Profesorul de economie Silviu Cerna susține că „terapia de șoc” folosită de Javier Milei în Argentina ar trebui aplicată și în România: „E nevoie de mare fermitate”

Într-un interviu pentru Libertatea, profesorul Cerna susține că modelul Milei trebuie urmat, astfel încât „terapia de șoc” aplicată de președintele argentinian să fie importată și în România. 

USR-istul fascinat de Milei: „Probabil cel mai tare președinte din lume”

Ajuns la putere după ce a promis măsuri dure de reducere a cheltuielilor bugetare și reducerea inflației și a deficitului, fiind celebru momentul în care a agitat o drujbă ca simbol al tăierii privilegiilor, Javier Milei a început să ia, după ajungerea în funcție, o serie de măsuri dure menite să reducă inflația și deficitul bugetar. Unul dintre cei mai înfocați fani ai lui Milei din România este deputatul USR Claudiu Năsui. Fost ministru al economiei în Guvernul Cîțu, Năsui l-a indicat de mai multe ori pe Javier Milei ca un exemplu de urmat. 

Într-o postare de pe pagina sa de Facebook din decembrie 2024, Năsui spunea despre Milei că este „probabil cel mai tare președinte din lume”. „În campanie, toți contracandidații lui promiteau că nu vor scădea cheltuielile atât de mult precum cerea FMI (câteva procente din PIB, gradual). El a promis că le va scădea cu 10% din PIB și rapid. Pe platforma asta a câștigat. Iar de când a devenit președinte, a lansat un program de reforme pur liberale și a reușit să ducă Argentina pe un drum la care nici nu s-ar fi visat”, spunea Năsui în decembrie 2024. 

„În Argentina, Javier Milei a tăiat deficitul cu 5,8% din PIB într-un singur an, fără să crească nicio taxă, doar cu scăderi de cheltuieli și dereglementări”, scria Năsui recent, într-o altă postare de pe Facebook. 

Reformele lui Milei au atras atenția și reputatei publicații Financial Times. „Planul lui Milei de a reface Argentina în fața opoziției peroniste înrădăcinate a funcționat pe termen scurt. Însă alegerile parlamentare de la jumătatea mandatului din octombrie ar putea marca un moment de cotitură. Dacă vrea să-și consolideze reformele, Milei trebuie să câștige mai mulți legislatori. Eșecul riscă să declanșeze nervozitatea pieței care i-a subminat pe mai mulți dintre predecesorii săi.

Pentru a reuși, economistul libertarian trebuie să-și dea jos hainele mai doctrinare, să asculte criticile constructive și să câștige partea centrului politic pentru a crea un consens durabil pentru schimbare. Dacă nu, Argentina riscă o nouă tragedie politică și economică”, arată Financial Times într-un articol publicat în august 2025 (https://www.ft.com/content/8af38ca8-474f-47a8-b1e2-1040e7002d71?utm_source=chatgpt.com). 

„Argentina a fost una dintre cele mai bogate țări ale lumii”

Unul dintre cei mai importanți economiștii români care laudă reformele lui Milei din Argentina este profesorul Silviu Cerna, membru în Consiliul de Administrație al BNR timp de 17 ani. Într-un articol de opinie (https://www.contributors.ro/reforma-economica-a-presedintelui-argentinian-javier-milei-un-model-demn-de-urmat/) publicat la începutul lunii august pe platforma Contributors, profesorul Cerna susținea că modelul de reformă al lui Javier Milei ar trebui aplicat și în România. 

Contactat de Libertatea, fostul membru al Consiliului de Administrație al BNR și-a explicat poziția, arătând cum a ajuns Argentina într-o situație economică dezastruoasă și cum au reușit reformele lui Milei să redreseze țara din punct de vedere economic. 

„Argentina a fost una dintre cele mai bogate țări ale lumii înainte de Primul Război Mondial, cu un venit mediu pe cap de locuitor apropiat de cel al Statelor Unite de la acea perioadă. În ultima jumătate de secol, țara a fost subminată însă de inflație, recesiune și ineficacitatea instituțiilor statului, cauza fiind politica economică dusă de guvernele argentiniene din acea perioadă, politică rămasă în mare măsură neschimbată până în 2023, când a ajuns la putere actualul președinte”, a explicat Silviu Cerna pentru Libertatea.  

Specialistul susține că Argentina are suprafețe imense de teren agricol fertil, multe și importante resurse naturale, dar și o populație numeroasă și bine educată. „După ce, în 1946, a fost ales președinte eroul clasei muncitoare Juan Peron, acesta a făcut mari concesii sindicatelor cu ajutorul cărora a ajuns la putere, iar în perioada următoare, peroniștii sprijiniți de sindicate au dus o politică de industrializare forțată: înlocuirea importurilor de bunuri industriale cu produse autohtone, cheltuieli publice mari, impozite ridicate, protecționism. Încercând să industrializeze țara, ei au înăbușit concurența, ceea ce a împiedicat creșterea productivității, iar cheltuielile publice tot mai mari au provocat inflație la cote înalte”, a mai adăugat profesorul de economie, potrivit căruia „multe din aceste trăsături le întâlnim în economia actuală a României”. 

„El s-a declarat și este un adept al economiei de piață”

Unele dintre aceste „simptome” ale României, susține specialistul, sunt moștenite din perioada comunistă, dar altele sunt apărute în perioada după 1990 și mai ales în ultimii ani, „când guvernele care s-au succedat la cârma țării în această perioadă au dus o politică fiscală populistă, ceea ce a făcut ca deficitul bugetar să se adâncească, provocând creșterea acestui deficit și creșterea datoriei publice”. 

În privința lui Milei, profesorul Cerna susține că și-a bazat campania electorală pe „promisiunea revenirii la echilibru financiar, a eliminării exceselor”. „El s-a declarat și este un adept al economiei de piață, ceea ce înseamnă mai puțin stat și mai multă piață. Programul de reforme pe care l-a elaborat este orientat spre promovarea libertății individuale, stabilității prețurilor, responsabilității antreprenoriale”, a mai arătat Cerna. 

Fostul membru din Consiliul de Administrație al BNR îl caracterizează pe Milei ca „o personalitate flamboaiantă”, dar „dincolo de simboluri, el a anunțat și a aplicat o terapie de șoc”. 

„Este o situație evident diferită față de reforma graduală preconizată de autoritățile române emanate din Revoluție în anii ‘90. Milei a făcut reforme rapide și cuprinzătoare, ceea ce în materie fiscală a însemnat reducerea cheltuielilor, în primul rând”, a punctat economistul timișorean. 

Expertul a mai declarat pentru Libertatea că, deși din punct de vedere strict contabil, creșterea cu 10% a veniturilor bugetului este echivalentă cu reducerea cu 10% a cheltuielilor, „efectele pe care aceste modificări le au asupra economiei nu sunt echivalente”. 

„Prin urmare, reforma fiscală aplicată de Milei a urmărit mai degrabă să scadă impozitele și taxele decât să le mărească, dar asta a implicat reducerea puternică a cheltuielilor publice. Numărul ministerelor a fost redus la jumătate, iar 40.000 de posturi din aparatul de stat au fost desființate. Au fost eliminate subvențiile acordate de la bugetul de stat pentru diverse sectoare, în cazul lor energie, transport, au fost eliminate fondurile pentru lucrări publice. Ceva similar cu nesfârșita sau aprinsa discuție de la noi”, a declarat profesorul Cerna. 

Economistul din Timișoara a mai explicat că în Argentina, programele sociale au fost, în general, menținute, dar gestionarea lor prin intermediari, întreprideri sociale, ONG-uri, asociații a fost abolită. 

„Rezultatul a fost că după ce în 2020, Argentina a avut un deficit bugetar de 9% din PIB, în 2024 a realizat un excedent de 1,6 miliarde de dolari. Adică, în termeni neți, cam circa 3% din PIB. Or, deficitul bugetar în Argentina, ca și în România, a fost principala sursă de inflație. Masa monetară a crescut tot timpul, ca urmare a creșterii volumului creditelor acordate de băncile comerciale statului, în primul rând. De aceea, reducerea cheltuielilor publice amintită a adus la scăderea ratei inflației de la 290% în aprilie 2024 la 84,5% în ianuarie 2025”, a mai arătat profesorul Cerna.

Exemplul negativ al Venezuelei

Chiar dacă din punctul de vedere al dimensiunilor sunt diferite, Venezuela și Argentina, susține profesorul Cerna, sunt comparabile din punctul de vedere al resurselor naturale. 

„Venezuela este o țară cu mari zăcăminte de petrol. Ca urmare a unor politici iresponsabile, de genul celor duse și în Argentina până la Milei și, să nu ne ferim să spunem, și de guvernările române din ultimii 2-3 ani, în Venezuela, salariul mediu pe lună este un dolar american. Acest fenomen a fost și în Argentina. Banca Centrală a Republicii Argentina a deținut obligațiuni de stat în pesos și în dolari de peste 120 miliarde de dolari americani. Avea mari datorii sub formă de obligații cu dobândă de 133 la sută pentru absorbirea de lichidități de pe piață”, a mai explicat Silviu Cerna. 

„Întotdeauna sunt câștigători și perdanți”

Întrebat cum comentează criticile potrivit cărora reforma lui Milei este un eșec pentru că afectează categorii mari de populație, profesorul Cerna a explicat că astfel de măsuri „afectează în mod diferit diverse categorii socioprofesionale de populație și îi face pe unii perdanți”. 

„Cei care au beneficiat de avantajele și privilegiile create în faza politicii populiste, bineînțeles, nu sunt foarte încântați și se împotrivesc la pierderea acestora. Alte categorii de populație sunt favorizate. Întotdeauna sunt câștigători și perdanți. Costurile și beneficiile unor schimbări sociale de asemenea amploare nu se repartizează și nu pot fi repartizate niciodată în mod egal în societate”, a punctat Silviu Cerna. 

Profesorul dă exemplul instaurării și căderii comunismului din România, când au fost, de asemenea, câștigători și perdanți. „Pe cel care l-a luat de la coada vacii și l-a făcut director de fabrică spune că a făcut lucruri bune comunismul. Dar întreabă-l pe cel dus la canal sau deportat în Bărăgan și rămas fără casă, fără pământ dacă are aceeași apreciere. Similare sunt și schimbările provocate de reformele lui Milei”, a explicat profesorul Cerna pentru Libertatea. 

Specialistul în economie susține că „ceea ce este important de notat” în legătură cu reformele din Argentina este că, în ciuda efectelor negative și ale criticilor, „Milei continuă să se bucure de sprijinul majorității populației Argentinei”. 

„Nu numai că a câștigat alegerile cu un asemenea program. Acest lucru se mai întâmplă când alegerile se câștigă inclusiv cu ajutorul promisiunilor, dar și după ce a început să le pună în practică, acest sprijin continuă să fie ridicat”, a punctat Cerna.

„Un asemenea stat este aproape pe buza prăpastiei”

Economistul timișorean susține că în România, măsurile propuse de Guvernul Bolojan „stârnesc nenumărate critici, nenumărate rezistențe din partea anumitor categorii socioprofesionale”, mai ales din partea celor care intră în categoria perdanților. În același timp, Cerna susține că „există forțe sociale și indivizi care susțin acest program de reforme nepopular”. 

„Văd adeseori persoane care înțeleg ce se întâmplă și înțeleg situația în care se află România și că nu există foarte multe opțiuni, foarte multe alternative. Asta ne dă curaj să sperăm că bătălia nu-i pierdută și că în actualul context geopolitic european și mondial, România va fi ferită de evenimente politice mai grave, mă gândesc la mișcări de stradă, la demisia guvernului, alegeri anticipate”, a declarat Cerna. 

Întrebat cum pot fi puse în aplicare reforme în condițiile în care una dintre nemulțumirile majore din societate este că, înainte de a umbla la privilegii, Guvernul României a introdus taxe noi sau au afectat categorii vulnerabile, Silviu Cerna a spus că acestea sunt „greșeli tactice” ale Guvernului. Profesorul Cerna dă exemplu decizia referitoare la bursele școlare. 

„Sunt sigur că lucrurile stau așa cum le-a prezentat prim-ministrul, dar din punct de vedere tactic, este exploatabilă această eșalonare. În ceea ce privește eliminarea privilegiilor, toate discuțiile, toate analizele arată că este o problemă foarte grea, pentru că o parte dintre beneficiarii acestor privilegii aparțin celei de-a treia puteri din stat, puterea judecătorească, și care în orice democrație este esențială pentru democrație. Dar nu sunt numai magistrații. Sunt funcționarii de stat de la toate nivelurile. Acestea sunt forțe sociale și politice redutabile. De aceea cred că e nevoie de mare hotărâre, de mare fermitate pentru a face față acestor provocări”, a subliniat Silviu Cerna. 

Economistul susține că Ilie Bolojan i-a lăsat impresia că „dă dovadă de această hotărâre”. Silviu Cerna mărturisește însă că „l-a îngrijorat” o declarație a lui Bolojan potrivit căreia „își dă demisia dacă țara nu îl urmează”. 

„O instabilitate politică provocată de demisia actualului guvern, în condițiile geopolitice pe care le-am menționat, ar fi foarte gravă pentru România. Măsurile despre care am vorbit nu vor fi luate sau nu vor fi aplicate, România nu poate plăti datorii, salariile, străinătatea nu ne mai împrumută nici la costuri mari, absorbția fondurilor europene încetează, iar statul român intră în incapacitate de plată față de propriii cetățeni, dar și față de creditorii săi. Un asemenea stat este aproape pe buza prăpastiei”, a avertizat Cerna. 

Profesorul de economie susține că a văzut opinii potrivit cărora aceste lucruri nu ar trebui spuse pentru a nu crea panică: „Adică n-ar trebui spus adevărul? Poporul român nu suportă adevărul? Noi încercăm să spunem acest adevăr atât cât îl înțelegem și cât îl pricepem”.

„De aceea e greu de aplicat terapie de șoc”

Despre modelul „terapiei de șoc” aplicat de Javier Milei în Argentina, Silviu Cerna susține că efectele pe termen scurt sunt dureroase, dar roadele sunt culese pe termen lung. „Tăiatul în carne vie, să zicem așa popular, își manifestă costurile, efectele negative imediat. Efectele benefice, stimularea creșterii economice, stimularea creșterii prosperității care vine din creșterea economică, nu se produc decât pe termen mai lung. De aceea e greu de aplicat terapie de șoc”, a punctat profesorul Cerna.

Expertul susține că în istoria îndelungată, modele precum cel aplicat de Javier Milei în Argentina nu au existat „pentru că rolul statului în activitatea economică, cu abuzurile, excesele și dezechilibrele pe care această intervenție le creează, este o chestiune recentă”. 

„Ideea că statul trebuie să intervină în economie a apărut în perioada interbelică, dar aplicarea pe scară mai largă în lumea occidentală s-a produs mai ales în primele decenii după cel de-Al Doilea Război Mondial. Măsuri de acest gen, de liberalizare, de reducere a intervenției statului și a costurilor acestei intervenții, au fost luate și în țările dezvoltate. Ne gândim la măsurile luate de Reagan în Statele Unite sau de Thatcher în Anglia. Mai aproape de noi, și ca timp, și din punct de vedere fizic, este terapia de șoc pe care au aplicat-o unele țări foste comuniste după căderea comunismului”, a explicat fostul membru al conducerii BNR. 

„Nu mă hazardez să fac o asemenea prognoză”

Întrebat dacă în România poate fi aplicată o reformă similară celei realizate de Javier Milei în Argentina, mai ales în contextul protestelor și tensiunilor din societate, profesorul Cerna a spus că are doar speranța realizării unei reforme, fără a putea spune dacă aceasta va și reuși. „Eu sunt economist, nu sunt profet. Capacitatea aceasta de a întrevedea viitorul, nu numai la economiști, ci la multe alte genuri de analiști, este foarte limitată. Nu mă hazardez să fac o asemenea prognoză, o asemenea estimare. Ceea ce vreau să fac este să exprim speranța că aceste măsuri vor putea fi implementate, că nu vor fi blocate și că situația financiară și monetară a României se va îmbunătăți”, a conchis Silviu Cerna. 

Foto: Profimedia

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.