Dispare nota 10 fără acoperire din catalog. Schimbarea radicală din școli care va prăbuși mediile elevilor. Viforel Dorobanțu, director: „Cei de șapte sau opt vor coborî la nota reală”

Viforel Dorobanțu: „La sat, notele mari se dau prea ușor”

„În prezent, o notă obținută de un elev din mediul rural nu are nicio legătură cu aceeași notă obținută de un elev din mediul urban. Și atunci avem următoarea problemă: elevii primesc niște burse de merit bazate pe niște medii pe care acești copii le au la final de an școlar”, a declarat pentru Libertatea Viforel Dorobanțu, profesor de fizică și directorul Școlii Gimnaziale nr. 1 din Curcani, județul Călărași. „Prin urmare, dacă vrem echitate, aceste medii ar trebui să fie uniforme, acceptate de toată lumea. La burse egale ar trebui să fie standarde egale”, continuă acesta.

Deocamdată însă, nu se întâmplă așa. „În general, din punctul meu de vedere, notele mari se dau mult mai ușor în rural decât la oraș. Și iată cum ajungem să motivăm incorect copiii”, a explicat directorul.  Aceasta este, de fapt, una dintre marile probleme ale sistemului actual: diferența dintre modul în care se acordă notele în rural și în urban, a mai spus directorul școlii din Curcani. 

Viforel Dorobanțu a precizat că în spatele acestui fenomen se ascunde încercarea profesorilor din rural de a motiva anumiți elevi, de a-i încuraja să vină la școală, să învețe, să-și facă temele, să lucreze suplimentar. O notă mare îți dă, uneori, încredere, îți dai seama că și tu poți, că și tu ești în stare. Te face să-ți dorești mai mult. „Noi folosim nota și pentru motivare. Dacă media clasei este 5 și eu îi dau unui copil 7 sau 8, diferența devine vizibilă și copilul se simte motivat”. 

Șocul pe care îl vor avea elevii supraevaluați: „Se va întâmpla mai ales la liceu”

Vorbim despre o realitate incomodă, o practică ce va dispărea însă odată cu implementarea la nivel național a standardelor. Consecința? Scăderea notelor date inițial pentru motivarea elevilor ar putea avea un efect invers, ducând la demotivarea acestora și, mai departe, la abandon școlar. „Un copil care este în realitate de nota 5, dar la clasă are 7 sau 8, odată aplicate standardele, va coborî”, admite profesorul Dorobanțu, care se referă mai ales la situația elevilor de liceu.

„Avem copii care în clasa a VIII-a au note cu două puncte mai mari decât la Evaluarea Națională. Apoi ajung în clasa a IX-a și iau cinci sau șase, deși înainte erau copii de opt și nouă”. Profesorul consideră că, în prezent, elevii ajung să învețe rețete pentru examene standardizate, fără să-și dezvolte suficient competențele reale. „Învățăm copiii să rezolve tipare de probleme. Apoi, în liceu, intră într-un alt sistem de notare și apare șocul”, afirmă el.

Însă riscul cu adevărat mare va apărea la școlile din mediul rural, acolo unde rata abandonului este foarte ridicată, iar nivelul elevilor foarte scăzut. Este destul de simplu să ne imaginăm ce se va întâmpla cu acei copii notați cu note de 7, 8 sau chiar 9 și care, dintr-odată, vor coborî la note de cinci sau chiar sub cinci. Dorința de a mai veni la școală va scădea direct proporțional cu numărul de note mici din catalog. Elevii, mulți dintre ei, vor rămâne repetenți, iar de aici până la abandon nu va mai fi decât un pas.

Pe de altă parte, a mai precizat directorul Viforel Dorobanțu, noile standarde pot ajuta tocmai prin faptul că oferă explicații clare. „Vom explica elevilor de ce au primit note mai mici. Practic, profesorul poate explica exact de ce un elev primește o anumită notă și ce trebuie să facă pentru a progresa”. Prin urmare, evaluarea va fi mult mai transparentă și mai clară, iar subiectivismul profesorilor va dispărea. 

La școala din Curcani pilotarea standardelor a început încă din pandemie

La Școala din Curcani pilotarea standardelor naționale de evaluare nu reprezintă chiar o noutate. Profesorii și elevii sunt obișnuiți cu această abordare, căci nu este pentru prima oară când aici se experimentează o educație altfel, ieșită din tiparele impuse de sistem. Directorul școlii din Curcani ne-a spus că interesul pentru pilotarea standardelor de evaluare a pornit încă din perioada pandemiei, când profesorii au început să folosească teste standardizate pentru a compara nivelul elevilor cu cel al copiilor de aceeași vârstă din țară.

„Noi am început pilotarea standardelor încă din timpul pandemiei. Mi-am dorit să aduc inovație în școală. Era limpede că trebuia făcut ceva. Așa că am ales să implementez testele standard puse la dispoziție pe platforma BRIO, din dorința de a face ceva pentru copiii noștri. Pe mine asta m-a interesat: ca elevul meu de la școala din Curcani să știe unde se află între toți elevii de 12-13 ani din țară. Este în prima jumătate? Este în a doua jumătate?”, explică Viforel Dorobanțu.

Evident, standardele naționale de notare îi ajută și pe profesori să știe care este nivelul de pregătire al fiecărui elev în raport cu toți ceilalți din clasă, școală și țară.

„Standardele de evaluare nu modifică nici programa, nici notele. Se schimbă doar modul în care evaluăm”

La Școala Gimnazială din Curcani, pilotarea se desfășoară doar la gimnaziu, în clasele V-VIII, și nu-i implică pe toți profesorii. „La noi în școală standardele naționale de evaluare sunt pilotate doar de anumiți profesori, practic de cei care și-au dorit acest lucru. Pentru că trebuie să fie un proces normal, neforțat”, explică directorul. „Mai exact, este vorba despre profesori de limba română, educație fizică, educație plastică, muzică, limba engleză și fizică”.

Înainte de pilotarea efectivă la clasă, profesorii au participat la două sesiuni de formare susținute de experții care au elaborat standardele. Potrivit directorului, scopul nu a fost doar prezentarea unui document teoretic, ci transformarea standardelor într-un instrument real de lucru. „Profesorii au fost puși efectiv la muncă, au elaborat standarde și au învățat să le folosească”, spune acesta. „Ulterior, standardele au fost integrate în activitatea curentă de predare și evaluare a elevilor”.

Directorul insistă asupra unui aspect care trebuie foarte bine înțeles de părinți și elevi: standardele nu modifică programa școlară și nici conținuturile pe care copiii trebuie să le învețe. „Nu schimbă ce învață copiii. Programa rămâne aceeași. Se schimbă modul în care evaluăm ceea ce au învățat”, explică el.

Ce trebuie să știe un elev pentru nota 10 la fizică

În noul sistem, fiecare competență este descrisă pe niveluri de performanță. Astfel, un elev aflat la un nivel de bază poate doar să recunoască și să aplice concepte în exerciții simple. La un nivel consolidat, elevul rezolvă probleme variate și face legături între concepte, iar la nivel avansat el poate explica fenomene, poate argumenta și transfera cunoștințele în situații noi.

„Nota nu mai este doar o cifră. Profesorul poate spune foarte clar: elevul este la acest nivel pentru că poate face anumite lucruri, dar încă are dificultăți la altele”, afirmă Viforel Dorobanțu, care ne-a oferit un exemplu concret din fizică. „Un elev aflat la nivel de bază poate recunoaște conceptele și le poate aplica în exerciții simple. La nivel consolidat, face legături între ele. La nivel avansat, poate explica și argumenta cu propriile cuvinte și poate aplica noțiunile în situații noi”, spune acesta. 

Potrivit lui Viforel Dorobanțu, standardele mută accentul de la simpla cifră către înțelegerea nivelului real al elevului. „Discuția nu mai este doar dacă a luat 6 sau 8, ci unde este elevul și ce mai are de învățat”, concluzionează directorul școlii din Curcani.

La Școala Gimnazială din Curcani, profesorii implicați în proiect spun că noul sistem aduce mai multă claritate și uniformitate, reducând diferențele dintre elevii de la sat și cei din urban. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE