Postul Paștelui 2026 – când e dezlegare la pește

Despre Postul Paștelui

Postul Paștelui, numit și Postul Mare, este cea mai importantă perioadă de pregătire pentru Sărbătoarea Învierii Domnului în tradiția creștin-ortodoxă. Paștele ortodox 2026 va fi sărbătorit duminică, 12 aprilie.

Postul Paștelui este o perioadă care face referire la postul de 40 de zile și 40 de nopți pe care Mântuitorul Iisus Hristos l-a ținut înainte de a începe Propovăduirea Evangheliei. Postul de 40 de zile aduce aminte și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, Decalogul, scris pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii.

Pentru creștini, postul este o modalitate de a se smeri în fața lui Dumnezeu și de a-și reafirma credința. Postul reprezintă reținerea totală de la anumite alimente și băuturi în scop religios și moral. Mai mult, creștinii trebuie să se rețină de la anumite gânduri dăunătoare, anumite pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoțit de postul sufletesc.

Când începe Postul Paștelui 2026

Începutul Postului Mare și ”Lăsata Secului” pentru Postul Paștelui are două date distincte, deoarece postul începe treptat, conform rânduielilor bisericești.

Când e ”Lăsatul Secului” pentru Postul Paștelui 2026

Lăsata Secului de carne are loc cu o săptămână înainte de începutul efectiv al postului, marchează ultima zi în care se mai poate consuma carne și se ține în Duminica Înfricoșatei Judecăți.

În 2026, aceasta a fost pe 15 februarie. După această zi, credincioșii mai pot consuma lactate, brânzeturi și ouă timp de o săptămână, perioadă numită și Săptămâna Albă. Practic, este un post ușor, de tranziție, care ajută corpul să se dezobișnuiască treptat de mâncarea grea și să intre mai lin în postul propriu-zis, mult mai restrictiv.

Lăsata Secului de brânză este ultima zi în care se mai pot consuma lactate, ouă și pește, iar de a doua zi începe postul propriu-zis. Această zi mai poartă și numele de Duminica Izgonirii lui Adam din Rai și are o semnificație aparte, fiind și momentul în care creștinii își cer iertare unii altora pentru a intra în post împăcați și cu sufletul curat. Apoi, de luni, 23 februarie, începe Postul Paștelui 2026.

Când e dezlegare la pește în Postul Paștelui 2026

Postul Paștelui este cel mai aspru post din an și, spre deosebire de alte posturi, nu are multe zile cu dezlegare la pește, așa cum este, spre exemplu, în Postul Crăciunului.

În 2026, în Postul Paștelui există doar două zile cu dezlegare la pește, mai exact ziua de 25 martie, când este Buna Vestire sau Blagoveștenia și Duminica Floriilor, pe 5 aprilie.

Conform rânduielilor bisericești, dezlegarea la pește trebuie privită drept o răsplată de către credincioșii care postesc, dar și o modalitate prin care să fie sărbătorit Iisus Hristos. Zilele cu dezlegare la pește sunt stabilite de Tradiția Bisericii și nu sunt întâmplătoare. Ele sunt legate, de obicei, de sărbători mari.

Cum se ține corect postul, în funcție de vârstă

În vechime, la fel ca și în zilele noastre, postul era practicat ca un act de pietate personală, fiind un act de voință și credință și respectat după posibilitățile fiecăruia. Totuși, conducerea Bisericii a formulat reguli și îndrumări, mai mult sau mai puțin precise, valabile pentru toți, reglementând timpul, durata și felul postirii.

Potrivit Bisericii ortodoxe, respectarea postului este o datorie a oricărui bun credincios. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința sa din 27 februarie 1956, a hotărât următoarele cu privire la respectarea posturilor în condițiile actuale:

• Copiii până la împlinirea vârstei de 7 ani să fie dezlegați de pra­vila postului, putând mânca tot timpul anului orice fel de alimente.

• Pentru copiii de la 7-12 ani și pentru credincioșii de orice vârstă, care sunt cuprinși de suferințe trupești, pravila postului să fie obligatorie numai în zilele următoare:
  • a) Toate miercurile și vinerile de peste an, afară de acelea când este dezlegare la pește ;
  • b) Prima și ultima săptămână din Sfântul și Marele Post al Paștilor și tot așa din postul Crăciunului ;
  • c) De la 24-29 iunie, adică 5 zile din postul Sfinților Apostoli Pe­tru și Pavel;
  • d) De la 1-15 august (adică cele două săptămâni din postul Ador­mirii Maicii Domnului) ;
  • e) Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul, 29 august
  • f) Înălțarea Sfintei Cruci, 14 septembrie
  • g) Ajunul Crăciunului, 24 decembrie și ajunul Bobotezei, 5 ianuarie.
    
  • Pentru celelalte zile și săptămâni din timpul marilor posturi bi­sericești, copiii de la 7-12 ani și credincioșii de orice vârstă, care sunt suferinzi, să fie dezlegați a mânca pește, ouă, lapte și brânză, arată crestinortodox.ro.

Tradiții și obiceiuri în Postul Paștelui

Postul Paștelui, sau Postul Mare, reprezintă în tradiția românească nu doar o perioadă de abstinență de la anumite alimente, ci și anumite obiceiuri și practici care îmbină credința cu tradițiile populare.

Una dintre tradițiile principale este curățenia generală a casei, care începe încă din primele săptămâni ale postului. Este considerată o pregătire simbolică pentru primirea Luminii Învierii, dar și o manifestare a ordinii și purității sufletești. În această perioadă, gospodinele spală și scutură covoarele, lustruiesc obiectele din gospodărie și pregătesc casa pentru sărbătoare.

De asemenea, se respectă perioadele de rugăciune, participând la slujbele bisericești speciale ale Postului Mare, precum Deniile sau slujba de Înviere. În satele tradiționale, este obișnuit ca oamenii să meargă la biserică în grupuri, iar unii țin obiceiul de a face priveghere, petrecând noaptea în rugăciune în biserică, mai ales în Săptămâna Mare.

Vopsitul ouălor în Săptămâna Mare

Pe măsură ce Postul Mare se apropie de sfârșit, se intensifică pregătirile pentru Paște, inclusiv vopsitul ouălor, care, deși se realizează în special în Săptămâna Mare, este pregătit de multe gospodine încă din timpul postului. Culorile tradiționale sunt simboluri ale vieții și speranței: roșu pentru sângele lui Hristos și viața veșnică, galben pentru lumină și soare, verde pentru primăvară și reînnoire.

Nu se fac nunți și botezuri

Pe toată perioada Postului Paștelui nu se fac nunți și botezuri. În afara zilelor de post de peste an, nu se fac nunţi în zilele Praznicelor împărăteşti şi nici în ajunul acestora, în săptămâna lăsatului sec de carne, în Săptămâna Luminată.

Motivul pentru care nu se fac nunți în post este faptul că imediat după slujba Tainei Nunții sunt organizate petreceri cu multă mâncare și băutură, dar și cu o atmosferă ce este în contradicție cu atmosfera ce caracterizează perioada postului. Biserica nu permite săvârșirea cununiilor religioase în zilele de post tocmai pentru ca bucuria nunții să nu fie umbrită de restricțiile postului.

Rugăciuni pentru postul Paștelui

Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul este considerată o rugăciune puternică și este specifică pentru postul Paștelui.

„Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert nu mi-l da mie. Iar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei dăruiește-l mie, robului Tău. Așa Doamne, Împărate, dăruiește-mi că să-mi văd greșelile mele și să nu osândesc pe fratele meu. Că binecuvântat ești Tu în vecii vecilor. Amin”.

Pe lângă rugăciunea specifică Postului Paștelui, este bine să rostim și rugăciunea care se spune în toate zilele de post din an:

„Dumnezeul nostru, nădejdea tutu­­ror marginilor pământului și a celor ce sunt pe mare departe,

Cel ce mai înainte ai întocmit, prin Legea Ta cea Veche și Nouă, aceste zile de post, la care ne-ai învrednicit să ajungem acum, pe Tine Te lăudăm și Ție ne rugăm: întărește-ne cu puterea Ta, ca să ne nevoim întru ele cu sârgu­ință, spre mărirea numelui Tău celui sfânt și spre iertarea păca­telor noas­tre, spre omorârea patimilor și biru­­ință asupra păcatului; ca împreună cu Tine răstignindu-ne și îngro­pân­du-ne, să ne ridicăm din faptele cele moarte și să petrecem cu bună­ plă­cere înaintea Ta întru toate zilele vieții noastre. Că Ție se cuvine a ne milui și a ne mântui pe noi, Hris­toase, Dum­­­ne­­zeule, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte, și Preasfântului și bu­nului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin”.

Sursă foto – Shutterstock.com

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE