Susținătorii lui Călin Georgescu din media, afaceri si justitie. Ce nume sunt alăturate de procurori, în rechizitoriu, mișcării suveraniste

Călin Georgescu și „vârtelnița” rusească a dezinformării

Într-un rechizitoriu de 327 de pagini procurorii explică în detaliu cum a reușit Călin Georgescu să ajungă pe primul loc la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024 în condițiile în care era practic necunoscut în spațiul public, nu avea susținerea niciunui partid politic și fusese absent de la orice confruntare cu ceilalți candidați.

Ascensiunea lui Călin Georgescu în sondaje și victoria lui din primul tur (vot popular de 2,1 milioane) au fost posibile prin promovarea artificială a mesajelor acestuia pe rețelele de socializare Facebook și TikTok.

De acolo, utilizatorii erau redirecționați către site-uri care conțin reclame de tip native ads (furnizate de companii cu legături în Federația Rusă) sau către site-uri de tip doppelganger (care imitau elementele vizuale ale unor publicații cunoscute sau siglele unor instituții de stat), dar care promovau retorica lui Călin Georgescu.

De exemplu, au fost descoperite zeci de conturi de TiKTok care utilizau în mod fals sigla SRI, a Brigăzii Antiteroriste sau a Poliției Române, unde se acredita ideea că aceste instituții ale statului l-ar susține pe Călin Georgescu.

• „MGID este o companie care oferă editorilor soluții de monitorizare a traficului și creștere a audienței prin crearea de reclame plătite. Marca MGID a fost înregistrată de o companie din Panama ce este administrată de un operator economic cu sediul în Federația Rusă, Moscova, înființat de un cetățean rus.
• Geozo este o companie care oferă agențiilor de publicitate soluții de monetizare a traficului și creșterea audienței prin crearea de reclame plătite. Aceasta a fost înregistrată de o societate cu sediul în Cipru, Limasol, ale cărei operațiuni financiare au fost derulate de o persoană care a deținut funcții relevante în cadrul mai multor companii din Federația Rusă.
• AdNow este o companie care a a fost semnalată la nivel internațional ca având legături atât cu serviciile de informații ruse, cât și cu guvernul rus. Aceasta a dezvoltat relații comerciale cu agenți economici din Federația Rusă, a căror activitate a fost coordonată de un cetățean rus cu legături în mediul politic”, se arată în rechizitoriu.

După ce MAI, SIE, SRI și STS au prezentat în CSAT rapoarte cu privire la amestecul unor actori statali și non-statali în procesul electoral și despre proveniența reală a finanțării din campania lui Călin Georgescu, CCR a anulat alegerile printr-o decizie pronunțată pe 6 decembrie 2024.

Călin Georgescu – prezentat ca „președinte ales” la Realitatea Plus

În dimineața zilei următoare, adică pe 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-a întâlnit cu Horațiu Potra la o vilă din Ciolpani, unde au pus la cale descinderea pe care fostul mercenar și oamenii lui urmau s-o facă pe 8 decembrie la București, unde se anunțau proteste ample față de decizia CCR.

În seara zilei de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu a apărut la postul de televiziune Realitatea Plus, în emisiunea „Culisele statului paralel” realizată de Anca Alexandrescu, în care a diseminat nestingherit o serie de informații false cu privire la intrarea României în războiul dintre Rusia și Ucraina.

• „A fost dezbătut, într-un mod agresiv, subiectul anulării alegerilor, în prim plan fiind același candidat, precum și colaboratori de-ai săi, prin intermediul postului de televiziune Realitatea TV și a platformei sociale TIK TOK propagându-se mesaje agresive care ar sugera caracterul nedrept și nejustificat al anulării alegerilor, urmărind generarea și augmentarea unui sentiment de ură și revoltă la adresa ordinii sociale și juridice statornicite în țara noastră”, rețin procurorii în rechizitoriu.

Ulterior, Călin Georgescu a devenit un invitat cvasi-permanent al emisiunii moderate de Anca Alexandrescu, realizatoarea adresându-i-se cu apelativul „președintele-ales”, acreditând astfel ideea că acesta este câștigătorul alegerilor.

Nora lui Cozmin Gușă și „Bobby D”, vuvuzelele dezinformării

Realizatoarea Jessie Baneș și influencer-ul Bogdan Dumitru (cunoscut ca Bobby D) sunt alte două persoane ale căror nume apar, tangențial, în rechizitoriu ca fiind implicate în susținerea lui Călin Georgescu.

• „Starea de teamă generală a fost potențată și de persoane cu o expunere publică ridicată, care au invocat prezența unor provocatori înarmați pe teritoriul național. În acest sens, Ruxandra Jessie Baneș, moderator al unei emisiuni a postului Radio GOLD FM și Bogdan-Cristian Dumitru, au lansat pe conturile personale de pe rețelele de socializare mesaje panicarde, prin care au amplificat efervescențele sociale, având ca scop diminuarea coeziunii româno-ucrainene, în contextul sprijinului acordat acestui stat”, arată procurorii.

Jessie Baneș este iubita lui Andrei Gușă, deputat AUR și fiu al lui Cozmin Gușă, fost acționar la Realitatea.

Atât Jessie Baneș, cât și Andrei Gușă au fost sancționați de CNA pentru dezinformare, prima pentru că susținea că România va trimite trupe în Ucraina, al doilea – în Serbia.

Bobby D este un fost fotograf, acum influencer pro-rus, care a fost în stare să prezinte niște imagini vechi din Mariupol pentru a acredita ideea că războiul de Ucraina nu este real.

Mai recent, Bobby D a susținut că dronele rusești care au lovit Polonia ar fi fost, de fapt, lansate din Ucraina.

Ipoteza unui martor: Cum au fost introduse în țară armele lui Potra

Ca o posibilă sursă a arsenalului descoperit acasă la Horațiu Potra (pistoale-mitralieră, pistoale automate și semi-automate, lansatoare de grenade și muniția aferentă) în rechizitoriu este prezentată declarația unui martor cu identitate protejată, „Miron Lucian”, care lucra în Congo sub comanda lui Potra.

Martorul susține că armele ar fi putut fi introduse în țară pe cursele Fly Lili, compania aeriană a omului de afaceri Jurgen Faff, despre care Libertatea a scris pe 29 martie 2024.

• „Conform propriilor susțineri, principala sa activitate în Congo era aceea de a instrui soldații congolezi în legătură cu utilizare armelor de foc, precum AK 47, a armelor cu lunete, a grenadelor de mână și a aruncătoarelor de grenade, toate aceste arme fiind folosite în activitatea de luptă din Congo.
• Acesta a mai precizat că a interacționat de mai multe ori cu Potra Horațiu în Congo și consideră că acesta ar fi putut plăti diverse persoane pentru a participa la diferite proteste organizate în România.
•  În ceea ce privește deplasarea din Congo către România, martorul a precizat că transportul se efectua prin intermediul unei companii private, Fly Lili, iar la plecarea de pe aeroportul din Congo nu era efectuat niciun control de securitate asupra contractorilor și bagajelor acestora, singura condiție impusă fiind aceea de greutatea bagajului, motiv pentru care puteau fi introduse orice fel de bunuri în bagajele contractorilor.
• Martorul a mai declarat că armele pe care ei le foloseau în Congo puteau fi similare cu cele ridicate cu ocazia perchezițiilor efectuate la Potra Horațiu și că în momentul în care a început să lucreze ca și contractor pentru Potra Horațiu, martorul a fost introdus într-un grup de WhatsApp denumit DRC, în care se postau informații de interes general în legătură cu activitățile desfășurate acolo”, arată procurorii.

Jurgen Faff are în prezent propriile necazuri cu procurorii, fiind pus sub control judiciar pentru evaziune fiscală. Mai exact, afaceristul s-ar fi sustras de la plata unor obligații fiscale de 2,4 milioane de euro, așa că anchatatorii i-au pus sechestru pe o aeronavă.

Avocatul Marian Nazat, apostolul „martirului” Călin Georgescu

Avocatul Marian Nazat a scris pe blogul lui un editorial cu titlul „Georgescu Călin și uzurparea statului român de drept” (colportat de LuJu.ro, site-ul care apără infractori) pe care procurorii îl consideră o „influențare emoțională și manipulare prin informații false”.

Supărat că procurorii l-au dat drept exemplu în rechizitoriu, avocatul Marian Nazat a scris o „dezminire și atât”, în care spune că el nu e avocatul lui Călin Georgescu, așa cum în mod fals se arată în rechizitoriu („apărătorii unuia dintre inculpații din prezenta cauză”).

• „Păi, dacă, în actul de sesizare a instanței evocat, procurorii se pretează la ditamai minciuna, ce credibilitate mai are acesta! Ori n-au citit cu atenție dosarul? Cât încă nu-i târziu, le recomand s-o facă și să nu mai falsifice grosolan realitatea! Ar afla astfel că nu există nicio împuternicire avocațială care să-mi poarte numele!  Și nici pentru faza de judecată nu va exista vreuna, ca să fim înțeleși! Chiar nu-i «bagatelizare»!”, scrie Marian Nazat.

În trecut, avocatul Marian Nazat a mai publicat pe blog scrieri cu titluri retoric sugestive, precum „Călin Georgescu, un viitor martir național?”.

Pe Călin Georgescu îl reprezintă Societatea Civilă de Avocați „Sinescu & Nazat”, unde lucrează avocatul Bogdan Nazat (fiul lui Marian Nazat) și Mircea Constantin Sinescu.

Iată ce scriu procurorii în rechizitoriu despre Marian Nazat:

• „O parte a discursului public, inclusiv anumite voci preluate în presă, a optat pentru minimalizarea gravității situației, apelând la ironii, paralele istorice forțate sau interpretări subiective care deturnează atenția de la esența problemei. O evaluare atentă și obiectivă conduce însă la concluzii diferite, punând în lumină aspecte îngrijorătoare ce merită o dezbatere responsabilă, nu bagatelizare.
• Spre exemplificare, ținând seama inclusiv de forma și cadrul de exercitare a profesiei de avocat de către unul dintre apărătorii unuia dintre inculpații din prezenta cauză, observând și analizând din perspectiva contrarietății cu acuzația penală a argumentelor expuse în cuprinsul articolului semnat de avocatul Marian Nazat, intitulat „Georgescu Călin și uzurparea statului român de drept”, preluat pe site-ul luju.ro în 3 septembrie 2025, se constată că abordarea pamfletară și stilul literar substituie analiza juridică riguroasă extrem de necesară.
• În concret, articolul se poziționează ferm în direcția minimalizării faptelor deosebit de grave ce fac obiectul cercetărilor, bazându-se în acest sens pe o serie de deficiențe ale argumentației și comparații istorice nefondate.
• În mod sistematic, autorul adoptă un ton ironic și reductiv față de acuzațiile formulate, sugerând că acestea ar fi exagerate, absurde sau rupte de realitate.
• Această abordare ignoră faptul că, potrivit ansamblului probator, în cauză este vorba despre elemente de natură penală concrete, și nu despre simple opinii politice sau gesturi simbolice.
• Ignorarea unor elemente dovedite privind existența unui plan organizat de deturnare a unor proteste în acțiuni violente (…) aspecte care pot constitui forme indirecte de incitare la violență și afectare a stabilității instituționale, constituie o eroare de judecată.
• În continuare, o parte centrală a articolului o reprezintă paralela între cazul lui Georgescu Călin și procesele legionare sau alte episoade de represiune din perioada comunistă ori interbelică.
• Or, din punct de vedere istoric și juridic, această paralelă este profund viciată, comparațiile cu procesele politice din anii 30-50 ignorând contextul fundamental diferit în care ne aflăm astăzi, (…) nu poate reprezenta decât o formă de mistificare istorică și de încercare de subminare a încrederii publicului în justiție”, se arată în rechizitoriu.

O judecătoare ar fi acordat sprijin juridic pentru Călin Georgescu

În rechizitoriul Parchetului General se vorbește despre clasarea cauzei cu privire la judecătoarea Adriana Stoicescu de la Curtea de Apel Timișoara, aspect pe care Libertatea l-a relatat pe larg.

Deși procurorii ajung la concluzia că faptele judecătoarei Adriana Stoicescu nu sunt de natură penală, ele ar putea constitui baza pentru o eventuală anchetă disciplinară din partea Inspecției Judiciare.

Când nu judecă dosare, Adriana Stoicescu scrie editoriale pe luju.ro în care îl „ceartă” pe președintele Nicușor Dan (articolul cu titlul „Cineva să îi pună în mână şi Constituţia, nu doar carneţelul şi carteluţa”), deși statutul magistraților nu i-ar permite să se exprime pe teme politice.

În partea în care procurorii justifică clasarea ei fac referire la o întâlnire de 5 ore pe care judecătoarea a avut-o în 2019 cu politicianul Călin Georgescu, la care a asistat și soția acestuia, Cristela Georgescu. În cadrul acestei întâlniri, Călin Georgescu i-a propus judecătoarei postul de ministru al justiției în cazul în care va câștiga alegerile prezidențiale, iar Adriana Stoicescu l-a refuzat.

Procurorii rețin că judecătoarea Adriana Stoicescu avea „un ton general aprobator” față de ideile lui Călin Georgescu și i-a acordat „diverse forme de sprijin intim legate de conceptul de asistență juridică”.

Mai departe, procurorii spun că inculpatul Călin Georgescu a apelat la judecătoarea Adriana Stoicescu pentru:

• „Recomandarea unui profesionist pentru acordarea de asistență juridică calificată”
• „Identificarea, în urma unui demers conjugat derulat cu alte persoane din anturajul său, a unor magistrați dispuși să ofere suport pentru sprijinirea demersurilor îndreptate împotriva unor măsuri ce urmau a fi aplicate de organele de urmărire penală”
• „Efectuarea unor demersuri referitoare la contestarea Deciziei Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale”
• „Formularea unor căi de atac prevăzute de lege împotriva actelor și măsurilor de urmărire penală”.

Concluzia procurorilor: „Ansamblul probator nu a devoalat că demersurile suspicionate ar fi îmbrăcat forma unor acte de conduită ilicite, menite a afecta eforturile organelor de urmărire penală în procesul de atragere a răspunderii penale pentru inculpatul Georgescu Călin, (…) ci mai degrabă în acordarea de diverse forme de sprijin intim legate de conceptul de asistență juridică, conduită ce excede textului de incriminare. (…) Partizanatul acesteia se reflectă doar la nivel ideologic, acțiunile anticonstituționale preconizate de inculpatul Georgescu Călin nefiind cunoscute, abordate și girate în interacțiunile dintre cei doi”.

Georgescu și Potra, trimiși în judecată pentru tentativă de lovitură de stat

Călin Georgescu, politician suveranist și fost candidat la alegerile prezidențiale, a fost trimis în judecată pe 16 septembrie 2025 pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale și comunicare de informații false.

Alături de el a fost deferit justiției și fostul mercenar Horațiu Potra, alături de alți 20 de inculpați, pentru tentativa de lovitură de stat din 8 decembrie 2024, nemulțumiți de hotărâre prin care Curtea Constituțională a dispus anularea alegerilor din noiembrie 2024.

• „Ca urmare a planului agreat cu inculpatul Georgescu Călin, inculpatul Potra Horațiu a organizat/coagulat un grup de 21 persoane, condus de către el, (… ) urmând ca după ajungerea în capitală, membrii săi să declanșeze proteste împotriva organelor care exercită autoritatea de stat, (…) proteste care însă urmau a fi deturnate în acțiuni violente apte să desăvârșească politica revizionistă a inculpatului Georgescu Călin, (…) prin detașarea de principiile sale fundamentale și de regulile statului de drept, punând în pericol siguranța națională”, se arată în rechizitoriu.

Înarmați cu pumnale, cuțite cu lama lungă, bastoane telescopice), spray-uri cu piper, box-uri, topoare și cozi de topoare, a două pistoale și a unui număr total de 65 de materiale pirotehnice din categoria F4, grupul lui Horațiu Potra a început deplasarea, în mod organizat, spre municipiul București, însă au fost prinși pe drum.

Procurorii rețin că articolele explozive pe care „oastea” lui Potra le deținea erau printre cele mai periculoase dintre cele permise pentru uz profesional, având un conținut mare de substanță explozivă cu potențial de a produce explozii puternice, răni grave sau deces, incendii sau pagube materiale semnificative. Scopul, spun procurorii, era ca prin folosirea acestui armament să creeze haos la protestul din Capitală, punând în pericol viața manifestanților și a forțelor de ordine.

Călin Georgescu este acuzat și de comunicare de informații false, prin aceea că a indus publicului ideea intrării României într-un război cu Rusia, fapt prin care a periclitat securitatea națională.

Foto: Inquam Photos / Vlad Bereholschi

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.