Cele mai importante schimbări care-i așteaptă pe elevi în acest an școlar: fără manuale, cu Bacalaureat decalat, evaluare standardizată și materii noi. Cum rămâne cu bursele și admiterea la liceu

Examenele naționale din 2027, decalate. Când începe Bacalaureatul și cum va fi organizat

Până pe 23 august s-a aflat în dezbatere publică proiectul de calendare pentru Evaluarea Națională și examenul de Bacalaureat 2027. Potrivit propunerilor, probele scrise ale Evaluării Naționale sunt programate în perioada 22-25 iunie, iar cele ale Bacalaureatului între 14 și 18 iunie.

Evaluare Națională 2027, calendarul probelor

Înscrierea elevilor la examenul de Evaluare Națională 2027 are loc în perioada 7-11 iunie. Probele scrise au loc după următorul calendar:

• 22 iunie: Limba și literatura română;
• 24 iunie: Matematică;
• 25 iunie: Limba și literatura maternă.

Rezultatele inițiale vor fi afișate pe 30 iunie, iar contestațiile pot fi depuse în perioada 30 iunie-2 iulie. Rezultatele finale sunt programate pentru 7 iulie.

Simularea Evaluării Naționale se va desfășura între 16-18 martie 2027, iar rezultatele vor fi comunicate pe 30 martie.

Bacalaureat 2027, calendarul probelor

Probele de competențe ale examenului de Bacalaureat 2027 sunt programate în perioada 12-23 aprilie. Probele scrise din prima sesiune vor avea loc astfel:

• 14 iunie: Limba și literatura română;
• 15 iunie: proba obligatorie a profilului – Matematică/Istorie;
• 17 iunie: proba la alegere a profilului și specializării;
• 18 iunie: Limba și literatura maternă.

Primele rezultate sunt prevăzute pentru 23 iunie, iar rezultatele finale pentru 1 iulie.

Simularea Bacalaureatului este programată în perioada 22-25 martie 2027, cu rezultate pe 9 aprilie.

Examene Naționale 2027. Se schimbă procedura de verificare a lucrărilor

Tot de la anul se schimbă și modul de evaluare a lucrărilor în sensul în care va exita o verificare suplimentară când apar diferențe mari între notele acordate de evaluatori. La Evaluarea Națională, pragul pentru matematică este propus la 0,50 puncte, față de un punct în prezent. Dacă diferența se menține, lucrarea va fi transmisă altor doi evaluatori. În ceea ce privește Bacalaureatul, aici este prevăzută reanalizarea lucrărilor când diferența de punctaj acordat de cei doi evaluatori depășește un punct.

Cât despre contestații, legea prevede o nouă verificare atunci când nota finală diferă cu mai mult de un punct față de cea inițială. La Bacalaureat, pragul propus pentru această reevaluare scade de la 1,5 puncte la un punct.

Bursele sociale rămân la aceeași valoare și vor fi acordate inclusiv în vacanțe

Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, anunță că bursele sociale ale elevilor vor fi acordate la fel ca până acum, și în perioada vacanțelor școlare. Declarația vine după ce un proiect de Hotărâre de Guvern pus în dezbatere publică prevedea acordarea acestora doar pe durata cursurilor. Cât despre cuantumul acestor ajutoare sociale, ministrul spune că nu va propune Guvernului diminuarea sprijinului anual. Oficialul susține că o eventuală modificare a cuantumului lunar trebuie analizată fără ca elevii să piardă din sprijinul financiar total primit într-un an.

Și în anul care vine elevii vor primi burse de merit, sociale, tehnologice și pentru mame minore. Conform cuantumurilor propuse, bursa de merit rămâne la 450 de lei pe lună, bursa tehnologică este stabilită la 300 de lei pe lună, iar bursa pentru mamele minore reintegrate în școală după naștere este de 700 de lei lunar. În prezent, bursa socială are o valoare de 300 de lei pe lună, ceea ce înseamnă un cuantum anual de 3.600 de lei pentru fiecare beneficiar. 

Admiterea separată la liceu, între amânare și eliminare

Senatul va relua săptămâna viitoare, odată cu începerea sesiunii parlamentare de toamnă, discuţia despre posibilitatea desfăşurării unui examen de admitere separat la liceu, pe lângă Evaluarea Naţională, amânarea sau ablogarea acestei măsuri. Până atunci însă, prevederile actuale din Legea 198/2023 rămân în vigoare.

Proiectul de lege care modifică prevederile privind admiterea la liceu a trecut miercuri, 26 august, prin mai multe schimbări de poziție. Inițial, Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților a adoptat un raport prin care examenul separat de admitere se amâna cu doi ani. USR însă a adus amendamente împotriva acestei decizii cerând abrogarea prevederii. Sub această formă paradoxală proiectul a ajuns pe masa Senatului, acolo unde amendamentele au fost aprobate cu 53 de voturi „pentru”, 42 „împotrivă” și patru abțineri. Însă, înainte ca proiectul să fie supus votului final, senatorul PSD Cătălin Zamfir a solicitat retrimiterea raportului la Comisia pentru învățământ care urmează să reia dezbaterea marți, 1 septembrie.

Senatul este cameră decizională, iar proiectul trebuie să primească un vot final pentru ca modificările să intre în vigoare.

Standardele naționale de evaluare, implementate pentru materiile din trunchiul comun

Începând din acest an școlar, intră în vigoare standardele naționale de evaluare pentru elevii din clasele I-VIII. Acestea vor deveni reper obligatoriu atât pentru evaluarea la clasă, cât și pentru examenele naționale.

Concret, noul sistem introduce cinci niveluri de performanță:  avansat, consolidat, be bază, în formare și în dificultate. În funcție de nivelul la care se află, elevii vor beneficia de grade grade diferite de sprijin: elevii avansați sunt autonomi, cei consolidați au nevoie de sprijin ocazional, iar cei de bază au nevoie de sprijin constant. Pentru elevii în formare este necesar sprijin constant și individualizat, iar cei aflați în dificultate  au nevoie de sprijin educațional specializat, extern clasei.

Standardele naționale de evaluare mută accentul de la memorarea informațiilor la ceea ce poate face elevul cu acestea: raționament, transfer, justificare, verificare și luarea deciziilor. Standardele stabilesc ce competențe și rezultate ale învățării sunt așteptate, fără să impună profesorilor o metodă unică de evaluare. În ceea ce privește sistemul actual de notare, acesta nu este eliminat: elevii vor primi în continuare note și calificative, însă acestea vor trebui justificate prin raportare la descriptorii de performanță definiți la nivel național. Standardele naționale de evaluare vor fi implementate pentru disciplinele din trunchiul comun.

Noi planuri cadru pentru liceu și noi programe școlare

Elevii care intră în clasa a IX-a în anul școlar 2026-2027 vor fi prima generație care va studia după noile planuri-cadru și programe școlare. Reforma curriculară aduce schimbări atât în disciplinele din trunchiul comun, cât și în materiile de specialitate de la filierele teoretică, tehnologică și vocațională.

Una dintre cele mai importante schimbări comune tuturor noilor programe școlare este modul în care profesorii vor putea folosi timpul alocat fiecărei discipline. Concret, aproximativ 25% din timpul anual alocat unei materii va putea fi utilizat în funcție de nevoile clasei. Profesorii vor putea folosi această perioadă pentru recapitulare, consolidarea cunoștințelor, recuperarea competențelor pe care elevii nu le-au format suficient, exerciții practice sau pentru aprofundarea materiei în cazul elevilor care pot face performanță.

Noile programe școlare stabilesc competențele pe care elevii trebuie să le dobândească: comunicarea și înțelegerea mesajelor, competențe multilingvistice, competențe din domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii, competențe digitale, personale și sociale, civice, juridice și de mediu, competențe antreprenoriale și de exprimare culturală.

Limba română, studiată cronologic

Programa la Limba română propune studierea materiei în ordine cronologică, însă oferă profesorilor mai multă libertate în alegerea textelor și a activităților. Astfel, orele de română pot include, pe lângă lectura și analiza textelor, jurnale de lectură, dezbateri, podcasturi și proiecte multimedia. Programa introduce inclusiv utilizarea instrumentelor de inteligență artificială. Potrivit noii programe școlare, elevii nu vor fi limitați la analiza clasică a textului literar, ci vor putea lucra și în formate apropiate de modul în care informația este produsă și consumată în prezent.

Matematica, mult mai aplicată 

La Matematică, recomandările pun accent pe înțelegerea conceptelor, aplicarea acestora în situații reale și verificarea rezultatelor, nu doar pe memorarea și reproducerea unor formule sau proceduri. Profesorii vor putea porni de la probleme practice, investigații și proiecte și vor putea utiliza instrumente digitale pentru reprezentarea sau verificarea rezultatelor. Nivelul și conținuturile studiate nu vor fi însă identice pentru toți liceenii. Parcursul unui elev de la matematică-informatică va rămâne diferit de cel al unui elev de la filologie, de la un liceu tehnologic sau de la un profil vocațional.

Cum se transformă ora de dirigenție

O schimbare pe care o vor vedea toți elevii care intră în clasa a IX-a este introducerea disciplinei obligatorii „Dezvoltare personală și consiliere în carieră”. Materia face parte din trunchiul comun și are alocată o oră pe săptămână. Ea va fi susținută de profesorul diriginte, în locul actualei ore de dirigenție. Programa este aceeași pentru toate filierele, profilurile și specializările și urmărește teme precum autocunoașterea, gestionarea emoțiilor, relațiile cu ceilalți, adaptarea la liceu, strategiile de învățare, stilul de viață sănătos și alegerea traseului educațional și profesional. Elevii vor lucra și la un portofoliu personal, care va cuprinde elemente legate de dezvoltarea personală, educație și carieră. La finalul liceului, portofoliul ar trebui să contribuie la formularea unor recomandări privind continuarea studiilor și alegerea unei ocupații. 

Reforma nu va fi aplicată simultan tuturor claselor. Doar elevii de clasa a IX-a vor începe liceul după noile planuri-cadru și noile programe școlare, în timp ce elevii claselor a X-a, a XI-a și a XII-a vor continua după documentele curriculare în baza cărora și-au început deja ciclul liceal. Situația va continua pe măsură ce noua generație va avansa prin liceu, până când reforma curriculară va acoperi toate clasele.

Pilotarea planurilor-cadru alternative, în 43 de licee din București și țară

43 de licee de stat și private din România vor pilota, începând cu anul școlar 2026-2027, planuri-cadru alternative. Școlile vor avea astfel mai multă autonomie în stabilirea disciplinelor, a numărului de ore și chiar a structurii orarului elevilor. În oferta curriculară pot apărea materii precum inteligență artificială, robotică și imprimare 3D, comunicare în era digitală, antreprenoriat digital, bioetică, stare de bine.

Scopul programului este încurajarea abordărilor inovative și a descentralizării curriculare, astfel încât școala să poată răspunde mai bine nevoilor comunității în care funcționează. Ce se schimbă pentru elevi?  Liceele incluse în program vor avea mai multă flexibilitate în organizarea curriculumului. Aceasta înseamnă că școlile pot decide, în limitele planului alternativ aprobat, cum distribuie disciplinele pe ani de studiu și câte ore alocă acestora pe săptămână. Un element important este flexibilizarea orarului elevilor și extinderea Curriculumului la Decizia Elevului din Oferta Școlii (CDEOȘ).

Ce urmărește varianta personalizată de plan-cadru

• Mai multă autonomie pentru școală și elev, printr-o pondere mai mare acordată Curriculumului la Decizia Elevului din Oferta Școlii (CDEOȘ);
• trasee educaționale personalizate, în funcție de filieră, profil, calificare sau domeniu;
• legături mai strânse cu comunitatea, prin colaborări cu instituții, companii, ONG-uri și autorități locale;
• posibilitatea introducerii unor activități de voluntariat, internship-uri, proiecte comunitare și ateliere practice;
• adaptarea ofertei educaționale la oportunitățile și nevoile locale.

O parte dintre modelele-pilot propuse de licee tehnologice și colegii economice pun accent pe pregătirea profesională și pe activitățile practice. Printre unitățile care au propus astfel de variante se află Colegiul Economic „Nicolae Kretzulescu” din București, Colegiul Tehnic „Emanuil Ungureanu” din Timișoara și Colegiul Tehnic de Căi Ferate „Unirea” din Pașcani.  În oferta liceelor tehnologice apar discipline integrate, utilizarea tehnologiei și a inteligenței artificiale în procesul de formare, precum și activități de tip voluntariat sau internship.

Elevii de-a IX-a încep liceul fără manuale tipărite

Elevii care intră în clasa a IX-a în anul școlar 2026-2027 nu vor avea manuale tipărite. Motivul?  Noile programe școlare au schimbat substanțial modul în care sunt organizate conținuturile, iar aceste conținuturi – manualele mai exact – încă nu au fost cumpărate de minister. Concret, evaluarea tehnică a ofertelor depuse de edituri pentru cele 113 discipline a fost finalizată, dar urmează etapele de negociere, desemnarea câștigătorilor și eventualele contestații. Procesul ar putea dura și până la opt luni.

În aceste condiții, profesorii vor trebui să găsească soluții, iar cea recomandată de minister este folosirea manualelor digitale, a resurselor digitale provizorii precum fișe de lucru printate, culegeri și ghiduri online.  „În ultimii ani, România a investit aproape un miliard de euro în tot ce înseamnă zonă de infrastructură. Au toți table interactive, au toți videoproiectoare, deci profesorul poate proiecta”, a declarat recent Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE