Primul dosar greu al Liei Savonea la șefia Înaltei Curți, soluționat în favoarea lui Dan Voiculescu: „Nu doar părțile sunt afectate, ci întreaga ordine juridică”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Judecătoarea Lia Savonea scrie, în calitate de șefă a Înaltei Curte de Casație și Justiție, că sentința din 2014, de condamnare a lui Dan Voiculescu în Dosarul ICA, nu a fost o decizie legală, ci o infracțiune comisă de judecătoarea Camelia Bogdan.
Cuprins:
Precedentele Puiu Popoviciu și Ovidiu Tender
Este prima decizie cu impact major, luată într-un dosar de interes public, de când judecătoarea Lia Savonea a devenit șefa Înaltei Curți.
Prin hotărârea emisă în 11 septembrie 2025, șefa Înaltei Curți îi „dă muniție” lui Dan Voiculescu pentru anularea condamnării din Dosarul ICA, așa cum s-a întâmplat, în trecut, și în cazurile afaceriștilor Puiu Popoviciu și Ovidiu Tender.
Judecătoarea Lia Savonea este șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție din 1 august 2025, de când președintele Nicușor Dan a semnat decretul de pensionare a judecătoarei Corina Corbu.
Anterior, CSM hotărâse numirea Liei Savonea la șefia ICCJ pe o perioadă de 3 ani, „începând cu data vacantării funcţiei, dar nu mai târziu de 17.09.2025”.
Cum Lia Savonea a fost „înscăunată” în perioada vacanței judecătorești, primul dosar cu miză importantă l-a judecat abia pe 11 septembrie, anume plângerea companiei Grivco împotriva deciziei prin care Dan Voiculescu și oamenii lui au fost trimiși la închisoare pentru preluarea activelor Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) la un preț derizoriu.
Mai exact, foștii condamnați Sorin Pantiș, Jean Cătălin Sandu și compania Grivco au depus la Înalta Curte o plângere împotriva ordonanței de clasare a Parchetului General cu privire la pretinse infracțiuni comise de judecătoarea Camelia Bogdan atunci când i-a condamnat pe toți la închisoare cu executare, alături de Dan Voiculescu.
Reamintim că în anul 2024 Dan Voiculescu (condamnat în Dosarul ICA), Ovidiu Tender (condamnat în Dosarul RAFO-Carom) și Gabriel „Puiu” Popoviciu (condamnat pentru frauda cu terenurile USAMV) au scăpat de sechestrele instituite în urma condamnărilor penale, astfel că statul român nu mai poate recupera aproximativ 256 de milioane de euro.
Avocații afaceriștilor au obținut – în cadrul unor căi extraordinare de atac – ori suspendarea, ori anularea executării deciziilor de condamnare pe motiv că prejudiciile au fost calculate greșit, că măsura confiscării ar fi fost extinsă în mod abuziv, ori că prejudiciul nu a existat, deoarece afacerile lor ar fi fost perfect legale.
Savonea, despre Camelia Bogdan: „A transformat un proces într-un experiment”
Judecătoarea Lia Savonea a admis plângerea formulată de Jean Cătălin Sandu, Sorin Pantiș și compania Grivco și a reținut exact ce au scris petenții în acțiune, anume că judecătoarea Camelia Bogdan a comis un abuz în serviciu, că sechestrul din Dosarul ICA a fost instituit cu încălcarea legii și că nu numai inculpaților li s-au încălcat drepturile, ci a fost compromisă „întreaga ordine juridică”.
Iată ce scrie judecătoarea Lia Savonea în Încheierea nr. 365 din data de 11 septembrie 2025:
- „Înalta Curte constată că în cazul intimatei F. (Camelia Bogdan – n.r.), judecător al cauzei, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu prevăzute de art. 297 alin. 1 Cod pen., faptă tipică în toate elementele sale, încălcările reţinute afectând drepturile tuturor părţilor din dosar.
- Au fost invocate instrumente juridice europene pentru a fundamenta confiscarea extinsă: Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunii în Uniunea Europeană, Decizia-cadru 2005/212/JAI a Consiliului Uniunii Europene privind confiscarea produselor, a instrumentelor și a bunurilor având legătură cu infracțiunea.
- Directiva 2014/42/UE nu era transpusă în legislația națională la momentul pronunțării hotărârii (în 2014). Aceasta a fost adoptată la nivel european în 2014, însă nu avea efect direct în materie penală deoarece necesita transpunere internă.
- Decizia-cadru 2005/212/JAI nu putea fi nici ea aplicată direct pentru fapte anterioare și nici pentru a extinde măsuri penale mai severe decât cele prevăzute de legea română la acea dată (…)
- Drept urmare, (judecătoarea Camelia Bogdan – n.r.) a aplicat retroactiv norme europene, transformând confiscarea specială într-o confiscare extinsă mascată, ceea ce contravine principiului nullum crimen, nulla poena sine lege. (…)
- În cauză s-a făcut o aplicarea retroactivă în defavoarea părţilor, printr-un abuz de interpretare. Astfel, au fost invocate aceste instrumente europene pentru a fundamenta o confiscare cu caracter extins, deși faptele erau anterioare adoptării lor și transpunerii în legislația română.
- Asemenea interpretare a transformat un proces penal într-un teren de experiment normativ, folosind instrumente netranspuse pentru a justifica o măsură severă. Procedând în acest fel, s-au încălcat nu doar drepturi individuale, ci și principiul general al securității juridice.
- Judecătoarea F. (Camelia Bogdan – n.r.) era incompatibilă: avea un contract remunerat cu Ministerul Agriculturii – parte în dosar – și, ulterior, a formulat cerere de intervenție într-un proces civil unde figurau aceleași părți. Aceste împrejurări devoalează o atitudine abuzivă, contrară legii, imparțialității și regulilor statului de drept, prin care dreptul la un proces echitabil a fost grav compromis. (…)
- Consecinţă a actelor şi faptelor descrise, s-a ajuns la o triplă deposedare de bunuri fără temei legal – obligarea la despăgubiri și o dublă confiscare –, iar pentru a putea proceda astfel a creat norme pe care le-a aplicat, a judecat în condiții de incompatibilitate, a soluţionat acţiunea civilă contrar temeiului legal de la acea dată influenţând compunerea completului, a intervenit ulterior într-un proces civil al acelorași părți și și-a arogat prerogative de executare penală fără a fi abilitată prin lege.
- Toate acestea nu descriu un act de justiție, ci o atitudine abuzivă, contrară principiilor procesului echitabil și regulilor statului de drept.
- Judecătorul nu poate invoca independența pentru a-și legitima excesul, pentru că independența există doar în măsura în care judecătorul rămâne fidel legii și procesului echitabil.
- Încălcarea cu știință a normelor de lege aplicabile nu a rezultat dintr-o conduită izolată a intimatei, ci dintr-o serie de acte și măsuri ilegale, repetabilitatea și amploarea încălcărilor scoțând în evidență o conduită judiciară ilegală a intimatei, adoptată cu intenție, în vederea confiscării unor active însemnate de la părți și de la terți, ignorând obligaţia de imparţialitate, tratament egal şi respectarea procesului echitabil.
- Prin cumularea acestor încălcări, respectiv retroactivitate, incompatibilitate, conflict de interese, uzurpare de competenţă, se devoalează o atitudine abuzivă. În loc să fie garantul legalității, judecătorul a devenit parte într-un mecanism de presiune și sancționare, ceea ce a compromis garanțiile fundamentale ale procesului echitabil prevăzut de art. 6 CEDO.
- Independența și imparțialitatea judecătorului nu sunt simple valori teoretice, ci condiții esențiale pentru ca justiția să funcționeze. Când ele sunt încălcate, nu doar părțile din dosar sunt afectate, ci întreaga ordine juridică.
- Astfel, ceea ce apără CEDO nu este arbitrariul sub mantia independenței, ci actul de justiție întemeiat pe lege. Când judecătorul creează norme pe care le aplică, când se află în incompatibilitate sau intervine în cauze ale acelorași părți, el se plasează în afara legii și își anulează singur garanțiile statutului său.
- În continuare, reținând că în ceea ce o privește pe intimata F. (Camelia Bogdan – n.r.), existau probe și erau întrunite cerințele de tipicitate ale infracțiunii de abuz în serviciu, cu toate acestea, constată că nu poate fi dispusă soluția de trimitere a cauzei la procuror pentru a efectua în continuare urmărirea penală și a pune în mișcare acțiunea penală, conform art. 341 alin. 6 lit. b) C.proc.pen., întrucât, există o cauză care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale, respectiv, intervenirea prescripției răspunderii penale”, reține judecătoarea Lia Savonea în documentul citat.
ANAF a precizat, pe 24 octombrie 2024, că a recuperat doar suma de 43.872.207 lei (8,8 milioane de euro) din prejudiciul de peste 60 de milioane de euro din dosarul ICA al mogulului Antenelor, Dan Voiculescu.
Dan Voiculescu a pierdut la CEDO: „Plângerea – vădit neîntemeiată”
Șefa ICCJ Lia Savonea invocă încălcări ale drepturilor omului în Dosarul ICA deși, în anul 2022, judecătorii CEDO au respins ca inadmisibile plângerile formulate de Dan Voiculescu și de Camelia Voiculescu împotriva statului român, ca urmare a confiscării instituite de judecătoarea Camelia Bogdan.
Dan Voiculescu a invocat în fața CEDO încălcarea Articolului 6 (Dreptul la un proces echitabil și prezumția de nevinovăție – pe motiv că Traian Băsescu a făcut declarații publice cu privire la procesul lui, iar magistrații l-ar fi ascultat), Articolului 18 (Restrângerea drepturilor), precum și a dispozițiilor care garantează dreptul la proprietate.
În cuprinsul respectivei decizii, judecătorii de la CEDO notează, negru pe alb, că decizia de condamnare a lui Voiculescu nu a fost una politică, așa cum susținea acesta, că magistrații au fost imparțiali și, mai presus de toate, că a avut parte de un proces echitabil.
Judecătorii CEDO au respins, pe rând, toate argumentele invocate de Dan Voiculescu:
- „În ceea ce privește independența instanțelor naționale, Curtea a remarcat că procedura nu a fost arbitrară, domnului Voiculescu i s-a acordat oportunitatea de a-și prezenta argumentele în condiții de contradictorialitate și deciziile adoptate au fost temeinic motivate pe baza faptelor și a legii aplicabile.
- Nu există nicio dovadă că autoritățile ar fi influențat procesul, ceea ce a determinat Curtea să respingă plângerea ca vădit nefondată. Celelalte susțineri formulate de domnul Voiculescu nu îndeplineau cerințele de admisibilitate ale Curții și astfel au fost respinse.
- Curtea a reţinut că reclamanţii au contestat decizia judecătorilor de la instanța națională care au dispus confiscările și a primit răspunsuri motivate. Nu era nicio aparență de lipsă de imparțialitate din partea judecătorilor aflați la prezidiu în cazul lor. Plângerea a fost respinsă ca vădit neîntemeiat.
- Curtea a fost convinsă că măsura confiscării extinse asupra proprietăților în acest caz a fost luată în interesul comunității, deoarece au fost considerate a fi produse provenite din infracțiuni. Reclamanţii fuseseră în măsură să conteste ordinele în instanță și să-și susțină cazul. Plângerea a fost astfel vădit nefondată și a fost respinsă de Curte în conformitate cu prevederile sale din jurisprudență”, notau judecătorii CEDO.
Istoria privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare
Dan Voiculescu a fost condamnat pe data de 8 august 2014 la 10 ani de închisoare pentru privatizarea frauduloasă a ICA, alături de fostul director al Institutului, Gheorghe Mencinicopschi (8 ani) și de fostul șef al Administrației Domeniilor Statului, Corneliu Popa (8 ani).
Dan Voiculescu a fost eliberat condiționat după executarea a 3 ani de pușcărie, deoarece avea vârsta de peste 60 de ani.
Pe lângă pedepsele pronunțate în august 2014 pe numele lui Dan Voiculescu și ale celorlalți inculpați din dosar, Curtea de Apel Bucureşti a dispus totodată confiscarea mai multor proprietăţi, terenuri şi imobile aparţinând omului de afaceri, „care vor trece în patrimoniul statului libere de orice sarcini”.
Procurorii anticorupţie au arătat în rechizitoriu că privatizarea ICA a fost una frauduloasă şi că a fost făcută în folosul lui Dan Voiculescu prin subevaluarea cu 7,7 milioane de euro a bunurilor institutului.
Astfel, DNA l-a acuzat pe Dan Voiculescu că în calitate de lider de partid (PUR – Partidul Umanist Român) şi-a folosit influența pentru a obţine foloase necuvenite şi de spălare de bani, şi pe ceilalţi 12 inculpaţi că au fost complici la diminuarea valorii bunurilor ICA.
În concret, procurorii anticorupţie i-au acuzat pe toţi aceştia că au diminuat valoarea activelor ICA şi au facilitat grupului de firma controlat de Dan Voiculescu preluarea acţiunilor Institutului.
În condiţiile în care terenurile şi clădirile ICA se aflau în zona rezidenţială a lacului Băneasa, cu toate utilităţile în apropiere, Institutul a devenit atractiv pentru Voiculescu şi Grivco.
Potrivit procurorilor, suprafaţa totală a acestor imobile este de peste 45.000 de metri pătraţi.
Fraudele la ICA au început în vara anului 2003, când Corneliu Popa a aprobat declanşarea procesului de privatizare, fără a avea mandat de la statul român şi a stabilit o valoare a pachetului de acţiuni de aproape 95 de ori mai mică decât valoarea reală.
În toamna aceluiaşi an a avut loc o licitaţie la ADS, spun procurorii, trucată – deoarece singura firmă care a participat a fost Grivco – care a achiziţionat pachetul de acţiuni cu puţin peste 100.000 de euro, în condiţiile în care valoarea lui reală era de aproape 8 milioane de euro.
Fotografii: Agerpres, Hepta
BogdanMisaila 12.09.2025, 16:56
hehehe! in rest, in romania este democratie.
Meila 12.09.2025, 17:31
Mai vor pensi și salarii marii, rușine justiția Romina
AndreyRlz 12.09.2025, 19:17
Tipic ca in Romania, iar am ajuns la "justiție subordonata politic" ca pe vremea lui Ilie Năstase, ca să nu mai zic de greve peste greve și amânări peste amânări
Quetzalcoatl1952 13.09.2025, 05:45
Tenismenul ?Sau celălalt Adrian?
CiprianBirtea_84 13.09.2025, 06:20
@AndreyRlz Vrei să zici Adrian Năstase.
mihaitzuky 12.09.2025, 21:33
La prima ocazie pe care a avut-o, d-na Savonea ( asta ca să fiu domn, că nu merită să o fac d-nă), și-a arătat adevărata capacitate și putere de a judeca un asemenea caz. Ea se crede mai presus și mai deșteaptă decât Judecătorii de la CEDO, care au dat câștig de cauză României și au zis că Voiculescu a avut parte de un proces corect.
Dan999 12.09.2025, 21:44
Ma intreb, oare romanii au incredere in justitia din Romania?