Cuprins:
Caz declanșat în 2017, terminat în 2025
Un brăilean care a vândut zeci de mașini „din patrimoniul personal” a intrat în decembrie 2017 în vizorul ANAF, care l-a anunțat că va face obiectivul unei inspecții fiscale cu următoarele obiective: impozitul pe venituri din activități independente pentru perioada 2012-2017, TVA pentru perioada 1.01.2013- 31.12.2017, contribuții sociale de asigurări de sănătate (CAS) pentru perioada 2012-2016.
Inspecția fiscală a fost finalizată în iulie 2018, iar ANAF a emis decizii de impunere prin care l-a obligat pe comerciantul de mașini să achite impozit pe venit (25.251 de lei), CAS (3.600 de lei) și TVA (227.278 de lei), considerându-se că bărbatul, „în urma vânzării de autoturisme din patrimoniul personal a dobândit calitatea de persoană impozabilă în privința impozitului pe venit, CAS și TVA”.
Apărarea vânzătorului de mașini
Bărbatul pus la plată de ANAF a contestat deciziile de impunere pe cale administrativă, iar pentru că nu a primit câștig de cauză a mers în instanță. Prima fază a litigiului s-a judecat la Tribunalul Brăila, unde dosarul a fost înregistrat în februarie 2021.
În proces, „clientul ANAF” a invocat în primul rând faptul că inspecția fiscală a fost nelegală. Unul dintre motive a fost acela că a fost controlat pentru anii 2012-2014, deși legea aplicabilă la acea perioadă ar fi permis doar verificarea ultimilor 3 ani fiscali, urmând ca extinderea pe anii mai vechi să se facă numai în anumite condiții, care nu au fost îndeplinite.
„Rezultă în mod clar că inspecția fiscală pentru anul 2012 este nelegală, fiind făcută în afara termenelor stabilite de vechiul Cod de procedură fiscală, ceea ce atrage nulitatea inspecției fiscale și a actelor administrativ fiscale contestate, anul 2012 stând la baza întregului raport de inspecție fiscală”, a invocat bărbatul aflat în litigiu cu ANAF.
„Marea majoritate au fost înstrăinate cu un preț mai mic decât prețul de achiziție”
Un alt motiv invocat pentru anularea deciziilor de impunere a vizat modul în care ANAF l-a inclus pe bărbat în categoria plătitorilor de TVA. Reclamantul a arătat că, potrivit raportului de inspecție fiscală, a desfășurat în anul 2015 activitatea de comerț cu autoturisme vechi, iar în data de 13.11.2014 a depășit echivalentul în lei al plafonului de scutire (65.000 de euro, respectiv 220.000 de lei) și trebuia să devină plătitor de TVA începând cu data de 01.01.2015.
„Organul de control nu a arătat în fapt în ce a constat activitatea economică, neindicând pentru fiecare an în parte câte autoturisme a vândut, nearătând suma cu care a depășit plafonul de TVA, neinvocând și nedovedind situația concretă din care să rezulte că a depășit plafonul de TVA”, a reclamat bărbatul aflat în dispută cu ANAF.
Referitor la mașinile despre care ANAF susține că le-a vândut în scop comercial, brăileanul a insistat că „nu a desfășurat nicio activitate în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate, achiziționând mașinile în scop personal, utilizându-le o perioadă și apoi înstrăinându-le, fără ca această activitate să-i aducă venituri cu caracter de continuitate, ci, dimpotrivă, după utilizarea acestora o perioadă mai mică sau mai mare de timp, marea majoritate au fost înstrăinate cu un preț mai mic decât prețul de achiziție”.
Explicațiile ANAF: tranzacții cu 68 de mașini în valoare de 1,4 milioane de lei
În procesul de la Tribunalul Brăila, ANAF a cerut respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind tardiv formulată. Mai exact, a arătat Fiscul, cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la Tribunalul Brăila „la un interval de un an și patru luni de la data comunicării actului administrativ contestat”. Răspunzând acuzelor aduse de contribuabil, ANAF s-a apărat susținând că „organele de inspecție fiscală au motivat în fapt actele administrative contestate în privința T.V.A.”.
Pe fond, inspectorii fiscali s-au apărat susținând că, după ce au verificat datele primite de la Direcția Fiscală de care aparține contribuabilul, au constatat că în perioada ianuarie 2012 – septembrie 2017, bărbatul a vândut un număr de 68 de mijloace de transport second-hand, realizând venituri în sumă totală de 1,4 milioane de lei, „toate autoturismele fiind achiziționate în aceeași perioadă”.
Folosind datele de la Direcția Fiscală, ANAF a arătat în instanță câte mașini a vândut bărbatul și câți bani a încasat din tranzacții în fiecare an, cifrele arătând că au fost vândute anual între 4 și 19 mașini.
„Rezultă astfel faptul că acesta a desfășurat în realitate activitate economică cu caracter de continuitate, având în vedere că toate aceste mijloace de transport nu puteau fi utilizate doar în scop personal, dat fiind numărul foarte mare al acestor tranzacții, ci în scopul obținerii de venituri”, a mai arătat ANAF.
Fiscul a mai subliniat că o dovadă a faptului că mașinile au fost achiziționate pentru a fi revândute în scopul obținerii de venituri „este demonstrat atât de numărul mare de tranzacții, cât și de timpul relativ scurt dintre tranzacții (cumpărare-vânzare)”.
Taxele, reduse drastic de Tribunalul Brăila
În urma procesului de la Tribunalul Brăila, instanța a admis în parte cererea de chemare în judecată, considerând că samsarul de mașini trebuie să achite TVA doar 27.000 de lei (nu 227.000, cum a stabilit ANAF). Tribunalul Brăila a constatat însă că activitatea a fost una comercială și a menținut obligația de plată a impozitului pe venit în valoare de 25.000 de lei și a CAS de 3.600 de lei.
Tribunalul și-a motivat decizia prin faptul că vânzătorul de mașini, reclamant în acest caz, ar fi trebuit să beneficieze de dreptul de deducere a TVA, nefiind posibil să i se impute nici omisiunea completării unei declarații și nici comportamentul fiscal al unui terț.
De asemenea, instanța a mai reținut că pentru bunurile second-hand care au fost cumpărate de la persoane neimpozabile sau de la revânzători care au aplicat regimul special al TVA la marja de profit, TVA suplimentară calculată trebuia să fie aplicată doar pentru marja de profit, evitându-se astfel dubla impozitare.
ANAF, declarată învingătoare pentru că procesul a fost deschis prea târziu
Decizia Tribunalului Brăila a fost atacată cu recurs, care s-a judecat la Curtea de Apel Galați. Instanța gălățeană, care a pronunțat la începutul lunii iulie 2025 sentința definitivă în acest caz, a admis recursul ANAF și a respins cererea samsarului de mașini ca fiind tardiv formulată. Concret, Curtea de Apel Galați a decis că deciziile de impunere ale ANAF au fost atacate după expirarea termenului prevăzut de lege.
„Cum comunicarea s-a realizat la cabinetul de avocat pe numele intimatului reclamant, iar corespondența a fost primită de persoana care primea în mod obișnuit corespondența, Curtea reţine că încheierea de şedinţă din data de 19 mai 2021 prin care a fost respinsă excepţia de tardivitate este nelegală, motiv pentru care reexaminând această excepţie o va admite”, se arată în decizia definitivă a Curții de Apel Galați, prin care samsarul de mașini este obligat să achite peste 250.000 de lei.
„O activitate pe care nu a considerat-o niciodată economică”
Într-un caz similar, judecat în primă instanță la Tribunalul Ilfov, dar încă nefinalizat, ANAF a pierdut parțial procesul. Mai mult decât atât, Fiscul a fost obligat să achite cheltuieli de judecată de aproape 37.000 de lei. În acest caz, inspecția fiscală a fost realizată în perioada iulie 2018 – ianuarie 2019 și a vizat anii 2012-2016. În urma controlului, ANAF a emis decizii de impunere prin care un bărbat a fost obligat să achite TVA, CAS și impozit pe venit.
În procesul prin care a cerut anularea deciziilor de impunere, reclamantul a arătat că pe toată perioada supusă controlului fiscal a fost salariat, astfel că nu a înțeles „de ce s-a declanşat această inspecţie fiscală”. Bărbatul s-a mai apărat în proces spunând că, deşi nu a fost anunţat prin avizul de inspecţie fiscală cu privire la ce anume vizează controlul, „a constatat că i s-au solicitat explicaţii cu privire la o activitate pe care nu a considerat-o niciodată economică sau producătoare de venituri, respectiv pentru «37 de tranzacţii cu autoturisme»”.
Procesul deschis în 2020 încă nu e finalizat
În primă instanță, bărbatul care s-a judecat cu ANAF a câștigat, dar Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice (DGRFP) București a făcut recurs, care s-a judecat la Curtea de Apel București. Aici sentința a fost anulată, iar cazul a fost trimis pentru rejudecare la Tribunalul Ilfov.
În urma rejudecării, tribunalul a decis că vânzătorul de mașini trebuie să achite doar 7.000 de lei, mult mai puțin decât a stabilit ANAF. În motivarea deciziei sale, judecătorul a arătat că la data verificărilor (2018), dreptul ANAF de a face verificări pentru anul 2012 era prescris, astfel că acest an, pentru care au fost calculate taxe de aproape 127.000 de lei, a fost exclus din inspecția fiscală, rămânând ca verificările să fie luate în calcul doar începând cu 1 ianuarie 2013.
În urma acestei situații, Tribunalul Ilfov a constatat că bărbatul controlat de Fisc a atins pragul de TVA abia în anul 2015. „Ținând cont de incidența Directivei nr. 112/2006 și de faptul că vânzarea se face la marjă de profit, iar TVA se aplică la marjă, reclamantul a realizat activități economice de comercializare a autovehiculelor second-hand, iar data depășirii plafonului de TVA este 1.02.2015, dată după care au mai fost vândute un număr de 10 autoturisme la care se poate percepe TVA”, se arată în decizia nedefinitivă a Tribunalului Ilfov.
De asemenea, tribunalul a mai constatat că „este nelegală întocmirea deciziilor de impunere contestate, pe baza Raportului de Inspecție Fiscală contestat, fără analizarea prioritară a incidenței în cauză a regimului special de taxare care are prioritate în materia bunurilor second-hand, precum și fără luarea în calcul a dreptului reclamantului de deducere”.
În dosar a fost realizată și o expertiză, care a stabilit că samsarul de mașini are de achitat TVA în valoare de doar 7.000 de lei. Iar pentru că a reținut „culpa procesuală” a ANAF în declanșarea litigiului, Tribunalul Ilfov a obligat instituțiile statului să îi achite comerciantului controlat și cheltuieli de judecată de aproape 37.000 de lei. Sentința Tribunalului Ilfov, pronunțată în luna mai, nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs.
Foto: antifrauda.ro
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_2768d24bd7e4078e53b6630a36bfe30c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_f2bda224c1e818bdb0daae1799b1e9fb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_c15f5420b83139371174f04fb0ea444c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_ab3f063e96a6066d63765bbb6f2988b2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_d3ec2f51f707654612e3a81f98607cbf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_4afc8c5e71b707b102a593a28813ad79.jpg)
Alte știri
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_ab5aa77550b8aff102de1fc175245256.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_86e17366f78dfafc98fd4d5383322104.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_1acc3c3ae9ae81bf0ce892713bbc88d2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_d18f37ef3bcf640af028f4163550bd2c.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_4a7d56f1cc08015fb63160c438be386a.jpg)
Monden
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_2e05c5a473a6b07a0ca5fba9a351fe57.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_443841d0a858a80bace1b63aaa74c5fd.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_a8a68a81a0bf4feb9d62672ddfbfa565.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_5291c695d391d406acbc4a9164894626.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_8b559f7a83db0a5faeafc8fb721800e7.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_48cf961394c0f0faba3e26f36bfff505.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_630751873948665683898790b58bc02c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/288_6816828dd07b3b2972ca9b348d794f4a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_01cb6276d84ddbf4d74251472903badc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_c1df3b3a57139adc47ef918a4d426ae0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_a1c07703cabb332929a9b3a8367f9e5a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_7f79a6658dd83fa8498228cf54322040.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/08/samsari-de-masini-anaf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_2a00ed6f73135851249c8c049e1c7e6a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_455229e0a0fa361a2c53e829973831c5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/wiz-khalifa.jpg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/detinut-1-e1766085915801.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_b50eca79135d4a68f7082eae5fcc4302.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_fde71ee6e7ff309ef5954027d2886f72.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/hepta8444889-e1766073674816.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/dan-negru-editie-speciala-de-ajunul-craciunului-scaled.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_3c3a06c4b5875932a0f91504ac642884.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_9d388878247b5436a4ddb13c3162474e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_0ae48b251a7b409545b102ae395f5489.webp)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_16ca29bc7afe0d86f0b04b6cfab4168d.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/10/radu-miruta-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/ciprian-ciucu-prima-reactie-dupa-ce-a-castigat-primaria-bucuresti-conform-exit-poll-urilor-proiectul-vietii-mele--i-am-promis-lui-ilie-bolojan-ca-nu-il-fac-de-ras-3-e1766067854831.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/medic-maria-paunel-medic-primar-gastroenterolog-la-memorial-hospital-e1766055344941.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/kv-generatii.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/targ-craciun-praga-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/gripa.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/meniu-masa-de-craciun.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/tineri-canta-colinde.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/pesteaprajit-farfurie.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/colinde-scurte-pentru-copii-usor-de-invatat.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/12/cand-impodobim-bradul-de-craciun-traditia-si-semnificatia-pomului-de-craciun.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/hepta8423390.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/rodica-stanoiu-presupus-iubit.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/frauda-online-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/centrala-minireactoare.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/bolojan-hepta.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/nato-profimedia.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/trump-oval-profimedia.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/alexandru-nazare-profimedia.jpg)
Elgabri 17.08.2025, 13:01
La Bucuresti in justitie este o coruptie de nedescris zici ca acolo e centrul mafiei, decizii care se bat cap in cap de foarte multe ori !!
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.