EXCLUSIV. Un profesor de căi ferate avertizează: ”Vor fi accidente și mai grave decât cel de sâmbătă”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România a înregistrat trei morţi în deraieri de trenuri în ultimii nouă ani. Ultima tragedie s-a întâmplat sâmbătă. Profesorul universitar de material rulant Ioan Sebeşan atrage atenţia asupra faptului că aceste accidente nu sunt întâmplătoare şi trebuie să ne aşteptăm la catastrofe feriviare de proporţii din cauza faptului că nu s-a investit aproape nimic în calea ferată în ultimii 27 de ani.
Cuprins:
Un tren mărfar a deraiat sâmbătă lângă Petroşani. În urma accidentului, doi mecanici de locomotivă şi-au pierdut viaţa. Accidentul feroviar s-ar fi produs din cauza unei defecţiuni la sistemul de frânare al trenului de marfă format din 16 vagoane. Dintre acestea, 14 vagoane au deraiat, iar şase au căzut într-o râpă de zece metri. Investigaţiile sunt în derulare.
Cu nouă ani în urmă, un accelerat a deraiat în apropiere de Valea Călugărească. Locomotiva şi primele două vagoane ale trenului au căzut de pe şine, iar o tânără de 20 de ani, studentă în Bucureşti, şi-a pierdut viaţa. Patru persoane rănite au fost transportate la spital, în timp ce alte persoane rănite uşor au primit îngrijiri la locul accidentului.
„Aparatele de rulare sunt într-o situaţie extrem de gravă”
Dr. inginer Ioan Sebeşan, profesor de căi ferate la Universitatea Politehnică din Bucureşti şi senator de onoare al Universităţii ”Aurel Vlaicu” din Arad, ne-a spus că aceste accidente nu sunt întâmplătoare şi că au un element comun. ”Situaţia căilor ferate de la noi este foarte gravă şi foarte periculoasă din perspectiva siguranţei în trafic”.
Profesorul Ioan Sebeşan spune că la trenurile puse în circulaţie au început să se audă bătăi caudate în roţile vagoanelor în timpul mersului.
”Este semnul că vagonul respectiv are boghiurile – adică lagărele, elementele de oscilaţie, amortizorii de vibraţii – extrem de uzate. Adică aparatele lor de rulare sunt într-o situaţie extrem de gravă şi ar trebuie scoase din circulaţie imediat. Eu circul mult cu trenul şi ştiu ce spun”, ne-a spus profesorul de material rulant. Altfel spus, un tren nu poate pleca la drum cu defecţiuni, pentru că se întâmplă nenorociri.
Trenurile merg încet pentru a nu se produce accidente
De asemenea, profesorul ne-a explicat că în 1940 automotorul Malaxa făcea traseul Bucureşti-Timişoara în şase ore. Acum, acelaşi traseu se face, cu cel mai rapid tren, în 12 ore, sau mai mult. Motivul pentru care trenurile merg foarte încet şi au întârzieri mari indiferent de starea vremii e unul singur: calitatea jalnică a materialului rulant, de la şine, la vagoane. Astfel, se merge încet pentru a se evită deraierea! Asta pentru că nu s-a investiti aproape nimic în căile ferate, dar nici în vagoane.
”Din păcate, singura măsură care s-a luat până acum a fost reducerea vitezei de circulaţie. Doar că reducerea vitezei nu poate fi o rezolvare, iar până la urmă căile ferate tot se vor prăbuşi în absenţa investiţiilor. Aşa s-a ajuns în situaţia în care o catastrofă feroviară să se poată produce oricând în România. Vor fi evenimente și mai grave pe căile ferate decât cel de ieri”, ne-a explicat profesorul Ioan Sebeşan.
Şapte deraieri grave în ultimii 9 ani
Reamintim doar câteva din accidentele feroviare din ultimii ani: în septembrie 2015, câteva din vagoanele unui mărfar au deraiat în zona Herculane; noiembrie 2015: un tren plin cu motorină s-a răsturnat lângă Braşov; august 2014: un vagon cu motorină a deraiat în Harghita; iunie 2011: un tren de persoane a deraiat între Braşov şi Rupea; ianuarie 2010: ultimele vagoane ale unui tren persoanal au deraiat lângă Burdujani; septembrie 2010: şapte vagoane ale unui mărfar s-au răsturnat lângă Cluj-Napoca; mai 2008: un tren de persoane a deraiat la Valea Călugărească.
