Prima sentință în cazul dezvoltatorului imobiliar șantajat de fiul „Mamei Omida”, Viorel Motoi zis Gongoi: „M-ai câștigat ca dușman! Eu am inventat taxele de protecție” 

Acuzațiile DIICOT de la momentul perchezițiilor din 2021

Constituire de grup infracțional organizat, șantaj în formă continuată, lipsire de libertatea. Acestea sunt infracțiunile pentru care DIICOT i-a trimis în judecată pe Viorel Motoi (Gongoi) și alte șase persoane apropiate acestuia: Ionuț Ricardo Motoi, Alexandru Bogdan Motoi, Eduard Motoi, Loredana Selina Dumitru, Constantin Dumitru și Vlad Rustem. 

La momentul perchezițiilor din noiembrie 2021, DIICOT arăta că grupul infracțional organizat de Gongoi acționa încă din anul 2017 „în vederea comiterii infracțiunii de șantaj, respectiv, în scopul determinării prin constrângere a victimelor, dezvoltatori imobiliari, la plata unor sume de bani pretinse de membrii grupării drept «taxă de protecție»”.

„Pe parcursul cercetării penale, s-a stabilit faptul că fiecare membru avea un rol bine stabilit, puterea de decizie aparținându-i liderului grupării, personaj notoriu în mediul infracțional. Astfel, liderul direcționa ceilalți membri ai grupului la șantierul victimei pentru abordarea acesteia în moduri intimidatoare”, mai arăta DIICOT.

Procurorii mai arătau atunci că „membrii grupului infracțional îi puneau în vedere dezvoltatorului imobiliar să se prezinte la liderul grupării pentru a discuta”. „În cadrul întâlnirii, acesta, folosind diverse tehnici de presiune și intimidare, solicita victimei o sumă de bani pentru a-i permite să continue lucrările de construcție. În final, de cele mai multe ori, în urma acțiunilor de constrângere, confruntându-se cu riscul de a nu reuși să finalizeze edificiul dezvoltat, victima era nevoită să se «înțeleagă» cu liderul grupării și să-i remită acestuia «taxa de protecție» impusă”, mai acuza DIICOT.

Doar doi din cei șapte acuzați, condamnați cu executare

Dosarul s-a judecat la Tribunalul București, unde prima sentință a fost pronunțată la începutul lunii august 2025. Toți cei șapte acuzați au fost declarați nevinovați pentru constituire sau aderare la un grup infracțional organizat. Viorel Motoi, cel considerat liderul grupării, a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru patru acte material de șantaj. La cei trei ani s-a adăugat un rest de 534 de zile dintr-o pedeapsă anterioară. 

Cea mai dură pedeapsă i-a fost aplicată lui Bogdan Alexandru Motoi. Acesta a primit cinci ani și patru luni de închisoare pentru șantaj (134 de acte materiale asupra unui singur dezvoltator imobiliar) și lipsire de libertate. Pedepsei din acest dosar i-au mai fost adăugați trei ani dintr-o altă condamnare, rezultând o pedeapsă de opt ani și patru luni de închisoare. 

Trei dintre inculpații trimiși în judecată, Ionuț Ricardo Motoi, Constantin Dumitru și Selina Loredana Dumitru au primit pedepse cu suspendare cuprinse între doi și trei ani, iar doi dintre acuzați, Vlad Rustem și Eduard Motoi, au fost achitați pentru toate infracțiunile de care au fost acuzați. Hotărârea Tribunalului București nu este definitivă, putând fi atacată cu apel. 

„Să vedeți voi câte cuțite luați”

Sentința Tribunalului București studiată de Libertatea scoate la iveală detalii tulburătoare despre modul în care doi dezvoltatori imobiliari, unul care construia pe strada Apicultorilor, 44 și altul care ridica un bloc pe strada Jandarmeriei, au fost șantajați de gruparea lui Gongoi pentru a plăti taxă de protecție.

Documentul studiat de Libertatea arată că în cazul dezvoltatorului imobiliar de pe strada Apicultorilor, 44 șantajul a început în 19 mai 2020. Prin niște „săgeți”, Gongoi l-a chemat pe dezvoltator la el acasă. 

După ce s-a consultat cu fratele său, cunoscându-l pe Gongoi ca „fiind liderul unei grupări infracționale care pretinde taxe de protecție dezvoltatorilor imobiliari din sectorul 1”, dezvoltatorul imobiliar a acceptat să meargă acasă la interlop. Acolo, Gongoi i-a spus că toți dezvoltatorii imobiliari care au construit blocuri în zona respectivă i-au plătit taxă de protecție pentru a fi lăsați să își finalizeze construcțiile. Dezvoltatorul a cedat presiunilor și i-a lăsat interlopului, în văzul celor prezenți în casă, suma 500 de euro sub fața de masă. 

Considerându-se jignit de suma primită, interlopul i-a trimis dezvoltatorului banii înapoi, transmițându-i că taxa de protecție este 1.000 de euro. Proprietarul șantierului le-a spus „săgeților” lui Gongoi să îi lase puțin răgaz să facă rost de bani și să vină mai târziu. Când a sunat să anunțe că are banii, interlopii au transmis că nu mai vor 1.000 de euro, ci 20.000 de lei. Atunci au început amenințări și mai dure.

„Sa vedeți voi cate cuțite luați”, a reacționat printr-un mesaj, interlopul jignit de suma primită. Ulterior, într-o discuție telefonică, i-a spus victimei: „Uite de ce ți-am trimis mesaj urât! Pentru că tu ai vrut să-ți bați joc de mine, să mă degradezi! Când mi-ai lăsat 500 de euro pă masă ai vrut să mă degradezi pă mine”. 

„Îți promit solemn că niciodată nu ai să termini blocu ăla”

Dezvoltatorul a pus la dispoziția anchetatorilor schimbul de mesaje în care îi spune interlopului că banii dați erau pentru o familie săracă și pentru medicamente, nu taxă de protecție. „ (…) eu te respect te apreciez, nu am nicio datorie față de tine, dacă vrei să rămânem prieteni, rămânem, dacă vrei poți să faci ce vrei”. „(…) sa moară toți copii mei dacă te mai iert nici pentru 100 de mii de euro să te duci să mă bagi la pușcărie și îți promit solemn că niciodată nu ai sa termini blocu ăla de acolo fiindcă mai amenințat cu poliția (…)”, a fost reacția lui Gongoi, potrivit datelor de la dosar. 

Șantajul, reclamat și la 112: „Nu vreau decât liniște și pace. Să-mi desfășor activitatea legal”

Speriat de amenințările interlopilor, care i-au transmis inclusiv că îi dau foc la mașină, dezvoltatorul imobiliar a sunat la 112 să reclame șantajul. „Sunt dezvoltator imobiliar în sectorul 1, pe Bulevardul Apicultorilor (…) Am avut neplăcerea să (n.r. – neinteligibil) cu niște oameni, acum o oră, îmi cere taxă de protecție, să-i dau 200 de milioane că dacă nu îmi dă foc la mașina, îmi face, îmi drege. Eu totuși plătesc taxe la stat, domne, (n.r. – neinteligibil) la orice factură, (n.r. – neinteligibil) nu vreau să mă războiesc cu oamenii… Nu vreau nimica. Nu vreau decât liniște și pace. Să-mi desfășor activitatea legal”, i-a spus dezvoltatorul operatorului de la 112.

Dezvoltatorul îi spune apoi operatorului de la Serviciul de Urgență că este foarte stresat și nu știe ce să facă:  „Dumneavoastră sunteți cel mai în măsură să mă învățați ce trebuie să fac. (…) Eu acuma am ajuns la mama mea și am un moment așa de neliniște și de nesiguranță (n.r. – neinteligibil). L-am sunat pe avocatul meu, are telefonul închis…”.

„(…) din telefon eu nu vă pot ajuta cu nimic. Vă pot ajuta cu un echipaj de poliție, să vă trimit să vă sprijine. (…) Doriți să vă trimit un echipaj la adresă (n.r. – neinteligibil) sau veniți să depuneți o plângere împotriva respectivilor care vă amenință și vă tulbură liniștea? Cum doriți?”, întreabă operatorul de la 112, căruia victima îi răspunde că va merge împreună cu avocatul să depună plângere. 

„Să n-am parte de toți copiii care-i am, dacă nu am cel puțin 12 nepoți de sacrificiu”

În seara aceleiași zile, „Gongoi” l-a sunat pe dezvoltator să pună presiune pe el, spunând că nu îi este frică de Poliție și e dispus să facă pușcărie. Tot atunci, Motoi îi spune dezvoltatorului că i-a trimis un mesaj vocal și unul scris „ca să aibă probă la IGP” și îl roagă să înregistreze convorbirea.

„Eu sunt un om care am un caracter și am un principiu în viața mea. Te-am primit în curtea mea, te-am respectat… să n-am parte de copiii mei! Dacă mă-ntâlneam cu tine pe stradă, să moară copiii toți dacă nu mă certam cu tine… rău! Dar pentru că ai fost deștept și ai venit la mine în curte, ăsta e unul din principiile mele…. că nu pot să bat un dușman, indiferent cine ar fi, când a venit la mine în curte”, îi spune „Gongoi” victimei. 

După ce dezvoltatorul imobiliar îl întreabă ce vrea de la el concret, interlopul îi spune direct că vrea taxă de protecție. „(…) eu am înțeles că tu ești un băiat cuminte, respectuos care vrei să dezvolți statutul tău. Și dacă tu crezi că vreodată în viața ta… eu fac parte din generația aia care, îți spun eu ce fac! Pardon, să mă scuze cine aude: Îi dau la m..e la tot IGP-ul și la morții lor (…)”, mai spune bărbatul în discuția cu victima. 

În aceeași convorbire, „Gongoi” îi transmite că nu se teme de Poliție că are în spatele lui încă 500 de persoane: „… să știi că întotdeauna am zece oameni de sacrificiu! Să n-am parte de toți copiii care-i am, dacă nu am cel puțin 12 nepoți de sacrificiu (n.r. – ar putea însemna minori sub 14 ani care nu răspund penal)”. 

„Când mi-ai lăsat 500 de euro pă masă ai vrut să mă degradezi”

În discuția telefonică, interlopul îi spune dezvoltatorului că nu avea nevoie de bani de la el dacă îl ajuta să își vândă un teren ca să își poată face transplant renal, dar pentru că „a fost degradat” vrea bani: „ (…) uite de ce ți-am trimis mesaj urât! Pentru că tu ai vrut să-ți bați joc de mine, să mă degradezi! Când mi-ai lăsat 500 de euro pă masă ai vrut să mă degradezi pă mine”. Când dezvoltatorul întreabă „băieții ăștia ai noștri care ți-a mai dat bani câți ți-a dat, ca să știu și io?”, Gongoi se jură pe copiii lui că primarul sectorului 1 i-a dat opt sute de mii de euro, iar „ăla de la Crevedia, șeful PNL-ului, 270 de mii de euro”.

„Faptul că m-ai deranjat cu privirea mie trebuie să-mi plătești”

„Tu n-ai știut să mă câștigi pe mine ca prieten, tu m-ai câștigat pe mine ca dușman! Tăticule, tăticule, știi cum spunea comuniștii că tu ești copil, m-ai deranjat cu privirea! (…) faptul că m-ai deranjat cu privirea mie trebuie să-mi plătești! Ai auzit? (…)  Știi că io am inventat asta cu deochiatul și cu taxele de protecție, eu le-am inventat!”, îi mai spune „Gongoi” dezvoltatorului imobiliar. În final, interlopul trage concluzia: „dacă îți iau taxă de protecție ori pentru 500, ori pentru câteva mii de euro, îți dai seama că pedeapsa-i aceeași”. 

Avocat, într-un apel la 112: „Clientul meu este în pericol”

Câteva zile mai târziu, presiunile au continuat. Sora victimei și avocatul firmei care construia blocul erau pe șantier când dintr-o mașină a clanului Motoi a coborât un copil și a transmis că „dacă nu vor plăti suma cerută până săptămâna următoare îi va da foc la mașină”. 

Avocatul a încercat să filmeze și a sunat la 112. „Vă rog să notați un număr de auto. Clientul meu este în pericol. (…) Vă rog ajutați-mă cu un echipaj acum. (…) O persoană este amenințată, clientul meu. Solicit ajutor poliției”, spune avocatul în apelul de la 112. 

Pentru a determina victima să cedeze șantajului, în aceeași seară, trei membri ai familiei Motoi, s-au deplasat lângă un părculeț din apropierea șantierului. „Îți spun sincer, ieri am vrut să-ți dau foc la mașină! D-aia a venit copiii mei aseară acolo, să-ți dea foc la mașină sau era pregătit ăla micu al meu, ăla blondul, frumosul, să-l taie pe frati-tu de la picior în jos!”, i s-a transmis ulterior dezvoltatorului. 

„Pentru că fac parte din generația tânără nu-ți dau niciun ban”

A doua zi, în 24 mai 2020, „Gongoi” îl sună din nou pe dezvoltator. Din discuție reiese că dezvoltatorul e membru al aceleiași comunități, dar nu mai vrea să procedeze cum au procedat înaintașii lui.

Proprietarul blocului îi spune direct interlopului că refuză să îi dea taxă de protecție: „În concluzie, pentru că fac parte din generația tânără nu-ți dau niciun ban. Am vrut doar să te-ajut. Dacă dumneata vrei de la mine taxe de protecție, stabor, astea se purtau în 90. Eu nu fac parte din generația aia și nu accept așa ceva. (…) Am făcut o greșeală că m-am dus în curte la dumitale la… cine m-a sfătuit să mă duc… că n-ai bani de medicamente, că n-ai de una, de alta. Și se pare ca nu era vorba de medicamente și una, alta, era vorba de altceva. Dumneata ai ridicat alte pretenții față de mine și atunci… exact ce nu accept eu asta”. 

Presiunile nu s-au încheiat, iar în noaptea de 25 spre 26 mai, mai multe persoane au atacat ghereta paznicului de la șantier și au distrus camerele de supraveghere. Paznicul a sunat la 112 pentru a cere ajutor. „Sunt paznic la o societate pe strada Apicultorilor, numărul 44. Au vrut să-mi spargă camerele de filmare, au dat în geamuri aicea, în baraca asta unde stau, în rulotă, vreo două mașini pline de golani. (…) au plecat cu mașinile când au văzut că m-am sculat în sus au început să se suie în mașini, au trântit ușile și au fugit”, i-a spus bărbatul operatorului de la 112.

Scandalul din jurul PUZ-ului de pe Apicultorilor, 44. Proiectul, subiect de campanie pentru Clotilde Armand  

În cursul procesului, victima și unul dintre martorii principali și-au schimbat declarațiile încercând să atenueze acuzațiile pentru a le ușura situația unora dintre inculpații care aveau deja antecedente. De altfel, victima nu s-a constituit nici parte civilă în dosar. Instanța a constatat însă că „această nouă poziție este contrară probelor administrate în cauză”, iar șantajul este dovedit.

Dincolo de șantajul clanului Gongoi, proiectul imobiliar de pe Apicultorilor, 44, a stârnit și nemulțumirea locuitorilor din zonă, care au reclamat aprobarea construirii unui bloc în zone de case. În 2019, PUZ-ul a făcut un scandal în Consiliul Local Sector 1, iar în campania electorală din 2020, Clotilde Armand a „descins” la fața locului pentru a da un exemplu de „așa nu”. 

Potrivit Newskweek, în 2022, Clotilde Armand a semnat o autorizație de continuare a lucrărilor de pe Apicultorilor, 44. Sursa citată mai arată că proiectul de pe Apicultorilor, 44 a fost dezvoltat de Daniel Future Company SRL deținută de doi frați – Tatiana și Daniel Iordan – și Vlăsceanu Beatrice Denisa. 

Datornicul, transformat în victimă

În al doilea caz de șantaj pentru care au fost judecați membrii clanului Motoi victimă a fost un bărbat care inițial a împrumutat bani cu dobândă de la interlopi. Potrivit sentinței Tribunalului București, timp de aproximativ un an și jumătate, în perioada mai 2020-octombrie 2021, victima a fost supusă „sistematic” unor „amenințări cu acte de violență, dar și acțiuni hărțuitoare”. 

Judecătorul a constatat că în urma amenințărilor exercitate de către cei trei inculpați, victima i-a transferat unuia dintre ei, prin 12 tranzacții, suma de 28.150 de lei. 

Luat cu forța și băgat în mașină 

Ancheta DIICOT a scos la iveală că numai în perioada septembrie 2020 – iunie 2021 victimei i-au fost transmise sute de mesaje de amenințare. „Tu chiar ne obligi sa ajungem la extrem cu tine?”, este unul dintre exemple. 

Pentru a pune presiune, interlopii îi trimiteau victimei poze din fața casei, iar în 2 iulie 2021 a fost atins apogeul amenințărilor. Interlopii au mers în fața casei victimei cu un Audi A8 și i-au cerut să intre în mașină. Când bărbatul a refuzat, unul dintre agresori, „prin simularea unor lovituri cu pumnul înspre abdomenul persoanei vătămate, a forțat victima să urce pe bancheta din spate”. Potrivit judecătorului, cei doi interlopi aflați în mașină au întrebat victima „unde sunt banii pe care îi datorează și de ce nu îi restituie”. 

Amenințările au continuat, iar în noiembrie 2021 procurorii DIICOT i-au percheziționat pe interlopi. Tribunalul București a constatat că cele mai multe fapte de șantaj (cel puțin 134) i-au aparținut lui Bogdan Alexandru Motoi, care a și primit cea mai mare pedeapsă: cinci ani și patru luni de închisoare. 

Datornicul a cerut la proces să îi fie restituită suma de 185.000 de euro plătită interlopilor, dar judecătorul a decis că poate fi dovedită ca plătită doar suma de 28.150 de lei. Hotărârea Tribunalului București nu este definitivă, putând fi atacată cu apel, care se va judeca la Curtea de Apel București. 

Fotografii: Facebook

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro