INTERVIU. Prima impresie a unui polonez care a venit să lucreze în România: „Mi-a sărit în ochi acest detaliu, care contează enorm pentru un străin. Deși poate mi se întâmplă doar la Cluj”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Krystian Nowak, apărătorul lui „U” Cluj, a mărturisit că a fost impresionat de un detaliu observat în Transilvania în ceea ce-i privește pe oamenii cu care a interacționat, apreciind modul cum privesc și ajută ardelenii.
Cuprins:
Krystian Nowak, 26 de ani, a semnat vara trecută cu „U” Cluj. Fotbalistic, mai are nevoie de timp să se acomodeze cu echipa „Șepcilor roșii", în rest, nu a avut probleme de adaptare în capitala Transilvaniei. Din contră, după aproape trei luni de ședere în Ardeal, susține că se simte ca acasă.
Într-un interviu acordat Libertatea, polonezul a explicat care sunt primele impresii personale în România, fiind de-a dreptul impresionat de modul cum îl ajută ardelenii, uneori cu zâmbetul pe buze. „Pentru un străin este un detaliu extrem de important. Nu mi s-a mai întâmplat așa atât de repede", a reacționat fundașul.
În afara țării natale, la SMS Lodz, Tur Turek, Widzew Lodz, Podbeskidzie, polonezul a jucat și a trăit în Scoția, la Hearts of Midlothian, în Grecia, la Panionios, și în Croația, la Slaven Belupo, înainte de a sosi în România.
Libertatea: Krystian, cum te simți la Cluj-Napoca?
Krystian Nowak: Este foarte frumos. Chiar îmi place. Mă bucur că am ales Clujul. Mă simt ca acasă, e oarecum similar cu ceea ce am în Polonia.
- Sunt mai multe diferențe sau asemănări cu ceea ce știi tu din țara natală?
- Nu mi se par multe și mari diferențe. Deși limba e cu totul alta, dar ne înțelegem în engleză. Am văzut că mulți români vorbesc foarte bine engleza, cred că este a doua voastră limbă. Clujul este un oraș frumos, curat, dezvoltat, iar oamenii sunt primitori și întotdeauna gata să te ajute dacă e ceva ce nu știi. Dacă am nevoie de ceva, mereu găsesc un român care să mă ajute. De aceea mă simt ca acasă.
„Acel zâmbet îmi dă siguranță”
- Înțelegi engleza vorbită în România mai bine decât în Scoția, unde ai evoluat?
- Da, da. Scoțienii vorbesc o limbă mai greu de înțeles, a fost mai greu. Dar aici, dacă vorbești engleza, nici eu nu o vorbesc ca la Oxford, te înțelegi cu oricine în România. (râde) Ne întâlnim la mijloc. Scoțienii vorbesc prea repede, sunt și englezi care nu înțeleg. Oricum, erau băieți buni, cu mine vorbeau nu foarte repede, ca să pot pricepe și eu.
- Ai vreun cuvânt care să-ți placă așa cum sună în română.
- (n.red. - în română) Mulțumesc.
- Ce ai observat după primele luni aici?
- Oriunde găsești români prietenoși. Și am mai sesizat un detaliu, care nu ai cum să-l treci cu vederea: oamenii îți zâmbesc la Cluj! Poate că realizează că sunt străin, dar acel zâmbet îmi dă siguranța că am în față oameni buni, care vor să te sprijine, dacă e ceva ce nu pricepi sau vrei să afli ceva. Mare lucru! Și nu e vorba doar de unul, doi oameni. Nu am întâlnit nici măcar o persoană care să fie nervoasă sau să-mi răspundă într-un mod urât atunci când am solicitat un cât de mic ajutor.
„Poate așa e aici, la Cluj”
- Care a fost primul impact al Clujului, al Transilvaniei asupra ta?
- Sunt multe locuri, parcuri, cafenele, restaurante, malluri. Este un oraș european. Nu avem mult timp, suntem mult timp pe drumuri, dacă nu suntem la meciuri sau la antrenamente, nu prea avem când să le vedem. Dar dacă vrei să te rupi de rutina zilnică, ai ce să faci în Cluj-Napoca.
- Ce apreciezi cel mai mult, deja, la români?
- Repet, faptul că zâmbesc mult, aproape tot timpul. (râde) Sau poate așa e aici, la Cluj. Este ceva deosebit pentru un străin, de aceea tot spun de această idee. Este detaliul care mi-a sărit în ochi la Cluj, asta e de bine.
Mai tranzitase o singură dată România
- Ce-ai recomanda unui polonez care ar veni în premieră în România?
- Mulți nu știu nimic sau cunosc foarte puțin despre țara voastră. Dar observ că România este în continuă dezvoltare. Eu am trecut o singură dată, acum mai mulți ani, prin România, când plecam în vacanță. Era cu totul altfel. Dar ajungând să trăiesc aici, observ că țara s-a dezvoltat mult. Când mă întreabă cineva cum mă simt la voi, ce-am găsit, îi răspund: Hei, e foarte frumos, hai încoace să vezi tu! Ai ce să vezi, Cluj, București, Constanța, e o țară faină. Și din punct de vedere natural, țara mi se pare deosebită. Sunt multe chestii de văzut, de explorat. Cred că nu doar orașele pe care le-am menționat au ceva deosebit, dar și ceea ce este în afara lor.
- Cum reziști când te pui la drum, comparativ cu Polonia? Mai ales că mergi mult în deplasări cu autocarul echipei.
- Da, acolo este mai ușor de călătorit, ne-a ajutat organizarea Campionatului European din 2012. Da, construim încontinuu, e mai ușor să circuli în Polonia. Cred că și în România se vor face tot mai mulți kilometri de autostradă, iar atunci, toată lumea va avea de câștigat.
- Este ceva ce nu-ți place în România?
- Momentan, nu e nimic, în trei luni, care să mă supere. Dacă am ceva chestii minore, zilnice, întotdeauna există cineva care să mă ajute. De aceea, totul este rezolvabil.
Recomandarea lui Golanski
- Ce știai despre România până să ajungi aici?
- Am avut doi polonezi care jucau la Mioveni, încă sunt în România. Mi-au spus lucruri bune despre țară, despre situația economică, despre stilul de viață. Am vorbit cu Pawel Golanski, fostul mare jucător de la Steaua, mi-a spus tot despre fotbal, despre orașe, mi-a recomandat să vin la Cluj. Oricum, una e ce-ți spun niște oameni despre o țară, despre ceva anume, alta e ceea ce experimentezi tu la fața locului. Iar ceea ce am găsit mă face să cred că am decis bine.
- Ai mai fost purtat de fotbal prin Scoția, Grecia și Croația. Diferențe mari comparativ cu România?
- Poate că în Scoția a fost mai diferit. În rest, Croația, Grecia și România au multe lucruri în comun. În Scoția mi-a luat un pic până m-am familiarizat cu condusul, că acolo este pe sensul celălalt, primele două-trei dăți e mai greu, dar apoi te concentrezi și devii stăpân pe situație. Totul se învață pe lumea asta.
„O țară sigură unde să trăiești”
- Cum te-ai acomodat cu mâncarea din Ardeal?
- Sunt OK. Nu am încercat prea multe feluri de-ale voastre. Mi-a plăcut ceva cu brânză, nu mai rețin cum îi zice. Știu doar după fotografie. E ceva un pic dulce, mi-a plăcut. Dar, dacă ies undeva în oraș, prefer să mănânc ceea ce știu, ceea ce-mi place. Ai de unde alege aici, dar, ca sportiv, trebuie să fiu atent la detalii.
- Te înfricoșează proximitatea de Ucraina? Având în vedere situația războiului de acolo.
- Nu m-am gândit că vor fi probleme de siguranță aici. Chiar nu văd niciun pericol, România este o țară sigură unde să trăiești.
