Lăsata secului - tradiții și obiceiuri. Ce trebuie să faci
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Lăsatul Secului pentru Postul Sfintelor Paște are două etape: Duminica Înfricoșatei Judecăți – când se lasă sec de carne și Duminica Izgonirii lui Adam din Rai – când se lasă sec de brânză. Lăsatul secului de carne pentru Postul Paștelui 2026 sau Duminica Înfricoșatei Judecăți deschide o săptămână pregătitoare pentru începutul Postului Mare. Există multe tradiții legate de sărbătoarea Lăsata Secului, care diferă de la o zonă la alta.
Cuprins:
Lăsata Secului înainte de Postul Paștelui
Lăsata Secului este o sărbătoare care marchează ultima zi când se poate mânca de dulce, dinaintea începerii unuia dintre cele mai mari posturi rânduite de Biserica Ortodoxă, postul Nașterii Domnului.
De fapt, Lăsata Secului se referă la ultima zi de dinaintea unui post mare.
Un singur post are două Lăsatul Secului, cel al Sfintelor Paști, cunoscut drept Postul cel Mare. Prima astfel de sărbătoare este pentru carne și se ține în Duminica Înfricoșatei Judecăți, care a fost pe 15 februarie, iar celălalt Lăsat al Secului este pentru ouă, pește și lactate și se ține pe data de 22 februarie, în Duminica Izgonirii din Rai a lui Adam.
În multe zone rurale din țară, Lăsatul Secului de Paști este o sărbătoare extrem de importantă. Marchează momentul de cumpănă dintre noul an agrar și cel vechi.
O tradiție comună este ideea de masă festivă la care se adună toată familia și petrec această sărbătoare. De exemplu, în Bărăgan, un vechi obicei spune că de Lăsata Secului trebuie strânse toate oasele și resturile de mâncare într-o față de masă, iar a doua zi trebuie aruncate afară spre răsărit.
Oamenii trebuie să rostească cuvintele „Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiţi îndestulate şi de la holdele mele oprite”.
Se spune că făcând acest obicei, vrăbiile nu vor strica ogoarele. De Lăsata Secului, gospodarii mănâncă sarmale, carne prăjită, beau țuică și vin nou.
Ce e Săptămâna Albă
Săptămâna albă sau a brânzei este o etapă premergătoare Postului Mare, în care se renunță la consumul de carne, alimentația bazându-se pe legume și lactate, așa cum indică și numele. Dacă de regulă, miercurea și vinerea sunt zile de post, în această săptămână devin zile de 'harți'. Asta înseamnă că și în aceste zile se pot consuma lactate, pește și ouă. Pe de altă parte, înțelegem aceste dezlegări și ca pe o pregătire fizică sau trupească a creştinilor pentru postul care va veni. Îngrijindu-se de cele ale trupului, Biserica îi obișuiește pe credincioși cu practica postirii (prin abținerea de la consumul de carne), permițându-le, totuși, să se întărească pentru cele 40 de zile în care se vor osteni, cu produse din lapte, ouă şi peşte. Albul acestor alimente simbolizează haina luminoasă a postului care urmează, potrivit doxologia.ro.
Această săptămână se încheie cu Duminica Iertării, zi în care creștinii obișnuiesc să-și ceară iertare unii altora, pentru a intra în post împăcați. Apoi, luni, pe 23 februarie începe Postul Paştelui, care se sfârşeşte la 11 aprilie. Paștele ortodox va fi sărbătorit duminică, 12 aprilie. Nu se fac nunţi în intervalul de la Lăsatul secului de carne şi până la Duminica Tomii.
Lăsata Secului înainte de Postul Crăciunului
Lăsata secului pentru Postul Crăciunului are loc pe 14 noiembrie. Totuși, dacă această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte. Acest post se încheie pe 24 decembrie. Credincioșii țin acest post timp de 40 de zile, cu dezlegare la pește sâmbăta și duminica.
În prima săptămână a acestui post, până în 21 noiembrie, la sărbătoarea intrării în Biserică a Maicii Domnului, dar și în ultima săptămână, în perioada 20-24 decembrie, sunt perioade cu postire mai aspră. Zilele de sâmbătă și duminică a acestor săptămâni a Postului nu au dezlegare la pește, ci doar la ulei și vin.
Se spune că în zilele de luni, miercuri și vineri, credincioșii trebuie să postească fără ulei și vin. Dacă în aceste zile se face pomenirea unui sfânt cu cinstire mai largă, se face dezlegare pentru dragostea sfântului.
Ziua de 24 decembrie se numește Ajunul Crăciunului și este o zi de post mai aspru decât toate celelalte. Nu se mănâncă până la ora 15:00-16:00. În seara acestei zile, catehumenii primeau botezul și împărtășirea cu trupul și sângele Domnului.
Tradiții și obiceiuri de Lăsata Secului
În această sărbătoare, finii vin la nași cu plocon, care constă într-o găină friptă, un colac mare sau o turtă în foi și o sticlă de vin.
Finii își cer iertare de la nași pentru greșelile pe care le-au făcut peste ani, iar după ce se împacă, se întinde masa. Se serveșc plăcinte cu fructe și legume, struguri sau stafide care simbolizează sporul și vigoarea spirituală.
Femeile fac turte de mălai și le dau de pomană pentru sufletele celor morți și vii. Un obicei întâlnit în Ardeal spune că în ziua de dinaintea începerii Postului Crăciunului, femeile trebuie să spele toate vasele în care au gătit mâncare de dulce, ca ele să poată fi folosite pentru mâncare de post.
Vasele vor fi folosite pentru a face produse de post, în următoarele 40 de zile.
În unele sate din Covasna, de Lăsatul Secului se practică un obicei vechi, care are legătură cu focurile purificatoare. La lăsatul serii, pe dealuri se aprind focuri, iar în această atmosferă se spune că se purifică comunitatea respectivă și alungă spiritele rele.
Se credea că prin acest ritual se asigură perpetuarea renașterii la viață. În regiunea Munteniei, nurorile fac plăcinte cu brânză dulce și stafide pe care le oferă soacrelor, ca relațiile să rămână dulci și în timpul postului.
Vasele în care s-a gătit în această zi trebuie puse cu gura în jos pentru ca spiritele rele care ajung în casă, să nu intre în ele.
Se spune că pieptul găinii gătite de Lăsata Secului va prevesti cum va fi iarna. Dacă pieptul e gras, iarna va fi grea, iar dacă e subțire, va fi o iarnă lejeră și plină de rod.
Oamenii care stau la case își ung ferestrele și porțile cu usturoi pentru a alunga spiritele rele.
Ce se mănâncă în postul Paștelui
Credincioșii care țin post trebuie să se ocupe de curățarea spirituală, în primul rând. Postul alimentar este o altă metodă prin care spiritul se purifică și ambiția este pusă la încercare.
Postul este despre curățenie sufletului, dar și a corpului, mai ales că de Paște, oamenii întind mese bogate și consumă multă carne.
Poți mânca în postul Paștelui fructe, legume, proaspete sau deshidratate ori congelate. Se fac tocănițe sau ghiveciuri.
Oamenii se bazează în principal pe legume precum orez, quinoa, fasole, năut, cereale și altele.
Cartofii sunt ideali pentru mâncăruri fără carne, dar și broccoli, conopidă, varză, fasole verde, mazăre sau orice altă legume consistentă.
Poți consuma hummus, falafel, chifteluțe vegetariene, fasole bătută, mâncare de mazăre cu legume, piure de cartofi sau ghiveci de legume cu orez la cuptor.
În plus, poți consuma cartofi prăjiți când ai dezlegare la untdelemn și poți face pâine de casă pe care să o consumi cu salate sau cu pastă de avocado ori de năut.
Rugăciunea care se rostește de lăsata secului
”Dumnezeul nostru, nădejdea tuturor marginilor pământului și a celor ce sunt pe mare departe, Cel ce mai înainte ai întocmit, prin Legea Ta cea Veche și Nouă, aceste zile de post, la care ne-ai învrednicit să ajungem acum, pe Tine Te lăudăm și Ție ne rugăm: întărește-ne cu puterea Ta, ca să ne nevoim întru ele cu sârguință, spre mărirea numelui Tău celui sfânt și spre iertarea păcatelor noastre, spre omorârea patimilor și biruință asupra păcatului; ca împreună cu Tine răstignindu-ne și îngropându-ne, să ne ridicăm din faptele cele moarte și să petrecem cu bunăplăcere înaintea Ta întru toate zilele vieții noastre. Că Ție se cuvine a ne milui și a ne mântui pe noi, Hristoase, Dumnezeule, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte, și Preasfântului și bunului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.“
Sursa foto: Shutterstock, Envato, Imagini realizate cu AI
