Când pică Paștele în 2026 și câte zile libere avem

Cuprins:

Cum se calculează data când pică Paștele

Paștele sau Învierea Domnului este cea mai importantă sărbătoare creștină. În Biserica Ortodoxă Română, ca și în celelalte Biserici Ortodoxe, data Paștelui nu este fixă, ci se calculează în fiecare an după un sistem stabilit încă din primele secole ale creștinismului. Acest sistem a fost definit în mod oficial la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, din anul 325, și este respectat până astăzi în Ortodoxie.

Paștele este sărbătorit, potrivit tradiției creștine, în prima duminică ce urmează primei luni pline de după echinocțiul de primăvară, această lună plină fiind cunoscută sub numele de lună plină pascală. În practica liturgică a Bisericii Ortodoxe este stabilit convențional la data de 21 martie.

Acest sistem de calcul a fost utilizat până în anul 1582, când Papa Grigore al XIII-lea a decis reformarea calendarului. Diferența dintre anul astronomic și anul iulian este de aproximativ 11 minute, iar această mică abatere, repetată anual, ajunge să însumeze o zi întreagă la fiecare 128 de ani.

Prin reforma calendaristică inițiată de Papa Grigore al XIII-lea, echinocțiul de primăvară a fost readus la 21 martie. Noul calendar, cunoscut sub numele de calendar gregorian, a fost acceptat treptat de majoritatea lumii creștine.

Totuși, nu toate Bisericile Ortodoxe au adoptat imediat acest calendar îndreptat. Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Ortodoxă Sârbă au continuat să folosească calendarul iulian neîndreptat, în timp ce Biserica Ortodoxă Română a făcut trecerea la calendarul gregorian în anul 1924, alături de alte Biserici Ortodoxe.

Pentru a evita apariția unor diferențe în celebrarea celei mai importante sărbători creștine și pentru a păstra unitatea liturgică a Ortodoxiei, Bisericile Ortodoxe care adoptaseră calendarul îndreptat au hotărât, în anul 1927, ca data Paștelui să fie calculată în continuare după pascalia stilului vechi. În acest fel, Paștele este prăznuit de întreaga creștinătate ortodoxă în aceeași zi, în acord cu Bisericile care au rămas la calendarul neîndreptat.

Când pică Paștele în 2026

În anul 2026, Paștele catolic va fi sărbătorit pe 5 aprilie, iar Paștele ortodox, la o săptămână distanță, pe 12 aprilie. Deși ambele sărbători celebrează Învierea lui Hristos, diferența de o săptămână apare din cauza unor metode distincte de calcul. Chiar și așa, Paștele rămâne cea mai importantă sărbătoare creștină pentru ambele confesiuni.

Creștinii ortodocși vor sărbători pe 5 aprilie Floriile 2026.

Câte zile libere vom avea de Paște 2026

Românii au liber în prima și în a doua zi de Paște, iar începând din anul 2018, și Vinerea Mare este zi liberă.

Vineri, 10 aprilie – Vinerea Marea Sărbătorii de Paște
Duminică, 12 aprilie – Sărbătoarea Paștelui Ortodox
Luni, 13 aprilie – A doua zi de Paște

Vezi și celelalte Zile libere 2026

Când începe Postul Paștelui în 2026

Postul Paștelui este considerat cel mai lung și mai aspru dintre toate cele patru posturi importante de peste an.

În anul 2026, postul cel mare sau Postul Paștelui va începe pe data de 23 februarie, care este o zi de luni. Înainte de post se ține cont de Lăsata secului de brânză care va fi duminică, pe data de 22 februarie.

Postul reprezintă reținerea totală de la anumite alimente și băuturi în scop religios și moral. Mai mult, creștinii trebuie să se rețină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoțit de postul sufletesc.

Ce nu se mănâncă în Postul Paștelui

În postul Paștelui, creștin ortodocșii adoptă o atitudine spirituală, se roagă și își curăță sufletul, dar nici nu consumă alimentele precum: carne, brânză, ouă, lapte și pește. Pe durata postului există și dezlegări la pește, zile în care cei care postesc au voie să consume mâncăruri din pește.

Zilele când au loc dezlegări la pește sunt: În ziua de Praznicul Bunei Vestiri – pe 25 martie; De Florii – în duminica dinaintea Paștelui, pe 5 aprilie.

Descoperă și Cum se spune corect: Paște sau Paști

Când pică Paștele în anii următori

Paștele are, așadar, o dată diferită în fiecare an, iar în anii următori ani Paștele ortodox va fi celebrat astfel:

Paștele ortodox 2026 – 12 aprilie
Paștele ortodox 2027 – 2 mai
Paștele ortodox 2028 – 16 aprilie
Paștele ortodox 2029 – 8 aprilie
Paștele ortodox 2030 – 28 aprilie
Paștele Ortodox 2031 – duminică 13 aprilie
Paștele Ortodox 2032 – duminică 2 mai
Paștele Ortodox 2033 – duminică 24 aprilie
Paștele Ortodox 2034 – duminică 9 aprilie
Paștele Ortodox 2035 – duminică 29 aprilie
Paștele Ortodox 2036 – duminică 20 aprilie

Când pică Paștele catolic în următorii ani:

Paștele Catolic 2026 – 5 aprilie
Paștele Catolic 2027 – 28 martie
Paștele Catolic 2028 – 16 aprilie
Paștele Catolic 2029 – 1 aprilie
Paștele Catolic 2030 – 21 aprilie
Paștele Catolic 2031 – duminică 13 aprilie
Paștele Catolic 2032 – duminică 28 martie
Paștele Catolic 2033 – duminică 17 aprilie
Paștele Catolic 2034 – duminică 9 aprilie
Paștele Catolic 2035 – duminică 25 martie
Paștele Catolic 2036 – duminică 13 aprilie

Tradiții de Paște

Sărbătoarea Paştelui este considerată una a bucuriei date de vestea Învierii Mântuitorului. Ea este precedată, în timpul Săptămânii Sfinte, de comemorarea patimii şi morţii Domnului.

În conştiinţa Bisericii, Învierea Domnului nu este doar cea mai veche sărbătoare creştină, ci şi începutul tuturor sărbătorilor şi a praznicelor. Această zi este considerată și praznic al praznicelor, sărbătoare a sărbătorilor.

Învierea este un semn al unui nou început, al regenerării spirituale. Este motivul pentru care ouăle roșii, simbolul vieții și al jertfei, sunt împărțite în această perioadă.

Vopsirea ouălelor

Înroșirea ouălor și ciocnirea acestora în ziua mare a Învierii Domnului este unul dintre cele mai răspândite obiceiuri în ziua de Paște. Potrivit legendei, Maica Domnului a așezat un coș de ouă lângă crucea Domnului, iar acestea s-au înroșit din sângele picurat din rănile Lui. Astfel, acest obicei a rămas unul dintre cele mai puternice și în ziua de azi, când evenimentul de încondeiere reprezintă un simbol al renașterii, veseliei și primăverii.

Lumina Sfântă din noaptea de Înviere

Conform tradiției, în anumite zone ale țării, la miezul nopții dintre zilele de sâmbătă și duminică, oamenii se trezesc din somn atunci când bat clopotele, se spală cu apă curată, își pun haine noi, iau o lumânare și merg spre biserică.

Lumina în Noaptea de Înviere are o însemnătate puternică în rândul credincioșilor și reprezintă un miracol, mai ales că Lumina Sfântă apare ca o minune la Sfântul Mormânt din Ierusalim. Este un simbol care semnifică puterea binelui în fața răului, biruința, credința și puterea de vindecare. Este modul prin care oamenii cred în miracole.

Lumina Sfântă se ia de la biserică, în Noaptea de Înviere, și se aduce acasă cu ajutorul unei lumânări, care ulterior se păstrează, după ce flacăra s-a stins. De asemenea, de pe masa de Paște nu trebuie să lipsească nici lumânările aprinse, deoarece în felul acesta te vei bucura de unul dintre cele mai importante simboluri ale sărbătorii.

Descoperă și Care este semnificaţia simbolurilor de Paşte

Alte tradiții și obiceiuri de Paște

Duminică dimineaţa, există tradiţia ca toţi membrii familiei să se spele pe faţă cu apă neîncepută, luată dintr-un izvor, în sensul în care curge, în care se pune un ou roşu şi un ban de argint. Se spală cu apa pentru a fi sănătoşi şi cu faţa frumoasă, argintul simbolizând, de asemenea, şi noroc la bani.

Tradiţia mai spune spune că de Paște trebuie să îți înnoiești garderoba. Purtarea unor haine noi în duminica Învierii semnifică purificarea corpului şi a sufletului.

Un alt obicei, în prima zi de Paşte, este ca, după ce s-au întors de la Înviere şi iau anafura, toţi ai casei trebuie să mănânce un ou roşu şi pască: să fie curaţi ca pasca şi sănătoşi ca oul.

În prima zi de Paște este bine ca toată familia să mănânce din primul ou ciocnit, pentru a fi mereu împreună. Oul trebuie spart, curățat şi împărţit de către capul familiei. Potrivit tradiţiei, ouăle se ciocnesc în prima zi numai „cap cu cap”, în a doua zi, „cap cu dos”, iar în a treia zi „dos cu dos”.

Dacă prima persoană care îţi intră în casă de Paşte este bărbat, vei avea noroc tot anul.

În Banat, oamenii obișnuiesc ca în prima zi de Paște să ia o linguriță de Paști, vin cu pâine sfințite, dimineața, înainte de micul dejun.

În unele părţi din Transilvania, în ziua de Paşte, fetele se spală cu apă de la moară, de pe roata morii, să fie frumoase.

Datina spune că în a doua zi de Paște, finii se duc în vizită la nași, cu colaci, pască și ouă roșii, în timp ce copiii merge la părinți. Totodată, zi de sărbătoare, feciorii merg să stropească fetele cu apă proaspătă din fântână sau cu parfum ca să fie frumoase tot anul.

Sursă foto – Shutterstock.com

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE