România are un decalaj de încasare a TVA de 36%, în timp ce media UE este de 5,4%
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România are un decalaj de încasare a TVA de 36%. Media UE este de 5,4%, iar țările din regiune reușesc o diminuare a acestuia printr-un mix de reforme și digitalizare a administrațiilor fiscale. Cele realizate în România nu au generat încă rezultatele dorite, conform unei analize realizate de Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România, relatează Agerpres.
Cuprins:
- Daniel Anghel, despre situația fiscal-bugetară a României
- Crizele suprapuse începând din 2020 au venit după o perioadă începută din 2016
- Ajustarea făcută de România în 2021-2022
- Ce indică planul fiscal pe termen mediu
- Ponderea PIB a veniturilor totale, al doilea lucru important care merită analizat
- Cauzele veniturilor bugetare reduse
- Bulgaria a ajuns la un decalaj de încasare a TVA sub media UE
Daniel Anghel, despre situația fiscal-bugetară a României
Daniel Anghel susține că situația fiscal-bugetară a României a ajuns în punctul în care problemele care s-au acumulat ani de zile au generat o criză care trebuie să se corecteze urgent.
„Situația fiscal-bugetară a României a ajuns în punctul în care numeroasele probleme acumulate în ani de zile au generat o criză ce trebuie corectată urgent. Lipsa de predictibilitate alimentată de modificări legislative și fiscale frecvente și fără studii de impact, creșterea nesustenabilă a cheltuielilor publice, întârzierile foarte mari în modernizarea și dotarea cu tehnologiei a administrației fiscale sunt doar câteva dintre cauzele care au generat inechitate fiscală în economie și de remunerare în sistemul public, colectare insuficientă a veniturilor statului și deficite tot mai mari, mai greu de finanțat și, implicit, o stare de nemulțumire a multor categorii sociale”, susține Daniel Anghel.
Înainte de Consiliul Ecofin, Guvernul a anunțat că se vor aplica trei pachete de măsuri în următoarele luni.
„Cu câteva zile înainte de Consiliul Ecofin, guvernul a anunțat că vor fi aplicate trei pachete de măsuri în următoarele luni, primul cuprinzând o serie de creșteri de fiscalitate - două cote de TVA de 11% și 22%, accize majorate cu 10%, impozit pe dividende de 16%, suprataxarea băncilor, CASS pentru pensii etc - și câteva ajustări ale cheltuielilor.
Cu acest pachet, guvernul estimează în acest an venituri bugetare mai mari cu 10,6 miliarde lei și cheltuieli mai mici cu 12,7 miliarde lei. Celelalte două pachete de măsuri ar urma să se concentreze asupra cheltuielilor și a companiilor de stat, însă detaliile lipsesc deocamdată”, a adăugat acesta.
Crizele suprapuse începând din 2020 au venit după o perioadă începută din 2016
Conform acestuia, crizele care s-au suprapus începând din 2020 au venit după o perioadă începută din 2016, în care politica fiscală s-a relaxat. S-au introdus multe scutiri de taxe și excepții, și în care majorările de salarii, pensii și alte forme de sprijin financiar au luat avânt fără să se țină seama de limitele bugetare.
Deficitul bugetar a depășit plafonul de 3% din PIB, cerut prin tratatul de la Maastricht statelor membre UE și, din primăvara anului 2020, Comisia Europeană a declanșat procedura de deficit excesiv.
De asemenea, România urma să adopte o serie de măsuri în scopul diminuării deficitului, însă în contextul pandemiei, războiului din Ucraina și a crizei energetice, aceste lucruri au dus la o abordare tolerantă a CE.
Ajustarea făcută de România în 2021-2022
Mai mult decât atât, România a făcut, în 2021-2022, o ajustare potrivit recomandărilor și a redus deficitul. Din 2023 și mai ales până în 2024, deficitul bugetar s-a adâncit până la recordul de 9,3% din PIB.
„Ca urmare, în toamna anului trecut, CE a mai dat o derogare, așteptând ca guvernul să ia măsuri de reducere a deficitului până la 1 aprilie 2025. Dar amânarea alegerilor prezidențiale și provizoratul guvernării au înghețat deciziile. Practic, România a primit prea multe amânări și de aici urgența din ultimele săptămâni de a găsi acele măsuri care să reducă deficitul bugetar la 7-7,5% în acest an.
O astfel de reducere este însă dificil de făcut în doar jumătate de an și categoriile vizate de creșteri de taxe sau de tăieri de cheltuieli se simt nedreptățite. În orice caz, guvernul, prin planul fiscal pe termen mediu agreat cu CE, s-a angajat că va reduce cheltuielile bugetare până în 2031, cu peste 5 puncte procentuale din PIB”, arată Daniel Anghel.
Ce indică planul fiscal pe termen mediu
Planul fiscal pe termen mediu indică faptul că prioritatea principală este reducerea cheltuielilor bugetare, mai degrabă decât majorarea poverii fiscale. Între timp, însă, acest plan a fost reevaluat, fiind apreciat prea optimist.
„Totuși, de principiu, atenția asupra cheltuielilor are sens dacă analizăm cum au evoluat veniturile și cheltuielile bugetare în ultimii zece ani, în care am experimentat pe rând atât creșteri de taxe, cât și relaxare fiscală. Observăm că indiferent cât au crescut veniturile din taxe, cheltuielile au avut un ritm de creștere superior.
Să luăm exemplul anului trecut când a fost majorată fiscalitatea (impozitul minim pe cifra de afaceri, microîntreprinderi, salarii din IT, construcții etc) care a condus la încasări din taxe și impozite mai mari cu 17,4% decât în 2023, în timp ce cheltuielile de personal s-au majorat cu 24%. Dacă ne uităm la ultimii cinci ani, vedem că această tendință se menține de la an la an: încasările cresc, dar cheltuielile cresc și mai mult”, se spune în analiza menționată.
Ponderea PIB a veniturilor totale, al doilea lucru important care merită analizat
În analiza menționată se arată că al doilea lucru important de analizat este că pondere PIB a veniturilor totale este de aproape 32%.
„Al doilea lucru important care merită analizat este acela că ponderea în PIB a veniturilor totale ale statului este de circa 32%, în timp ce cheltuielile cu personalul și pensiile reprezintă 22%. Mai mult, dacă raportăm aceste cheltuieli doar la veniturile fiscale și din contribuții de asigurări, adică la ceea ce colectează efectiv ANAF, apare un semnal de alarmă. Statul strânge din taxe și contribuții de asigurări 27% din PIB, iar alte 5 procente până la 32%, sunt venituri nefiscale”, se mai arată în analiza menționată.
Cauzele veniturilor bugetare reduse
În ceea ce privește cauzele veniturilor bugetare reduse, conform lui Daniel Anghel, acestea sunt multe. Cele mai evidente sunt numărul redus de contribuabili raportat la mărimea populației, capacitatea de colectare slabă a ANAF, evaziunea fiscală, fenomenul muncii la negru.
„De exemplu, numărul contribuabillor persoane juridice este de circa 1,1 milioane de persoane. Dintre acestea, peste 300.000 sunt microîntreprinderi, restul fiind plătitori de impozit pe profit, cel puțin în terorie, pentru că mulți înregistrează pierdere. În cazul persoanelor fizice, sunt circa 700 de persoane fizice autorizate în evidențele ANAF și cam 5,5 milioane de salariați, la o populație de 19 milioane de persoane, din care 5 milioane sunt pensionari si aproape 3 milioane copii”, spune Anghel.
De asemenea, potrivit acestuia, au fost multe excepții, pe lângă faptul că numărul de contribuabili este unul destul de mic.
„Pe lângă faptul că numărul de contribuabili este destul de mic, au fost și multe excepții, scutiri la toate capitolele Codului fiscal pentru anumite categorii de persoane sau de bunuri ori servicii: la impozitul pe venit, contribuții de asigurări, TVA și altele. Practic, numărul celor care datorează taxe s-a tot diminuat din 2016 sau unii au beneficiat de facilități. Totodată, România are un decalaj de încasare a TVA de 36%, deci mai mult de o treime din TVA nu ajunge la buget, în timp ce media UE este de 5,4%. Statele cu decalaje similare cu ale României au luat măsuri foarte eficiente”, conform lui Daniel Anghel.
Bulgaria a ajuns la un decalaj de încasare a TVA sub media UE
Anghel mai spune că Bulgaria, care „se clasa mai rău ca România” la colectarea TVA, a ajuns la un decalaj de încasare a TVA sub media UE.
„De exemplu, Bulgaria, care se clasa mai rău decât România la colectarea TVA, a ajuns la un decalaj de încasare a TVA sub media UE. Polonia a reușit să îl diminueze de la 25% la 3,3%. Ambele au reușit printr-un mix de reforme și digitalizare a administrațiilor fiscale. Astfel, atingem un alt punct nevralgic, administrarea fiscală, unde deși s-au făcut multe reforme, prin măsuri precum casele de marcat electronice, e-factura, SAF-T, e-transport și altele -, nefiind operaționalizată analiza modulelor de date pentru a ținti direct zonele de evaziune, nu au generat încă rezultatele dorite”, a spus Daniel Anghel.
