De ce se „balonează” așa PIB-ul? Pentru că trebuie!

Scăderea ar fi fost mai mare dacă INS nu măsura „mai în jos” – baza – respectiv trimestrul II: de la o creștere față de primele trei luni ale anului de 1,2%, comunicată în august 2025, baza de raportare pentru trimestrul III, a fost scăzută la 1%. 

Fără această „recalculare”, scăderea economică ar fi fost de -0,4% în primul trimestru în care a fost majorată TVA, taxele mai mari reflectându-se doar în două din cele trei luni ale trimestrului. Nu m-ar mira ca atunci când vom avea datele finale de PIB pentru trimestrul III, să constatăm că în esență PIB-ul a scăzut cu -0,8% (dacă nu cuantificăm „producția pe stoc” generoasă vârâtă de obicei pentru a disimula adevărata tendință economică). Prin urmare, de ce a scăzut economia doar cu -0,2% în trimestrul III? Pentru că trebuie…

Deși trimestrul III a fost (și oficial) pe minus, paradoxal, creșterea economică a reușit să accelereze ca nebuna în 2025. În datele INS. De la 0,3% în primele șase luni din 2025 (față de perioada similară din 2024) la 0,8% în primele nouă luni (față de perioada similară din 2025). De ce? Pentru că trebuie! 

Vă reamintesc că în octombrie 2025, Guvernul rectifica bugetul pe o creștere pentru tot anul 2025 de 0,6%. De ce? Pentru că trebuie! 

Dacă nu ar fi prognozat așa, nu mai reușea să mintă Comisia Europeană și cu al doilea buget pentru 2025 – cel rectificat. Prima minciună a fost primul buget, când au susținut că reduc deficitul bugetar la -7,4% (de la -9,3%). 

Nu îl reduc, ba chiar, nominal, va fi mai mare decât în 2024, cu cel puțin șapte miliarde de lei. Cel puțin așa este prevăzut. Dar ca procent în PIB scade la 8,4%. De ce? Pentru că trebuie! Pentru că trebuie ca economia să nu scadă cumva cu 2% în 2025, că altfel deficitul bugetar va fi și ca procent din PIB mai mare decât în 2024.

Ce îmi spune mie însă „balonarea” PIB-ului pe trimestrul III, care a făcut ca în primele 9 luni ale anului, PIB-ul „să se umfle” cu 0,8% – mai mult decât „ținta” trasată oficial de 0,6%? Că scăderea economică în trimestrul IV nu va mai putea fi ascunsă și că România va fi în recesiune tehnică, declarată, în realitate într-una mai puternică (eu îmi mențin estimarea spre -2%). Iar în 2026, va fi în recesiune deplină.

Și chiar dacă nu va fi așa… cum a reușit România să obțină un PIB balonat cu 0,8% față de perioada similară din 2024? Plătind dobânzi de 2,1% din PIB. Adică, dobânzile plătite sunt de aproape trei ori mai mari decât creșterea economică.

Mai mult decât atât: deficitul bugetar în primele nouă luni a fost de 102 miliarde de lei. Fără dobânzi, deficitul a fost de 61,5 miliarde de lei (3,2% din PIB). Adică, deficit primar de 3,2% din PIB (nu am pus și dobânzile), România a ajuns la o creștere economică „balonată” a PIB-ului de 0,8%. 

Vrem, nu vrem, cele 3,2% din PIB (deficitul pentru dobânzi) reprezintă un fel de stimul financiar – bani în economie care ar trebui să ducă creșterea economică mai sus (nu doar pentru „capitalurile vagaboande”). În aceste condiții, desprind o singură concluzie: economia României este gestionată din ce în ce mai prost.

Ce vedem până acum? Iată:

• Inflație de aproape 10% în primele zece luni ale anului
• Salariile fie au fost înghețate, fie au pierdut din puterea de cumpărare, din cauza inflației și a lipsei supravegherii reale a economiei
• TVA a fost majorată cu între două și șase puncte procentuale, prin noile cote – standard (21%) și redusă (11%)
• Carburanții s-au scumpit și ei, în urma scumpirii accizelor
• Energia electrică s-a scumpit cu 75% în primele zece luni față de perioada similară din 2024. Urmează gazele.
• Cheltuielile cu dobânzile s-au majorat cu 50% față de primele nouă luni din 2025
• Pensiile și alocațiile au fost înghețate
• Salariul minim urmează să rămână înghețat.

Rețineți cifra asta de deficit pe primele nouă luni, de 102 miliarde de lei, din care 40 de miliarde de lei sunt dobânzile (cu 13 miliarde de lei mai mult decât în primele 9 luni din 2024).

Haideți să facem niște calcule:

• Dacă Bolojan face „extincția” celor 13.000 de bugetari, salariile lor ar fi cam de un miliard de lei pe an. Deficitul bugetar, doar în primele nouă luni, este de 100 de ori mai mare.
• Dacă Bolojan face „extincția” pensiilor speciale ale magistraților (partea necontributivă), această bucată ar fi, potrivit estimărilor mele, de circa 1,7 miliarde de lei pe an. Deficitul bugetar este de 60 de ori mai mare, doar în primele nouă luni.
• Dacă le face pe amândouă, „economia de extincție” reprezintă mai puțin de 2,7 miliarde de lei, anual. Dar oricum, nu a făcut nimic decât să le plătească creditorilor creditorilor dobânzi de 40 de miliarde de lei și să mai taie încă circa 20 de miliarde de lei din PNRR.

Și totuși, ce a făcut Bolojan între timp? A făcut patru lucruri:

A buzunărit populația, prin taxe și impozite majorate, a urcat inflația la 10%, a ales să bage economia în recesiune, favorizând astfel nu reducerea, ci creșterea evaziunii. De ce? În opinia mea, pentru a îndestula „gurile flămânde” din anticamerele puterii.

De ce spun asta?

Dacă vă uitați la încasările din TVA, în primele șapte luni ale anului (când TVA nu fusese majorat), am avut o medie lunară de încasări de 10 miliarde de lei (încasări totale de 70 de miliarde de lei). În august, prima lună de majorare, încasările totale din TVA au fost de 82,5 miliarde de lei (8,25 miliarde de lei medie lunară). În septembrie, încasările totale au fost de 88 de miliarde de lei, cu o medie lunară de 8,8 miliarde de lei). Așadar, media lunară a încasărilor din TVA a scăzut, după majorarea TVA-ului de la 10 miliarde de lei, la 8,8 miliarde de lei. Calculul e mai complex, dar această tendință te face să te întrebi:

• Dacă a crescut TVA, de ce a scăzut media lunară a încasărilor? Cumva pentru că un TVA de 21% este mai tentant de furat decât unul de 19%, favorizând astfel evaziunea?
• Dacă majorările de TVA s-au transmis integral în prețuri – iar inflația de 10% ne arată asta – de ce încasările de TVA nu se majorează corespunzător?

De ce? Pentru că au băgat economia în recesiune, favorizând astfel, în principal, două categorii: „capitalurile vagaboande” și partenerii de lungă durată a „șpăguitorului de supraviețuire”, pe care i-aș numi metaforic „capitaliști vagabonzi de stat”. De ce? Pentru că trebuie? Altfel de ce ar fi Bolojan acolo?

Fotografie realizată cu ajutorul AI

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE