Muzicianul Vasile Leva, autorul recunoscut al versurilor legendei folk „Străinul”, a murit în noaptea de marți spre miercuri, 8 ianuarie, acasă, în satul Corni, comuna maramureșeană Bicaz, în străvechea regiune Țara Codrului. Înmormântarea artistului, care împlinise 65 de ani, va avea loc sâmbătă, 11 ianuarie, la ora 13.00, la cimitirul din Corni, au anunțat fetele lui, Dainata și Larisa, într-postare pe Facebook.
Cuprins:
„Poate sunt persoane care l-au cunoscut și vor să-și ia rămas-bun de la tata. Le puteți trimite postarea mea, vă rog? Mulțumesc mult”, a transmis Dainata Leva.
În 2020, Libertatea l-a vizitat acasă, la Corni, pe cantautorul băimărean Vasile Leva. „Versurile le-am scris în tinerețe. Ce am simțit am pus în strofe. Sincer? Am vrut să vizitez lumea de dincolo, nu am ajuns acolo, asta e!”. Totul a plecat de la o dramă sentimentală, spunea Leva.
În decorul din Țara Codrului, Vasile Leva a cântat atunci melodia care l-a făcut cunoscut.
Vasile mărturisea că l-a inspirat un loc numit „Piatra Tâlharului”: „Stând sub cireș, era o stâncă, o râpă. M-am gândit ce bine ar fi acolo un han frumos, trecătorii care trec prin pădure, se opresc… De acolo mi-a venit inspirația. E o priveliște superbă a orașului Baia Mare. Am scris balada la înălțime. În timpul vacanței, când eram copil, acolo urcam”.
Vasile Leva a avut 9 tentative recunoscute de sinucidere. Vasile locuia la apartamentul 61, la etajul al patrulea, într-un bloc din cartierul Săsar: „Nici acum nu-mi vine să cred că am scăpat. Era o mașină cu număr de Argeș. Mă luai, luai (n.r. titlul unei piese d-ale lui), dar am picat bine. Păcat de Dacie, că i-am spart luneta și i-am îndoit capota. Miliția m-a lăsat în pace, autoturismul era așezat pe spațiul verde. M-am ridicat, am urcat, am deschis ușa, cei de acasă erau șocați când m-au văzut, e imposibil…”.
Vasile Leva credea că are nouă vieți, ca pisicile: „Prima mea iubire m-a dezamăgit, de aceea am încercat să plec”, repetă.
Muzica și poezia nu-mi ies din cap câte zile oi avea. M-au salvat. Am un organism de fier, a fugit moartea de mine. Și când am luat un pumn de barbiturice… Am înțeles că nu e o soluție să treci dincolo.
Vasile Leva a a făcut Liceul Gheorghe Șincai din București, a absolvit Facultatea de Drept și a fost avocat: „Am ieșit din Barou fiindcă m-am enervat pe cineva care dorea divorțul fără nici un argument”.
A lucrat, la un moment dat, ca lăcătuș mecanic: „Am făcut o armă, așteptam ocazia să-l pot lichida pe Ceaușescu. Dar m-a turnat cineva. Dimineața, când am ajuns la serviciu, am fost chemat în birou și m-au ridicat. M-au dus trei luni la Sighet”. El credea că Dumnezeu a ținut cu el de fiecare dată: „Sunt norocos, soarta mi-a surâs. Cred că sunt protejat de cineva”. „Iar muzica și poezia nu-mi ies din cap câte zile oi mai avea”, întărea Vasile.
Vali Moldovan, 62 de ani, folkist băimărean cunoscut, una dintre emblemele grupului Orizont 77, povestea: „Îl cunosc pe Vasile de multă vreme. Am fost vecini, am copilărit împreună, în cartierul Săsar. Cântam la scara blocului, pe malul apei… El e un om de mare caracter, de artă… Iar puterea lui de creație e superbă. Compuneam la el sau la mine”.
„Străinul” a fost compus la Vasile acasă. Versurile și muzica sunt ale lui. Eu am derogare de la Vasile, când o cânt, amintesc mereu de el, prietenul meu. Și mi se cere cam peste tot pe unde merg. Am interpretat-o și împreună, de mai multe ori.
Strofa 1
Strofa 2
Strofa 3