Daniel Funeriu, fost ministru al Educației, cere statului să finanțeze meditațiile elevilor care vor da admitere separată la liceu. „Dăm vouchere pentru fitness, dar nu pentru creierul copiilor”

Daniel Funeriu: „Nu e nimic rău ca profesorii să câștige un ban în plus”

Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, a declarat pentru Libertatea că problema în fața căreia ne aflăm nu este existența în sine a acestui fenomen al meditațiilor care va lua o și mai mare amploare, ci faptul că accesul la pregătirea suplimentară depinde în totalitate de veniturile familiei. Care există sau nu există. Care ar fi soluția? Statul, spune Funeriu, ar trebui să acorde vouchere pentru meditații copiilor din familii cu venituri mici. Cât despre profesorii care oferă aceste servicii, pentru a nu mai fi tentați să încalce legea aceștia ar putea să fie fiscalizați printr-un sistem mult mai simplu față de cel actual.

Fostul ministru recunoaște că îngrijorarea părinților privind costurile pregătirii suplimentare pentru admiterea la liceu este legitimă, însă soluția nu ar trebui să fie eliminarea orelor de pregătire în particular. Adică interzicerea meditațiilor. În primul rând, nici nu ar fi posibil un astfel de demers, căci fenomenul nu poate fi controlat. În al doilea rând, este dreptul oricărui părinte să-și dorească ce-i mai bun pentru copilul său, atâta timp cât aceste servicii sunt contra-cost. E treaba fiecăruia ce face cu banii săi. Unii cumpără, de exemplu, mașini, jocuri video, telefoane smart…alții cumpără educație.

„Nu e nimic rău că prin meditații se transferă către copii mai multă cunoaștere. Meditațiile sunt un fenomen social în toate țările din lume, din Japonia până în California. Nu e nimic rău ca niște profesori să câștige un ban în plus pe munca lor cinstită”, afirmă Funeriu. 

Problema este în altă parte, spune specialistul, care arată cu degetul în curtea statului român, stat care nu reușește să asigure accesul la pregătire și educație de calitate pentru copiii care provin din familii cu posibilități financiare reduse. „Inechitatea e reală, dar problema e altundeva: statul are datoria să vegheze ca un număr mult mai mare de copii să primească o educație cât mai bună. Iar discuția publică legată de inechitate este de o ipocrizie fără margini. E firesc, și așa va fi peste tot în lume, ca cei cu resurse să investească mai mult în educația copiilor lor, să aibă case mai mari, mașini mai bune și vacanțe mai luxoase”, explică specialistul.

„Statul ar trebui să acorde celor mai săraci copii vouchere pentru meditații”

Dar, continuă expertul, asta nu înseamnă că nu există soluții. „Meditațiile sunt o realitate integrantă a învățării, iar statul ar trebui să acorde deduceri fiscale părinților, iar celor mai săraci copii vouchere pentru meditații. Statul e responsabil să facă astfel încât un număr mare de români să aibă bani. Or, statul nu face suficient pentru asta. Vă dați seama? Dăm vouchere pentru a merge la fitness, dar nu pentru creierul copiilor noștri!”.  Fostul ministru consideră că pregătirea suplimentară ar trebui privită ca pe o investiție în educație, nu ca pe un fenomen de condamnat.

Funeriu spune că fenomenul meditațiilor va exista oricum. Nu contează dacă vor fi mai multe sau mai puține probe de examen. „E bine să se dea examen din mai multe materii, astfel copiii vor învăța mai mult. Clar, vor fi mai multe meditații, dar nu e nimic rău cu asta: nu s-a inventat încă metoda prin care să înveți mai puțin și să fii mai bun, să știi mai multe”.

Daniel Funeriu: „E profund toxic ca industria meditațiilor să fie «la negru», dar e vina statului”

Daniel Funeriu critică însă modul în care sunt organizate în prezent multe dintre meditațiile din România și consideră că statul ar trebui să simplifice fiscalizarea acestui domeniu. „E profund toxic ca industria meditațiilor să fie «la negru» — dar și aici e vina statului”, spune fostul ministru. Soluția? În opinia sa, profesorilor ar trebui să li se ofere o modalitate simplă prin care să-și declare veniturile. „Statul să facă bine să spună: «Plătești 10% pe an impozit și gata»”, afirmă Funeriu.

El atrage atenția și asupra situațiilor în care meditațiile sunt oferite elevilor chiar de profesorii care predau la clasă sau care au un interes direct în admiterea copiilor la liceu.

„E profund toxic să dai meditații în sufragerie și în bucătărie să frigi cârnați. E profund toxic să-ți vină copiii de la clasă în casă. E profund toxic să dai meditații elevilor care vor să intre la liceul la care tu predai”. Acestea ar fi problemele reale care trebuie reglementate, consideră Funeriu, nu simplul fapt că unii elevi beneficiază de pregătire suplimentară. „Iată, acestea sunt problemele reale legate de meditații, nu faptul că se transferă mai multă cunoaștere celor cu resurse și nici faptul că unii profesori câștigă mai mult”.

Admiterea suplimentară, „o mașină cu roțile din față în viteza a doua, iar cu cele din spate în viteza a treia”

În ceea ce privește autonomia, libertatea acordată liceelor, fostul ministru consideră că este un lucru bun ca școlile să aibă un cuvânt de spus în selecția elevilor, însă critică mecanismul introdus prin Legea Educației. „Faptul că liceul are un cuvânt de spus este, în principiu, unul bun. Modul în care e prevăzut acest lucru în lege e greșit”. 

Problema principală este faptul că liceele pot organiza concurs pentru maximum 50% dintre locurile disponibile, fapt care va duce la decalaje puternice, dezechilibre mari chiar între elevii aceleiași clase.  „Legea — pentru care nu actualul guvern e responsabil — prevede că liceul poate da examen pentru 50% din locuri. Asta produce, inevitabil, în același liceu și poate chiar în aceeași clasă, diferențe ciudate între elevi”, afirmă Funeriu. „E ca și cum, într-o mașină, roțile din față ar fi în viteza a doua, iar cele din spate în viteza a treia”.

Ce prevede legea care a declanșat scandalul admiterii separate la liceu

Controversa are la bază Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, adoptată în perioada mandatului ministrului Ligia Deca. Legea prevede că, după absolvirea gimnaziului, elevii susțin obligatoriu Evaluarea Națională, iar liceele pot organiza, suplimentar, un concurs de admitere pentru maximum 50% dintre locurile atribuite prin planul de școlarizare. Subiectele probelor de admitere sunt unice și elaborate la nivel național. Prevederea se aplică generației care a intrat în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024, ceea ce înseamnă că mecanismul ar urma să fie folosit pentru prima dată la admiterea din 2027.

Ministerul Educației a pus în consultare publică metodologia care stabilește concret modul în care ar urma să funcționeze noul sistem. Potrivit proiectului, elevii care vor să participe la concursul organizat de liceu trebuie să fi obținut cel puțin nota 5 la fiecare probă a Evaluării Naționale. Concursul ar avea două probe, alese dintre disciplinele asociate profilului și specializării.

Cât despre rezultatele concursului, acestea ar urma să intre în calculul mediei de admitere într-o pondere stabilită de fiecare liceu. Tocmai această autonomie acordată liceelor a generat una dintre principalele critici publice: aceea că elevii ar putea ajunge să fie evaluați după reguli diferite de la un liceu la altul.

Eșecul elevilor, din vina profesorilor și dezinteresul părinților 

Daniel Funeriu nu neagă faptul că introducerea unor probe suplimentare de admitere va însemna mai multă pregătire pentru elevi. „Clar, vor fi mai multe meditații”, recunoaște acesta. 

În același timp, Funeriu mai adumite un lucru: pentru un copil care nu are acces la resurse suplimentare situația poate deveni nedreaptă. „Dacă vrei neapărat să intri la un liceu bun și nu ai condiții optime la clasă, nici bani de meditații, e injust, cert, și îți cere un efort mult mai mare”, spune el.

Fostul ministru adaugă însă că responsabilitatea nu poate fi pusă exclusiv pe școală sau pe umerii profesorilor. „De multe ori, nu profesorul și nu școala sunt de vină pentru că un elev nu atinge un nivel ridicat, ci și contextul de acasă, cantitatea de muncă depusă, dorința și ambiția de a ajunge departe”, afirmă Funeriu. „Da, școala trebuie ameliorată, sunt multe de corectat, dar nu e doar vina școlii, ci și a unei societăți care nu valorizează suficient educația”, a mai spus specialistul.

Într-adevăr, fostul ministeru recunoaște că, de multe ori, la clasă nu se face suficient pentru a atinge un nivel ridicat. „Acest lucru este adevărat în multe locuri din țară și e de făcut un efort major aici, dar sunt și multe locuri în care se face carte serios. Nu întotdeauna e vina școlii, de multe ori e vorba de dezinteresul elevilor și mai ales al părinților”.

Daniel Funeriu: „Presiunea la școală e doar un antrenament necesar pentru viața de adult”

Proiectul Ministerului Educației aflat acum în consultare nu spune că toți elevii vor trebui să susțină examenul suplimentar. Dimpotrivă, participarea la concursul organizat de licee este facultativă, iar elevii care nu participă vor intra în procesul de repartizare computerizată. Pentru cei care aleg concursul, însă, probele ar urma să fie susținute după afișarea rezultatelor finale la Evaluarea Națională. Calendarul pus în consultare prevede înscrierea la probe pe 8 iulie 2027, susținerea lor pe 9 și 12 iulie și afișarea rezultatelor finale pe 15 iulie. Iar această succesiune de examene, spun multe voci din sistem, vor pune o presiune teribilă asupra copiilor. Funeriu are însă o abordare diferită.

„Presiunea la școală e doar un antrenament necesar pentru viața de adult. La 15 ani e cazul să știi deja să gestionezi presiunea și să te pregătești pentru ea”, afirmă el.

Fostul ministru spune că este nevoie de echilibru între învățare, odihnă, sport și timp liber, dar respinge ideea că presiunea examenelor ar trebui să fie, în sine, un argument împotriva unui sistem de selecție mai exigent.

„Desigur, trebuie să existe un echilibru în toate, sigur că la diferite vârste copiii trebuie să aibă un anumit raport între joacă, învățare, sport, odihnă. Nimeni nu pune asta sub semnul întrebării, dar soluția nu e să ne plângem, ci să lucrăm mai concentrat, mai sistematizat și cu scopuri mai clar definite”, mai  spune Funeriu.

„E greu să înveți, dar greu e și să-ți duci viața dacă nu ai învățat. Fiecare alege ce tip de «greu» vrea”

În privința volumului de muncă pe care noul sistem l-ar putea presupune pentru elevii de clasa a VIII-a, fostul ministru are un răspuns tranșant. „Da, e greu să înveți, dar greu e și să-ți duci viața dacă nu ai învățat. Fiecare alege ce tip de «greu» vrea”, afirmă Daniel Funeriu care plasează această competiție într-un context internațional susținând că elevii români nu mai concurează doar între ei. „Generația părinților mei era în competiție doar cu alți români. Generația mea e în competiție cu europeni, americani și câțiva chinezi și indieni. Generația copiilor noștri va fi în competiție cu întreg mapamondul”, spune fostul ministru.

„Dacă nu muncesc azi, la școală, pe brânci, vor fi perdanții zilei de mâine. E agreabil să auzi asta? Nu. E realitatea? Da. Există altă soluție decât efortul și munca ? Nu. Mai departe, fiecare părinte decide: îl încurajează pe copil să depună efort și îl susține cu o igienă de viață adecvată sau îl lasă să băltească”, a mai precizat Daniel Funeriu.

Cum ar schimba Daniel Funeriu Evaluarea Națională: „Patru probe, medii ponderate, repartizare computerizată”

L-am întrebat pe Daniel Funeriu care ar fi modelul ideal de admitere la liceu, iar varianta propusă de specialist presupune patru probe. „Sistemul optim e următorul: Evaluarea Națională să fie din patru probe — matematică, română, științe și umanioare și limba maternă pentru minorități”, spune el. Mai departe, fiecare liceu și fiecare filieră ar putea avea coeficienți diferiți pentru discipline. „De exemplu, filiera mate-fizică va avea coeficient 4 pentru matematică, 3 pentru științe, 2 pentru limba română și 1 pentru umanioare”, explică Funeriu.

Apoi, cu notele obținute la cele patru probe s-ar calcula o medie ponderată, iar elevii ar fi repartizați computerizat. „Astfel, elevii vor învăța la toate materiile și vor fi îndrumați mai în acord cu înclinațiile lor.  Azi, un elev cu 7 la matematică și 10 la română are aceeași medie cu unul care are 10 la matematică și 7 la română, deci nicio profilare corectă”, mai spune fostul ministru, care consideră că actuala medie a Evaluării Naționale nu reflectă suficient profilul unui copil.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE