Legea care pune coaliția pe jar: Parlament cu 300 de aleși. Pe noua formulă, doar o minoritate ar mai intra în forul legislativ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Coaliția stă pe un butoi de pulbere din cauza unui proiect de lege înaintat de USR prin care ar avea loc reducerea numărului de parlamentari la aproximativ 300. Pe noua formulă propusă, în afară de UDMR nicio altă minoritate nu ar fi în stare, dacă ne raportăm la situația de față, să scoată minimul pentru a avea cel puțin un reprezentant. Mai mult, Uniunea condusă de Kelemen Hunor ar pierde garantat între o treime și jumătate din reprezentanți.
Cuprins:
Ce se schimbă pentru minorități
Proiectul de lege (care se află încă la Senat, în calitate de prim for) al cărui principal inițiator este Claudiu Năsui a pus pe jar Coaliția, mai ales după ce liberalii au primit undă verde de la Ilie Bolojan să îl voteze, susțin sursele Libertatea. Demersul ar vrea să pună în aplicare parțial referendumul din 2009, când majoritatea celor care au mers la urne au cerut 300 de parlamentari. Însă actuala formă, pe lângă diminuarea numărului de aleși pe circumscripții, a umblat și la unul din articolele referitoare la minorități.
Mai precis, noua formă spune așa: „Organizațiile cetățenilor aparținând unei minorități, legal constituite, care nu au obținut în alegeri cel puțin un mandat de deputat sau de senator au dreptul, potrivit art. 62 alin (2) din Constituția României, republicată, la un mandat de deputat, dacă au obținut, pe întreaga țară, un număr de voturi egal cu numărul mediu de voturi valabil exprimate pe țară pentru alegerea unui deputat”.
În formă aflată în vigoare în prezent, minoritățile beneficiază de încă un aspect juridic favorabil, ceea ce face viața lor infinit mai ușoară pentru a accede cu ce puțin un om în Parlament.
„Organizațiile cetățenilor aparținând unei minorități naționale, legal constituite, care nu au obținut în alegeri cel puțin un mandat de deputat sau de senator au dreptul, potrivit art. 62 alin. (2) din Constituția României, republicată, la un mandat de deputat, dacă au obținut, pe întreaga țară, un număr de voturi egal cu cel puțin 5% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe țară pentru alegerea unui deputat.
Numărul mediu de voturi valabil exprimate pe țară pentru alegerea unui deputat reprezintă partea întreagă, nerotunjită, a raportului dintre numărul de voturi valabil exprimate obținute la nivel național de toate partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care au întrunit condiția de prag electoral, voturile valabil exprimate obținute de candidații independenți care au primit mandate și numărul total de mandate pentru Camera Deputaților potrivit anexei nr. 1”, prevede actuala formă a legii privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților.
Adică pentru alegerea unui reprezentant nu trebuie media voturilor unui deputat ales la nivel național, medie făcută doar din rezultatele partidelor, alianțelor și organizațiilor minorităților care au făcut pragul, ci 5% din această medie. Pe scurt, sarcina în prezent e de 20 de ori mai ușoară față de ceea ce prevede Legea Năsui de reducere a numărului de parlamentari.
„Pragul” special cu număr modic de voturi
La ultimele alegeri pentru Camera Deputaților și Senat, calculele Libertatea arată că numărul mediu de voturi pentru un mandat de deputat a fost de 25.396 de voturi. În schimb, acel „prag” special pentru minorități a fost de 1.269,8 voturi, adică minimul de voturi pentru a putea o organizație a minorităților să aibă reprezentare parlamentară.
În afară de UDMR, care depășește acest „prag” special, precum și pe cel alternativ (o soluție introdusă în legislație tocmai pentru o situație în care Uniunea nu ar face 5%), cel mai aproape de a avea șase pe noua formă a legii e Asociația Partida Romilor „Pro-Europa”, care a avut 13.881 de voturi în toată țara. Așadar, pe forma în vigoare și-a bifat norma, însă la o eventuală schimbare legislativă ar fi doar la jumătate din voturi.
Singurii care au mai depășit borna de 10.000 de voturi au fost cei de la Asociația Macedonenilor din România, cu 13.800 de voturi. În rest, majoritatea au obținut doar câteva mii de voturi.
Sub 5.000 de voturi sunt chiar mai multe organizații naționale. În partea de jos a rezultatelor e Forumul Cehilor din România, cu 2.817 voturi, care d-abia a atins limita minimă pe actuala legislație. Sunt urmați de Asociația Italienilor din România, cu 4.128 de voturi. 4.215 voturi au avut și cei de la Uniunea Polonezilor din România, iar 4.413 voturi cei de la Uniunea Croaților din România. Tot în jurul acestor numere au fost și cei de la Uniunea Democrată Turcă din România, cu 4.547 de voturi, în timp ce Uniunea Culturală a Rutenilor din România a avut 4.571.
Sub 5.000 de voturi la ultimele parlamentare au mai fost cei de la Uniunea Armenilor din România, din care face parte și liderul de Grup parlamentar al minorităților, Varujan Pambuccian, cu 4.747, dar și Uniunea Democrată a Tătarilor Turcomusulmani din România, cu 4.908 voturi.
Cazul specific al UDMR
În varianta propusă de Claudiu Năsui multe dintre locurile din Parlament care s-ar pierde ar fi exact în județele cu reprezentare mare a celor din UDMR și unde formațiunea condusă de Kelemen Hunor are și în prezent aleși.
De exemplu, în Covasna și Harghita UDMR are toți cei șase, respectiv șapte parlamentari, prin noua aritmetică cele două județe vor avea trei parlamentari, respectiv patru. Deci, din start ar pierde șase.
Să luăm și alte două județe cu reprezentare semnificativă a UDMR: Mureș și Satu Mare. În Mureș UDMR are în prezent șase din cei 12 parlamentari. Pe noua variantă Mureșul ar avea doar opt, scăderea drastică fiind la deputați (cu trei în minus).
În județul Satu Mare, UDMR are doi din cinci deputați și ambii senatori. În noua formulă totalul parlamentarilor ar fi cinci, nu șapte.
În legislatura 2024-2028, UDMR are 22 de deputați și 10 senatori.
Aplicarea simplă a recensământului
Libertatea a semnalat din luna august a anului trecut faptul că dacă Parlamentul ar „actualiza” numărul de deputați și senatori la datele din ultimul recensământ, fără a umbla deloc la norma de reprezentare, nu mai puțin de 66 de locuri ar fi eliminate. Mai precis, nu am mai avea un Parlament de 466 (cum a fost gândit teoretic actualul legislativ) sau 464 (cum este, pentru că două mandate pentru POT de la Senat nu au fost atribuite, pentru că nu aveau listă în județele respective), ci am avea 400 sau 398 de aleși.
DanielNuPreaFericitul 10.10.2025, 14:42
Stati bland ca, vorba aceea "corb la corb nu-i scoate ochii", deci, nu vom apuca noi in viata asta sa vedem cum isi voteaza "alesii" micsorarea numarului lor de locuri... Si daca tot a venit vorba de minoritati, stie cineva care mai e statutul UDMR-ului ? S-a inregistrat ca partid politic sau e tot ceva ambiguu...?
diss1958 11.10.2025, 06:24
Udmr- ul este ce vrea el în funcție de interese.De 35 de ani tot se lipesc de guvernare :cănd e bine sar în față, cănd e rău o scot la înaintare pe aia cu ținutul secuiesc și trec în opoziție. Iar romănașilor de prin guverne le este frică ca nu cumva să se supere cei căteva sute mii de unguri din România. Totul în numele celebrului prag de 5%!
diss1958 11.10.2025, 06:20
Păi nu se lăudau aleșii neamului că " poporul este suveran" iar ei lucrează doar pentru cetățeni?( ăsta ultima fiind o mare minciună). Uite că poporul a decis:300 de parlamentari și gata! Și așa sunt prea mulți.
Mirciulica 11.10.2025, 10:09
Este un proiect " de sertar" . Nu va vedea lumina .... votului in primul rand pentru că afectează udemereul pe care, știm cu toții, nu-l poate deranja nimeni pentru că el este cea mai buna balama. De aceea pesedeul s-a consacrat și s-a specializat in redistribuirea de votanți, oferind formațiunii maghiare voturi de la el în tulcea( mai multe decât pentru lipoveni ), in olt, giurgiu, călărași, teleorman etc. așa cum a făcut și cu aur. Este inca o formula prin care ( așa zisa) clasa politică demonstrează lupta efectivă pentru interesele proprii de grup și personale in detrimentul total al cetățenilor care i-a dus prin vot în parlament și în guvern. Ceea ce este culmea este că udemereul face apologia reducerilor totale in administrație ( personal, financiar ) dar tipă și amenință cu șantaje când e vorba de ei înșiși. Totul după regula consacrată : sa combatem corupția, dar sa nu incepem cu noi. PARLAMENT CU 300 DE PARLAMENTARI, unul la 60.000 de locuitori.
Mirciulica 11.10.2025, 10:17
Iar dacă voința și solicitarea expresa a populației care a votat la referendum un parlament de 300 de membri nu are relevanță in mintea politicienilor ( nici nu știu dacă, la calitatea și nivelul celor care se regăsesc în masa mare a lumii politice pot fi numiți politicieni ), atunci ei ce mai caută aici ? Ce rost și ce ratiune de a exista mai au ei ? Care mai este logica unei clase politice care gândește numai prin prisma intereselor proprii și îngroapă chiar voința populară ? Mai este asta democrație ? Sau chiar doresc sa confirma ideea că democrația este formula prin care o mana de incompetenți conduc destinele unei majorități care gândește ?