Judecătorul Laurențiu Beșu, care a făcut dezvăluirile din Recorder, a cerut CSM să fie numit procuror
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Laurențiu Beșu, judecătorul de la Tribunalul București care a vorbit pentru Recorder și a dezvăluit neregulile din justiție, nu mai vrea să activeze la o instanță și a cerut CSM să fie numit procuror în Giurgiu, a relatat Agerpres, vineri, 12 decembrie.
Interviul, care face parte din procedura pentru numirea din funcția de judecător în cea de procuror, a fost programat pentru marți, 16 decembrie, scrie în anunțul de pe site-ul CSM.
Legea prevede că judecătorii pot fi numiți procurori la parchetele de pe lângă judecătorii, iar procurorii pot fi numiți judecători la judecătorii, prin decretul semnat de președintele României, la propunerea Secției CSM. Totul, pe baza unei cereri motivate.
Printre cei 14 judecători care au cerut recent să devină procurori este și Laurențiu Beșu, magistrat la Tribunalul București. Mai exact, a cerut să fie numit procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu.
Amintim că Recorder a publicat marți, 9 decembrie, un film care a expus, prin mărturii din interiorul sistemului, modul în care anchete sensibile sunt blocate în justiție, iar multe dosare de corupție sunt îngropate. În materialul video au fost citate și articole din Libertatea pentru a susține declarațiile magistraților intervievați, unii dintre ei sub protecția anonimatului.
Judecătorul Laurențiu Beșu a fost cel care a vorbit, asumat, despre faptele grave petrecute la Curtea de Apel București, unde a activat o perioadă. Beșu a dezvăluit că cineva nu a mai vrut ca el să facă parte din completul care îl judeca pe medicul Mircea Beuran, acuzat de corupție. Iar ulterior, Beuran a fost achitat exact de completul din care nu a mai făcut parte și Beșu.
Două zile mai târziu, Raluca Moroşanu, judecător la Secţia 1 Penală de la Curtea de Apel Bucureşti, a întrerupt conferința de presă organizată de șefii ei la CAB și a confirmat neregulile și presiunile la care sunt supuși judecătorii din instituție, dezvăluite de Laurenţiu Beşu, dar și de alți magistrați, sub protecția anonimatului.
„Suntem terorizaţi pur şi simplu cu acţiuni disciplinare şi cu tot ce ştiţi dumneavoastră că ni se întâmplă. Nu vreau să vă spun cum este atmosfera şi în ce situaţie toxică şi încordată suntem. O parte dintre colegii mei sunt de acord cu mine, nu ştiu cealaltă parte ce vor face. Iată, sunt aici unii care vor susţine probabil conducerea”, a adăugat ea.
Judecătoarea nu a explicat însă cine o terorizează, iar după ce și-a terminat discursul, care a durat puțin peste un minut, a părăsit sala.
În acest timp, lângă Raluca Moroșanu era chiar preşedinta Curţii de Apel Bucureşti, Liana Arsenie, care nu a schițat niciun gest.
În replică, CAB a anunțat că „potrivit unor informaţii care au exprimat îngrijorare în spaţiul media faţă de trecutul profesional al judecătorului Beşu”, acesta a fost timp de 5 ani ofiţer la „Doi şi-un sfert”, structura de informații din MAI, cunoscută sub numele DGPI.
„Dispoziţiile art. 228 din Legea 303/2022 privind statutul magistraţilor prevăd că niciun magistrat nu are voie să fie – sau să fi fost – agent de informaţii (operativ, acoperit, informator, colaborator) sub nicio formă. Având în vedere tipul de acţiune în care este implicat (de compromitere, cu intenţie, a unor lideri şi activităţi judiciare legale) este necesar ca, neîntârziat, să fie clarificate următoarele aspecte: Care este statutul său real? Vorbim despre un traseu profesional care include etape sensibile ce necesită clarificare publică”, a transmis Curtea de Apel.
