Un caz de lepră (boala Hansen) a fost confirmat la Cluj-Napoca, iar alte trei persoane sunt în evaluare clinică, a transmis, joi, 11 decembrie 2025, Ministerul Sănătăţii. Toate cele patru persoane sunt de sex feminin, originare din Asia, angajate ca maseuze la un salon SPA din Cluj-Napoca. Dar ce este lepra, cum se transmite şi cât de periculoasă este această boală? Află din acest articol tot ce trebuie să ştii despre lepră!
Cuprins:
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), lepra, cunoscută și sub numele de boala Hansen, este o afecţiune infecțioasă cronică, cauzată în principal de un tip de bacterie numită Mycobacterium leprae.
Boala afectează pielea, nervii periferici, mucoasa căilor respiratorii superioare și ochii. Pe lângă deformările fizice, persoanele afectate de lepră se confruntă și cu stigmatizarea și discriminarea, în special din cauza desfigurării care poate fi produsă de boală.
Cu toate acestea, lepra este curabilă, iar tratamentul în stadii incipiente poate preveni dizabilitatea.
Datele de la finalul lui 2024 arătau că boala este încă prezentă în peste 120 de țări, cu aproximativ 200.000 de cazuri noi raportate anual.
Simptomele leprei includ semne vizibile și senzații neobișnuite pe piele. Conform medlife.ro, primele simptome pot fi pete roșii sau depigmentate, zone cutanate cu sensibilitate redusă sau absentă, amorțeală, furnicături în membre, răni nedureroase pe mâini și picioare, precum și slăbiciune musculară.
Dacă boala nu este tratată, pot apărea complicații mai severe. Acestea includ îngroșarea pielii, afectarea nervilor periferici, pierderea genelor sau a sprâncenelor, congestie nazală și sângerări nazale.
În stadii avansate, lepra poate cauza paralizie, pierderea vederii, desfigurări faciale, leziuni permanente la nivelul extremităților și ulcerații cronice la picioare care nu se vindecă.
Infectarea cu bacteria Mycobacterium leprae poate rămâne asimptomatică timp de 3-5 ani, ceea ce face dificilă identificarea momentului și locului infectării, complicând diagnosticarea timpurie a bolii.
Medicii pot diagnostica lepra prin examinare şi efectuarea unor teste, cum ar fi biopsiile cutanate. Aceștia pot căuta pete pe piele care arată mai deschise, mai închise sau mai roșii decât pielea normală a persoanei și pot determina dacă acele pete prezintă o pierdere a sensibilității.
Pentru a confirma diagnosticul, medicul va preleva o probă de piele sau de nerv pentru a depista la microscop bacteriile care cauzează lepra. De asemenea, aceștia pot efectua teste pentru a exclude alte boli de piele.
Modul în care se transmite lepra nu este cunoscut în totalitate. Se consideră că lepra se transmite atunci când o persoană tuşeşte sau strănută, iar particule ale secreţiilor care conțin bacteria Mycobacterium leprae sunt inhalate de o persoană sănătoasă. De asemenea, un contact prelungit și apropiat cu cineva care este bolnav de lepră și nu este tratat poate duce la infectare, informează medlife.ro.
Studiile medicale arată că un om sănătos nu se poate infecta cu lepră prin strângerea mâinii sau prin îmbrățișare, prin alăturarea în spații restrânse, de exemplu, în mijloace de transport, sau stând împreună la o masă. Totodată, boala nu se transmite prin contact sexual și nu se transmite fătului în timpul sarcinii.
Este important de reținut că majoritatea oamenilor au imunitate naturală la Mycobacterium leprae. De fapt, doar 5% dintre toți oamenii sunt cu adevărat vulnerabili la lepră (boala Hansen). Aproximativ 95% dintre oameni nu pot contracta lepra, deoarece sistemul lor imunitar poate combate bacteria care o provoacă.
OMS arată că pacientul încetează să mai transmită boala odată cu începerea tratamentului.
Bacteria Mycobacterium leprae crește doar la gazde vii, inclusiv anumite tipuri de mamifere, precum armadillos. Cercetările au confirmat că o specie de armadillo originară din sudul Statelor Unite și din Mexic poate purta lepră (boala lui Hansen) și o poate răspândi la oameni.
Cei mai expuși riscului de a contracta boala sunt locuitorii țărilor în care lepra este încă răspândită, adică populațiile din Africa - Republica Democratică Congo, Etiopia, Madagascar, Mozambic, Nigeria, Republica Unită Tanzania, Asia - Bangladesh, India, Indonezia, Myanmar, Nepal, Filipine, Sri Lanka, dar și America - Brazilia.
Când lepra nu este tratată, poate provoca afecțiuni grave. Înainte de descoperirea unui tratament pentru lepră, aceasta putea duce la desfigurări severe. O mare parte din stigmatul și teama care înconjoară lepra sunt rămășițe ale vremurilor în care boala nu avea tratament și transmiterea ei era puțin înțeleasă. Oamenii erau izolați în sanatorii pentru leproși, iar ruinele acestor sanatorii pot fi găsite și astăzi în întreaga lume. De la sfârșitul anilor 1800, înțelegerea leprei s-a îmbunătățit foarte mult și nu mai există motive să ne temem de această boală.
Lepra se tratează cu o combinație de antibiotice. Tratamentul durează de obicei între unu și doi ani. Boala poate fi vindecată dacă tratamentul este urmat conform prescripției medicale.
Pentru a nu intra în contact cu persoanele sănătoase, bolnavii de lepră au fost de-a lungul timpului internaţi în centre speciale, denumite leprozerii. Ultima leprozerie din România se află la Tichileşti, judeţul Tulcea.
Spitalul Tichileşti este un spital de specialitate (dermatologie), pentru tratarea si îngrijirea bolnavilor de lepră. Unitatea a fost înfiinţată în 1928 şi găzduia în jur de 200 de persoane, dar la mijlocul lui 2025 mai avea 7 pacienţi.
Anterior cazurilor de la Cluj-Napoca, ultimul bolnav cu lepră a fost diagnosticat în 1981.
Lepra este foarte contagioasă: Lepra nu se transmite ușor de la o persoană la alta. Nu te poţi infecta prin simplu contact, cum ar fi strângerea de mână, statul lângă sau vorbitul cu o persoană care are această boală, arată cdc.gov.
Nu există leac pentru lepră: Lepra se poate vindeca. Persoanele tratate pentru această boală pot duce o viață normală alături de familie și prieteni și pot continua să meargă la serviciu sau la școală.
Lepra provoacă căderea degetelor de la mâini și picioare: Degetele de la mâini și picioare nu „cad” pur și simplu din cauza leprei. Bacteriile care provoacă boala atacă nervii degetelor de la mâini și picioare, provocând amorțirea acestora. Leziunile precum arsurile, ulcerele și tăieturile pe părțile amorțite pot trece neobservate, ceea ce poate duce la leziuni permanente sau infecții, provocând pierderea degetelor. Uneori, leziunile nervoase slăbesc atât de mult mușchii degetelor de la mâini și picioare, încât mușchii și oasele sunt resorbite de organism, făcându-le să pară mai scurte.