Singurul drum spre o fermă cu sute de animale, blocat de Apele Române. Instituția, obligată să permită accesul prin pârâu. Fermier: „Măsura e clar abuzivă”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Administrația Bazinală de Apă Jiu i-a blocat unui fermier din Bălești, județul Gorj, singurul acces spre ferma în care crește sute de animale, pentru că drumul comunal, vechi de zeci de ani, trece printr-un pârâu. Odată cu închiderea drumului, peste 60 de localnici au rămas fără acces la terenurile agricole.
Cuprins:
- Un drum folosit de zeci de ani, blocat într-o singură zi
- Proces pentru deschiderea de urgență a vadului
- Ambulanța nu a putut ajunge la un angajat accidentat
- Primăria, de partea fermierului
- Apărarea Apelor Române
- Prima instanță a permis deschiderea drumului, de două ori pe lună
- Cheltuieli repetate pentru închiderea și deschiderea drumului
- Hotărâre definitivă: acces zilnic până la finalizarea procesului pe fond
- „Efectiv am cărat peste 2.000 de baloți cu cârca”
Fermierul, pus în situația de a căra baloții de fân cu cârca, a cerut redeschiderea urgentă a drumului. În proces, proprietarul animalelor a arătat că închiderea drumului s-a făcut ilegal, cu balast scos direct din albia pârâului, fără niciun fel de autorizație.
În instanță, fermierul a mai arătat că, din cauza închiderii drumului, ambulanța nu a putut ajunge la un angajat lovit la cap de un cal, fiind nevoie să fie cărat pe brațe până la salvare.
Judecătoria Târgu Jiu a dispus, prin ordonanță președințială, deschiderea drumului de două ori pe lună, iar Tribunalul Gorj a decis definitiv că accesul trebuie permis zilnic, până la finalizarea procesului pe fond.
[libvideo id="5848408"]
Un drum folosit de zeci de ani, blocat într-o singură zi
Mai multe drumuri comunale de pe raza comunei Bălești, județul Gorj, traversează albia pârâului Rasova, care seacă pe timpul verii, traseele fiind cunoscute de zeci de ani de către localnici.
Chiar dacă pe raza comunei sunt mai multe astfel de vaduri, la sesizarea unui localnic, inspectorii de la Apele Române au mers în 13 martie 2026 în control pe Aleea Castanilor, drumul care duce spre ferma cu peste 350 de oi și capre a lui Nicolae Cristian Juscu și către terenurile altor zeci de localnici.
Inspectorii de la Ape au interzis trecerea prin albie și au cerut dezafectarea rampelor de acces, termenul fiind stabilit în sarcina Primăriei Bălești. În 4 mai 2026, pentru că vadul nu fusese închis, au trecut la fapte. Practic, balast scos din albie cu un buldoexcavator a fost depozitat chiar pe calea de acces, blocând drumul lui Juscu și al altor 62 de proprietari de terenuri din zonă.
Proces pentru deschiderea de urgență a vadului
Fermierul, aflat în imposibilitatea de a mai ajunge cu tractorul cu remorcă la fermă și rămas doar cu o punte pietonală ca variantă de acces, a dat în judecată Primăria Bălești, Apele Române și Statul Român, prin Ministerul Mediului, cerând ca, până la finalizarea unui proces pe fond, drumul să fie deschis de urgență.
Juscu a explicat în instanță că are la fermă 175 de oi, 185 de capre, trei bivoli, o bovină și trei cai, în total 360 de capete, de care se ocupă trei angajați. Fermierul a spus că a încercat să discute cu reprezentanții Apelor Române pentru a găsi „o soluție viabilă”, însă pasivitatea instituției „a transformat o problemă administrativă într-o criză umanitară și de protecție a animalelor”.
Fermierul a subliniat că „blocarea accesului pune în pericol activitatea economică și viața animalelor din fermă, făcând imposibilă aprovizionarea cu hrană, apă și intervenția medicului veterinar sau a serviciilor de urgență (I.S.U.)”.
Potrivit lui Juscu, blocarea drumului către fermă îl pune în imposibilitatea de a asigura hrană și apă animalelor și angajaților, „existând, astfel, risc de deces, prin înfometare și deshidratare a animalelor și a angajaților”.
În procesul de la Judecătoria Târgu Jiu, proprietarul fermei a reclamat faptul că însăși Administrația Bazinală de Apă Jiu a încălcat legea în momentul blocării drumului, excavând albia râului fără să aibă autorizațiile necesare. Instituția a respins acuzația, susținând că nu a executat lucrări hidrotehnice permanente, ci doar „operațiuni de împingere și nivelare a materialului existent”.
Ambulanța nu a putut ajunge la un angajat accidentat
În procesul prin care a cerut deschiderea de urgență a vadului, fermierul a mai reclamat că, la aproximativ o lună de la închiderea drumului, un angajat al său a fost lovit cu copita în cap de un cal și a fost nevoie de intervenția ambulanței. Autospeciala nu a putut ajunge la fermă, rămânând blocată în dreptul digului de pământ. Victima a fost dusă pe targă, pe brațe, peste puntea pietonală, până la ambulanța oprită în drumul blocat de Apele Române.
Primăria, de partea fermierului
În instanță, Primăria Bălești, dată în judecată alături de Administrația Bazinală de Apă Jiu, a fost de partea fermierului, reclamând faptul că procesul-verbal din 13 martie 2026, care a stat la baza închiderii vadului, „este un act administrativ individual nemotivat nici în fapt, nici în drept”.
Primăria Bălești a reclamat faptul că Apele Române „nu au indicat temeiul de drept prin care s-a dispus interzicerea trecerii prin albia pârâului Rasova, pârâu care în mare parte din an este secat”. Primăria a mai reclamat că blocarea drumului s-a făcut fără notificarea ei și fără vreo alternativă de acces, iar 64 de proprietari din zonă au semnat o petiție pentru deblocarea drumului.
În plus, un document al Primăriei Bălești atestă că pe raza comunei, pe cursul aceluiași pârâu Rasova, sunt șase vaduri de trecere deschise și circulate zilnic de utilajele altor locuitori, fără nicio restricție. Singurul drum blocat a fost cel care deservește ferma lui Juscu.
Apărarea Apelor Române
Administrația Bazinală de Apă Jiu s-a apărat în proces susținând că „traversarea directă a cursului de apă favorizează antrenarea în albie a materialelor de exploatare agricolă, a resturilor vegetale, pământului, pietrișului și altor deșeuri rezultate din trafic, ceea ce conduce la colmatarea secțiunii de scurgere și la afectarea regimului natural al cursului de apă”.
Apele Române au mai subliniat că intrarea autovehiculelor și utilajelor agricole prin albia minoră „implică un risc real și permanent de poluare accidentală cu carburanți, uleiuri, lubrifianți și alte substanțe specifice exploatării agricole, incompatibile cu obligația legală de protecție a resurselor de apă”.
„O activitate interzisă de lege nu devine legală prin simplul fapt că este autorizată «temporar». Instanța nu poate dispune, nici măcar pentru o perioadă limitată, suspendarea efectelor unor norme imperative privind protecția mediului și gospodărirea apelor”, a mai invocat instituția responsabilă de gestionarea apelor, în apel.
Prima instanță a permis deschiderea drumului, de două ori pe lună
Procesul deschis de fermier pe calea ordonanței președințiale s-a judecat în primă instanță la Judecătoria Târgu Jiu. Un judecător de aici a scos din proces Ministerul Mediului, constatând că nu are calitate procesuală pasivă, a admis în parte cererea lui Juscu și a dispus deschiderea drumului de două ori pe lună, pentru aprovizionarea fermei.
„Obligă pârâtele Unitatea Administrativ Teritorială Băleşti şi Administraţia Naţională «Apele Române», Administraţia Bazinală de Apă Jiu, să permită accesul provizoriu al reclamantului, al angajaţilor şi al utilajelor acestuia către exploataţia zootehnică pe care o deţine reclamantul, pe traseul strada Aleea Castanilor, proprietate publică a comunei Băleşti, prin traversarea albiei pârâului Rasova, de două ori pe lună, strict pentru aprovizionarea şi întreţinerea exploataţiei zootehnice (fermei), prin îndepărtarea obstacolului creat, şi să nu împiedice sub nicio formă trecerea, până la soluţionarea definitivă a dosarului de fond”, a fost decizia nedefinitivă a Judecătoriei Târgu Jiu.
Cheltuieli repetate pentru închiderea și deschiderea drumului
Fiind executorie, hotărârea Judecătoriei a fost pusă în executare, iar după ce trecerea a fost refăcută, Apele Române au amplasat în vad un stâlp de beton, pe post de barieră, urmând să fie ridicat cu utilajul în cele două zile de acces stabilite de instanță și remontat imediat după.
În apelul judecat la Tribunalul Gorj, Primăria Bălești a arătat că această „succesiune de intervenții tehnice repetate” înseamnă mobilizare de personal, utilaje și costuri din bani publici, fiind mai puțin eficientă decât simpla menținere deschisă a căii de acces.
Fermierul a mai arătat în apel că necesarul lunar al fermei sale depășește 60 de tone de furaje, imposibil de transportat în două curse fără autotrenuri care ar prăbuși malurile pârâului.
Hotărâre definitivă: acces zilnic până la finalizarea procesului pe fond
Tribunalul Gorj a respins ca nefondat apelul Apelor Române, a admis apelul fermierului și a dispus deschiderea vadului până la finalizarea procesului pe fond.
Instanța a reținut că acestuia „trebuie să i se recunoască dreptul de a ajunge la exploatația zootehnică pe care o deține”, iar accesul său, al angajaților și al utilajelor trebuie permis zilnic, până la soluționarea definitivă a dosarului de fond.
Măsura Apelor Române a fost calificată drept „disproporționată, comparativ cu gravele consecințe pe care le poate implica”, iar o eventuală așteptare a judecății pe fond „ar face ineficientă protecția oferită de lege”. Apele Române au fost obligate și să îi plătească fermierului cheltuieli de judecată de 2.020 de lei, hotărârea fiind definitivă.
„Efectiv am cărat peste 2.000 de baloți cu cârca”
Contactat de Libertatea, Nicolae Cristian Juscu susține că problemele cu Apele Române au pornit de la o sesizare făcută de un cetățean care voia să îi vândă un teren vecin la un preț pe care el îl consideră exagerat.
Juscu susține că ferma sa funcționează din 2023, iar grajdul pentru capre și oi a fost construit anul trecut cu autorizație de construire, documentația depusă la Agenția de Mediu fiind clasată, cu mențiunea că nu este nevoie de aviz.
„Nu au ținut cont că drumul respectiv este de 50 de ani și că nu este singurul drum care traversează o apă. Este o apă care în momentul de față e seacă, undeva la șapte luni pe an Rasova nu are apă”, susține fermierul, potrivit căruia inspectorii „au venit focusați”: „Măsura e clar abuzivă”.
Nicolae Juscu susține că, până la deblocarea drumului, hrana animalelor a fost cărată pe o punte veche, care la rândul ei a fost reclamată și închisă. „Efectiv am cărat peste 2.000 de baloți cu cârca. Este inuman să lași 300 și ceva de animale și trei angajați fără să te gândești dacă ai cu ce să le hrănești”, a mai declarat proprietarul fermei, potrivit căruia procesul de fond va continua.
