Energoterm, compania de stat care furnizează energie termică în Tulcea, ar putea fi închisă. Peste 6.300 de locuințe vor fi afectate
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Energoterm, compania administrată de Primăria Tulcea, care se ocupă de furnizarea căldurii, pentru cele peste 6.350 de gospodării din municipiu, ar putea să-și oprească activitatea, anunță primarul Ștefan Ilie pe pagina sa de Facebook. Motivele care stau la baza luării acestei decizii sunt datoriile acumulate de Energoterm, creanțele neîncasate de la clienții rău-platnici sau lipsa de rentabilitate privind o eventuală investiție pentru resuscitarea companiei, consideră edilul.
Cuprins:
- Datoriile clienților afectează societatea
- Primarul spune că Energoterm a înghițit aproape 150 de milioane de lei în ultimii cinci ani
- Primărie versus sindicate
- Oamenii, nemulțumiți și îngrijorați
- Cine conduce Energoterm
- Directorul Energoterm, fost director de magazin
- Primarul nu numește administratorii Energoterm, ci membrii comisiei care la rândul lor îi pun pe funcție
Datoriile clienților afectează societatea
Societatea de termoficare a anunțat pe 22 mai sistarea apei calde menajere deoarece nu și-a mai putut plăti furnizorul de gaze naturale pentru a-și continua activitatea. Energoterm motivează că gradul mic de încasare a datoriilor de la clienți reprezintă cauza acestei măsuri.
Ilie caracterizează societatea pe care o are în subordine drept „o gaură neagră pentru bugetul municipiului”. „Energoterm este un malaxor de bani publici, o piedică serioasă în calea realizării unor investiții durabile. Anual, zeci de milioane de lei sunt alocați din bugetul local pentru a compensa prețul căldurii, pentru a plăti salarii, pentru a acoperi pierderi, pentru un serviciu care funcționează cu foarte multe deficiențe și reclamații, în general doar în perioada sezonului rece, adică câteva luni pe an”, a declarat primarul municipiului Tulcea.
Jean Toma, liderul de sindicat al lucrătorilor Energoterm, a avut o reacție promptă pe pagina sa de socializare în care se întreba cum se vor încălzi oamenii pe timp de iarnă și de a unde va găsi municipalitatea bani pentru a-i ajuta pe toți cei care nu-și permit o racordare la gaze.
„Vorbărie multă fără rost! Cum se vor încălzi oamenii la iarnă? Ce veți face cu cei care nu au gaze? Ce veți face cu instituțiile educaționale? De unde veți lua banii necesari pentru ajutorarea populației și nu în ultimul rând cât va costa distracția asta? Scuzați-mă pe mine cel care țipă și își pierde privilegiul de a umbla prin cămine și subsoluri pentru un pumn de bani vreo 2600 lei net după 40 de ani munciți, pentru întrebări, sper că nu sunt ostentative și mă dați pe mâna justiției ca mi-am permis sa întreb”, a scris Toma pe pagina sa de Facebook.
Primarul spune că Energoterm a înghițit aproape 150 de milioane de lei în ultimii cinci ani
Ștefan Ilie spune că Energoterm a cheltuit aproximativ 150 de milioane de lei, în perioada 2020-2025, în timp ce datoriile și creanțele societății care asigură căldura unui procent din locuitori depășesc 20 de milioane de lei.
„Aceasta înseamnă 58% din încasările municipiului (suma de 150 de milioane de lei - n.red.) din taxe și impozite. În perioada 1 noiembrie - 31 martie a fiecărui an, Energoterm deservește un procent de aproximativ 14% din populația municipiului, iar în celelalte 7 luni, aproximativ 0,6% din populație, consumatoare de apă caldă, serviciu slab din punct de vedere calitativ. Creanțe neîncasate: 10,3 milioane lei, din care 55% sunt mai vechi de un an de zile. Pur și simpu, mai mult de jumătate din bani nu se încasează. O mare parte din aceste creanțe nu vor fi niciodată încasate, fiind prescrise. Datorii: 10,8 milioane lei”, contabilizează primarul municipiului Tulcea.
De asemenea, edilul respinge varianta modernizării Energoterm pentru că sumele investite din bugetul local ar fi mult prea mari, în condițiile în care se produc debranșări anuale.
„Ar trebui să investim între 700 de milioane și 874 milioane de lei (fără TVA), adică minimum 118 milioane lei (subvenție + investiție) în fiecare din următorii 7 ani. Adică, 70% din veniturile proprii ale Municipiului în următorii 7 ani s-ar duce la Energoterm. Evident, este de neconceput. Am cheltui sume nebunești, pentru uzul a aproximativ 14% din populație. Atenție!, 14% este cifra de astăzi, în condițiile în care an de an debrașările curg, deși condițiile de debranșare sunt restrictive, ținând clienții captivi (avem 174 de scări, în care mai sunt conectate 1, 2, 3 sau 4 apartamente). Peste 7 ani, cînd proiectul ar fi gata, probabil procentul ar fi infim”, consideră Ștefan Ilie.
Primărie versus sindicate
Ștefan Ilie consideră că singura opțiune „justă și eficientă” este desființarea companiei Energoterm, administrată de primărie, și sprijinirea clienților rămași cu subvenții pentru achiziționarea sistemelor de încălzire. Astfel, aceștia ar putea primi sume cuprinse între 2.000 și 7.000 de lei în funcție de veniturile lunare ale acestora.
În cazul angajaților Energoterm, edilul asigură că aceștia vor primi salarii compensatorii, iar instituțiile de învățământ ar urma să fie dotate cu centrale proprii.
Jean Toma, liderul sindicatului Energie Termică Tulcea, a declarat că există soluții pentru revitalizarea companiei de termoficare. Una dintre ele ar fi investiția într-un sistem de cogenerare de înaltă eficiență (CHP), care ar produce simultan energie electrică și termică la costuri reduse și cu emisii poluante scăzute. „Avem specialiști care estimează costurile reale ale modernizării undeva între 15–20 de milioane de euro, nu 698 de milioane, cum spune primarul. Soluții există. Doar că nu se dorește să fie luate în calcul”, afirmă Toma, conform Radio Constanța
Sindicatul Energia Termică Tulcea atrage atenția că deciziile esențiale pentru viitorul Energoterm au fost luate de o comisie internă formată exclusiv din angajați ai Primăriei și persoane fără pregătire în domeniul energiei. Niciun inginer termotehnist, niciun expert energetic, niciun specialist în cogenerare nu a fost consultat. „Cei care au girat închiderea Energoterm sunt oameni numiți politic sau funcționari fără expertiză tehnică, mulți dintre ei nefiind în stare să facă diferența între grade Celsius si Kelvin. În timp ce adevărații specialiști sunt ocoliți, iar sindicatul complet ignorat”, spune Toma Jean, conform sursei citate.
Toma a înaintat o solicitare oficială pe 26 mai prin care solicita o dezbatere alături cu angajații Energoterm, membrii Consiliului Local, conducerea primăriei și membrii Consiliului de Administrație Energoterm la care să ia parte și experți independenți, atât în domeniul tehnic cât și juridic, pentru clarificarea situației companiei de termoficare.
Oamenii, nemulțumiți și îngrijorați
O parte dintre locuitorii municipiului nu au privit cu ochi buni vestea că Energoterm s-ar putea închide. Un cetățean a scris în unul din comentariile postării lui Ilie că oamenii ar fi trebuit anunțați mai devreme, iar racordarea la gaze costă mult mai mult decât valoarea subvenției acordate de administrația locală.
„Domnule Primar, nu credeți că oamenii care sunt racordați la Energoterm trebuiau anunțați mai din timp, ştiți că racordarea la gaze costă peste 10.000 de lei? Sunt 5 luni pana la 1 noiembrie, cam scurt timpul! Nu spun că nu aveți dreptate dar, mulți nu-şi vor permite racordarea la gaze!”, a scris un cetățean din municipiu.
Un alt internaut scrie că ar fi trebuit mai întâi să se asigure infrastructura necesară, iar mai apoi se putea discuta despre închiderea Energoterm.
„Ce simplu este sa iei o decizie cand stai la cald iarna. Noi cei care vom tremura în case suntem doar niște cifre pe hârtie? Înainte de a decide că Energoterm trebuie închisă trebuie sa luați în calcul opțiunile celor care rămân fără agent termic. Nu suntem racordați la rețeaua de gaze naturale pentru a instala centrale de apartament și nici rețeaua electrică nu suportă consumul în cazul încălzirii cu radiatoare sau altceva. Poate faceți un efort și vă puneți în papucii noștri. Oferiți soluții și apoi luați măsuri atât de radicale”, a scris un alt cetățean.
În același timp, mai mulți locuitori ai municipiului au apreciat posibilitatea închiderii companiei de termoficare.
Întrebat de ce Primăria nu a încurajat locuitorii să se debranșeze de la Energoterm prin facilitarea unor măsuri birocratice mai blânde astfel încât închiderea companiei de termoficare să fie una naturală, iar procesul să nu afecteze atât de mulți oameni, primarul Ștefan Ilie a răspuns că în acest moment nu există măsuri mai blânde. „Opțiunile sunt simple: fie 1) continuăm starea de azi și de 20 de ani și cheltuim cam 20 de milioane pe an pentru a întreține un organism ineficient și consumator masiv de resurse publice, fie 2) facem REFORMĂ: închidem groapa neagră a finanței publice locale, asigurăm alternative eficiente pentru actualii abonați și cu bani economisiți dezvoltăm Municipiul”, spune Ștefan Ilie.
Edilul a mai fost întrebat dacă indemnizațiile situate între 2.000 și 7.000 lei acordate de municipalitate locuitorilor după închiderea Energoterm sunt suficiente pentru a înlocui sistemul public de energie termică. Acesta a răspuns „Pentru realizarea întregii investiții, poate că nu (deși există soluții eficiente, care se situează în zona acestor sume – invertoare, aer condiționat etc). Dar este un ajutor util. Nu uitați un aspect foarte important: imensa majoritate a locuitorilor (peste 80%) au ales soluții alternative de încălzire. Pe bani proprii. Aceștia s-ar putea plânge de faptul că nu au primit nici un sprijin, realizând, așa cum e firesc, aceste investiții pe cheltuiala proprie. Totuși, orice deținător de imobil se îngrijește personal de utilitățile acestuia. E în firea lucrurilor. A ignora gestul acestora și a discuta dacă ajutorul oferit altora este prea mic sau prea mare, mi se pare o gravă eroare și o nedreptate față de cei dintâi”, consideră Ilie.
Cine conduce Energoterm
Liviu-Adrian Curcă este angajat la doi ani de la terminarea Facultății de drept în Parlamentul României, lucrând în cabinetul unui deputat de Tulcea în perioada 2009-2012. După aceea, ajunge șeful Centrului de Plasament din orașul Isaccea, unde stă doar câteva luni.
În anul următor, Curcă decide să emigreze în Danemarca pentru a lucra în mai multe hoteluri din postura de „houseman” și „superviser”, spune acesta în CV-ul său.
În 2015, acesta se întoarce în țară și devine consilier juridic în Asociația Intercomunitară Dezvoltarea Serviciilor de Apă și Canalizare din județul Tulcea, ca mai apoi să fie membru în Consiliul de Administrație al societății publice de apă și canal, Aquaserv SA.
Curcă este membru PNL, conform site-ului instituției.
Camelia-Doina Micu este al doilea membru din consiliul de administrație Energoterm. Aceasta își începe cariera ca învățătoare pentru o școală din municipiu (1997-2001), iar mai apoi ajunge profesoară de limbă franceză unde predă aproximativ un an. Micu se angajează mai apoi la stat, drept consilier juridic în cadrul societății de transport public din Tulcea, dar și la Direcția Administrației Piețelor (2004-2006).
Din 2006 până în prezent, Camelia Micu ocupă funcția de șef de compartiment juridic și personal în cadrul Agropiețe SA, subordonată Primăriei Tulcea, conform CV-ului său.
Colega sa, Mihaela Simionov, și-a trecut în cartea sa de vizită că lucrează din perioada 2018 până în prezent ca responsabil financiar în cadrul unei firme care se ocupă cu procesarea peștelui. Aceasta este de asemenea din anul 2014 contabilă șefă pentru firma care administrează un magazin comercial.
În perioada 2006-2008 a fost cenzor pentru Energoterm și Aquaserv SA.
Cei trei membri din consiliul de administrație Energoterm și-au început activitatea la începutul lunii septembrie 2024. Remunerația brută pe care o primesc aceștia se ridică la 1.500 lei/lună, conform site-ului instituției.
Directorul Energoterm, fost director de magazin
Narcis-Adrian Vană este directorul Energoterm. Experiența anterioară a acestuia este cea de director de magazin administrat de o firmă de comerț. Atribuțiile lui Vana erau de gestionare a contractelor comerciale și de recrutare.
Acesta a lucrat pentru compania respectivă în perioada 2001-2019.
Vană și-a mai trecut în CV că a fost director în perioada 2013-2017 în cadrul unei firme private care se ocupa de producerea de tubulatură și prefabricate pentru rafinării. De asemenea, directorul Energoterm a mai lucrat ca șef de atelier în reparații mecanice în perioada 2019-2023.
Remunerația brută a lui Narcis Vană ca director al societății Energoterm se ridică la suma de 19.500 lei/lună.
Întrebat cum au ajuns în funcții de conducere persoane fără experiență în domeniul termoficării, într-o companie care asigură căldura și apa caldă pentru un municipiu întreg, având în vedere că se află deja la al doilea mandat, primarul Ștefan Ilie a răspuns:
„Membrii Consiliului de Administrație, precum și directorul, au concurat pentru aceste posturi. Nu sunt numiți nici de primar, nici de Consiliul Local. Procedura de selecție nu este discreționară, ci strict reglementată de O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Evaluarea candidaților se face de către un expert independent și o comisie de selecție, sub controlul Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Nu primarul îi așază pe aceste posturi, ci ei parcurg o procedură care le validează competențele sau nu. Primarul nu influențează și nu se poate opune acestei proceduri. În plus, este întrucâtva debusolant modul în care formulați întrebarea: eu deplâng ineficiența și lipsa de profesionalism a întreprinderii, iar dumneavoastră pare că mi le imputați. Pe considerente care nu corespund realității”.
Primarul nu numește administratorii Energoterm, ci membrii comisiei care la rândul lor îi pun pe funcție
Declarația primarul Ștefan Ilie conține însă mai multe omisiuni.
Conform Articolului 4^9 alin. (3) din O.U.G. nr. 109/2011, în cazul autorităților publice locale, comisia de selecție este numită prin hotărâre a Consiliului Local, la propunerea primarului. Comisia este formată din:
- doi membri desemnați de conducerea autorității publice tutelare, în acest caz Primăria Tulcea;
- un expert independent, selectat tot de autoritatea publică tutelară (primăria).
Mai mult, la solicitarea primăriei, AMEPIP poate desemna, prin ordin, doi membri suplimentari în comisie, astfel comisia ajungând să aibă cinci membri. Totuși, AMEPIP nu deține majoritatea și nu controlează comisia, iar implicarea sa este opțională, doar la cererea autorității locale. Prin urmare, nu AMEPIP controlează procesul de selecție, așa cum sugerează primarul, ci acesta este organizat și gestionat în totalitate de autoritățile locale.
În concluzie, atât primarul, cât și Consiliul Local controlează modul în care se organizează procesul de selecție, inclusiv alegerea expertului care evaluează candidații. Legea interzice numirile directe, dar oferă autorităților locale un control semnificativ asupra întregii proceduri, contrar impresiei că ar exista o entitate neutră care supraveghează direct selecția.
Același lucru reiese și dintr-un document oficial, referitor la componența inițială a planului de selecție pentru desemnarea a cinci membri în Consiliul de Administrație al Energoterm, datat mai 2024.
„Autoritatea publică tutelară - Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Tulcea, Consiliul Local al Municipiului Tulcea ca autoritate deliberativă și Primarul municipiului Tulcea ca autoritate executivă, prin Compartimentul Guvernanță Corporativă, exercită dreptul de proprietate asupra acțiunilor deținute în societate prin organizarea procedurii de selecție, selectarea și nominalizarea candidaților pentru funcțiile de administrator al întreprinderii publice”, se arată în document.
În cazul Energoterm, a fost înființată o comisie de selecție și nominalizare formată din:
- doi membri desemnați de conducătorul autorității executive, adică primarul Ștefan Ilie;
- un expert independent selectat de Primăria Tulcea.
Acesta din urmă a fost firma Pluri Consultants România SRL din județul Prahova, contractată de primărie printr-un contract de achiziție publică, conform documentului.
Energoterm are racordate în prezent 6.350 de gospodării, 134 de agenți economici, 11 instituții publice și nouă unități de învățământ.
