de lângă Oradea, pe domeniul ce se întinde pe circa 100 de hectare, o întâlnire la care participă unii dintre cei mai influenţi oameni de afaceri şi politici ai lumii, cum sunt creatorul de modă italian Stefano Ricci, prințul Dimitrie Sturdza, Wolfgang Porsche, moștenitorul imperiului auto Porsche, Klaus Mangold, fostul președinte al grupului Daimler, Frantz Rauch, proprietarul celui mai mare producător de sucuri din Europa, Peter Rau – fost expert financiar Philip Morris şi Porsche, Alfred Baumhauer – fabricant Cartier, Rudolf Streicher – fost ministru în mai multe guverne ale Austriei şi şef al Partidului Socialist de la Viena, industriaşii Wolfram Zoller, Siegfried Wolf, Alexander Pappas şi Rafael Malo, bancherul austriac Erich Hampel, politicianul ucrainean Nestor Shuyfrych, sau omul de afaceri covăsnean Arpad Sarkany.

Colecția de mașini

Ion Ţiriac îşi permite extravaganţă, aceea de a deţine o galerie de maşini de epocă, un concept nou în România, ”Ţiriac Collection” fiind o expoziţie ce reuneşte exemplare auto și motociclete din colecția sa, redeschisă publicului în luna mai 2015.

Colecţia cuprinde peste 150 exponate de epocă, fabricate începând cu anii 1899, dar şi automobile performante, cu un design actual.

Aici vizitatorii pot regăsi singura colecție din lume cu cele şase unităţi Rolls Royce Phantom produse până în anul 1972, precum și exemplare ce au aparținut anterior unor nume sonore precum Sir Elton John, Sammy Davis Jr. sau Bernie Ecclestone.

Printre exponate se mai află un Bugatti Type 57 Coach Ventoux – din 1938, un Mercedes-Benz 540 K Cabriolet A, un Mercedes-Benz 130 (W23) 2-Door Saloon – din 1934, un Renault AX Phaeton – din anul 1908, sau un Citroen SM produs în anii 70, cea mai veche piesă din această galerie find un Hurtu 3 ½ Cvadriciclu produs în anul 1899. Galeria Ţiriac Collection este poziţionată în proximitatea Aeroportului „Henri Coandă”.

MĂNÂNCĂ STICLĂ

Țiriac este catalogat ca fiind un „miliardar excentric” care are obiceiul bizar de a mânca sticla la petreceri sau diferite mese cu prietenii :

„Eram la un restaurant basc din Paris și Țiriac a mâncat un pahar de vin. Mânca sticlă. Am fost acolo și n-a sângerat niciun moment”, a povestit fostul tenismen american Arthur Ashe.

IMOBILIARE

CASE

MONACO: Rezident în Monte Carlo de la începutul anilor 70, Tiriac deținte 6 apartamente la etajul 18 al celui mai scump imobil din Monaco aflat pe avenue Princesse Grace Kelly.

PARIS: este proprietarul celui mai impresionant imobil de pe Avenue Foch, una dintre arterele care se desprind de Arcul de Triumf.

TOKYO și BUENOS AIRES: a deținut case la Tokyo, dar și în Buenos Aires sau La Plata, în perioada în care l-a manageriat și antrenat pe Guillermo Villas, argentinian cu care a lansat afaceri în domeniul imobiliar, aviatic sau sportive.

Țiriac a izbutit să facă din Villas numarul 2 mondial, după ce argentinianul a cucerit turnee de Grand Slam la Australian Open, Roland Garros si US Open

Vilas a fost adus de Țiriac de multe ori în România în cantonamente draconice la Poiana Brașov și pe Litoral, dar un episod aparte i-a marcat viața argentinianului care și acum se judecă cu ATP pentru că, în 1978, nu a fost declarat cel mai bun tenisman din lume.

Anume, în finala de la Aix-en-Provence din 1977, Ilie Năstase a câștigat primele două seturi (6-1, 7-5), dar argentinianul s-a retras în semn de protest pentru că românul utiliza o rachetă cu un racordaj dublu, de unde și denumirea populară de „spaghetti”: corzile erau suprapuse și intercalate, astfel încât mingea căpăta traiectorii greu de anticipat și de controlat.

Vilas a fost scos din minți pentru că Năstase i-a întrerupt seria de 53 de victorii consecutive pe zgură, record doborât de Nadal acum 13 ani.

După câteva luni, modelul de racordaj folosit de Năstase în acea finala nu a mai fost licențiat de ITF Federația Internațională de Tenis.

NEW YORK: a fost proprietarul unei case de lux în Long Island cumpărată de la CEO “Dodge”, pe terenurile din curtea căreia Guillermo Vilas s-a antrenat mereu înainte de US Open. În acel timp, Țiriac îl folosea pe Sever Dron ca asistent-coach, în condițiile în care românul era delegat  de actualul magnat să călătorească în circuitul ATP și cu Henri Leconte, francez consiliat și el de miliardar.

BUCUREȘTI: ”Stejarii” – include Stejarii Country Club (un complex de lux situat în Pădurea Băneasa, ce include facilităţi precum SPA, activităţi sportive în aer liber, fitness şi un ballroom imens) şi Stejarii Clubul Rezidenţial.

Rodica Țiriac, sora mai mica a lui Țiriac, a câștigat în 2012, în prima instanța, un teren evaluat la 5 milioane de euro, după ce Tribunalul București a obligat Regia Autonoma-Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) să îi lase în posesie imobilul de 11.793 de metri patrați, situat pe malul Lacului Floreasca.

Vila, cu teren de tenis și ieșire la lac, situată “gard în gard” cu fostul club al lui Ceaușescu (actualmente Club “Floreasca”, fost Ilie Năstase când era administrat de Vova Cohn) aflat vis a vis de “Palatul Primaverii”, i-a fost încredințat lui Țiriac de fostul prim ministru, Petre Roman.

AVERE – În prezent, averea lui Ţiriac este estimată la circa 1,7 miliarde de euro.


Citește și:

În ziua în care împlinește 80 de ani, Ion Țiriac rememorează momentele în care a descoperit secretele tenisului: „Când am început să joc tenis, țineam racheta de la jumătatea mânerului”

Close
Închide
  Close