Programa la română pentru clasa a IX-a a fost aprobată. Cum arată forma finală: de la cronicari și realism la hărți conceptuale, mărci anaforice și inteligență artificială

Un document semnat „cu ușile închise”

Programa de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, unul dintre cele mai controversate subiecte de discuție din ultimele luni, a fost aprobată de premierul Ilie Bolojan, în calitate de ministru interimar al Educației, iar apoi a fost trimisă spre publicare în Monitorul Oficial.

Premierul a luat această decizie, cel mai probabil, în contextul în care dacă programa n-ar fi fost aprobată înainte de stabilirea bugetului, nu ar mai fi existat finanțare pentru pentru tipărirea noilor manuale. Este o declarație mai veche a consilierului prezidențial Sorin Costreie, care atrăgea atenția asupra acestui aspect. „Asta înseamnă încă un an în care copiii noștri, care oricum de ani de zile nu au manuale la liceu, vor fi afectați”.

Semnarea documentului a avut loc marți, 17 februarie, și s-a consumat cu ușile închise. Spunem asta pentru că anunțul oficial a fost făcut abia două zile mai târziu, adică joi,19 februarie. Mai mult, programa mult așteptată nici măcar nu a fost făcută publică. Într-un comunicat de presă, Ministerul a precizat că documentul vor fi publicat mai întâi în Monitorul Oficial, iar apoi va apărea pe site-ul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare. 

Principalele modificări, așa cum au fost prezentate de Ministerul Educației

Ulterior, Ministerul Educației a venit cu câteva lămuriri și precizări. Potrivit oficialilor, în ceea ce privește organizarea conținuturilor programei la Limba și literatura română, aceasta nu mai este guvernată exclusiv de criteriul cronologic. Dimpotrivă. Documentul reflectă o viziune modernă și flexibilă asupra predării disciplinei.

Ministerul Educației precizează că au fost făcute câteva modificări legate de conținut față de ultima variantă a programei, însă nu a explicat în mod clar ce schimbări au fost aduse, ci doar a prezentat la modul general câteva aspecte.

„Organizarea conținuturilor nu este guvernată exclusiv de criteriul cronologic, ci este articulată concomitent în funcție de criterii tematice, culturale, estetice și discursive, precum și în raport cu dezvoltarea progresivă a competențelor de lectură, interpretare, contextualizare și reflecție critică”, scrie într-un  comunicat de presă.

De asemenea, au fost eliminate descrierile tematice pentru cele cinci module de conținut, lăsând la latitudinea profesorilor selectarea aspectelor pe care le consideră adecvate în funcție de profilul și nivelul clasei la care predau.

Mai mult, au fost simplificate denumirile formelor literare aferente celor cinci module pentru a da posibilitatea profesorilor de a alege, din lista de recomandări, autori și opere literare considerate relevante.

Însă, potrivit unei analize realizate de Edupedu, care a intrat în posesia documentului, a treia programă – și ultima – tratează marile teme ale Literaturii române în continuare în mod cronologic. Mai mult, elevii vor învăța despre dialecte, graiuri și regionalisme, arhaisme, neologisme, vor studia trecerea de la  alfabetul chirilic la alfabetul latin. Iar asta nu este tot: copiii  vor trebui să cunoască noțiuni precum mărci anaforice și cataforice, relațiile dintre informațiile explicite și implicite sau ce înseamnă progresia tematică.

Programa la română, forma finală: cronici, jurnale de lectură, podcasturi și analiză de text cu inteligența artificială

Potrivit Edupedu, documentul păstrează ca principiu ordonator criteriul diacronic și propune un parcurs de la „Începuturile scrisului în limba română (secolele XVI-XVII)” până la „Maturizarea formelor culturale și literare în a doua parte a secolului al XIX-lea”.

De la cronicari la Realism

Primul segment, „Începuturile scrisului în limba română (secolele XVI–XVII)”, tratează Cronica și concepte precum discursul istoric, umanismul și arta portretului. 

În al doilea segment, „Afirmarea conștiinței culturale (secolul al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea)”, apar Iluminismul și Școala Ardeleană, memorialul de călătorie/poemul epic și conceptele de Iluminism și latinitate.

În prima parte a secolului al XIX-lea, programa introduce revista „Dacia literară”, Romantismul european, Romantismul pașoptist, articolul programatic „Introducția la Dacia literară” (text integral), nuvela romantică (text integral), balada/meditație/elegie (texte integrale).

Pentru a doua jumătate a secolului al XIX-lea sunt prevăzute:

• „Grupări culturale și reviste (Junimea și Convorbiri literare – prezentare sintetică)”

• „Realism. Ecouri ale clasicismului”

• „Forme: textul critic (fragmente), memorialistica (text integral), nuvela realistă (text integral), comedia (text integral)”

Competențe și activități: dezbateri, jurnale de lectură, comparații, proiecte multimedia

Competențele generale 

Printre competențele generale se numără 

• „Interpretarea formelor literare în dinamica lor pentru dezvoltarea sensibilității și a exprimării culturale”;

• „Integrarea fenomenelor literare românești în contexte socioculturale transnaționale pentru dezvoltarea reflexivității și a gândirii critice”;

• „Valorificarea resurselor limbii și a variației formelor ei pentru receptarea, evaluarea și producerea mesajelor orale și scrise”.

La nivel de activități, programa propune redactarea unui jurnal de lectură, realizarea unor discuții/dezbateri valorificând tabele intertextuale, crearea unei prezentări multimedia sub forma unui produs digital (poster, material video, realizarea unui colaj tematic/portofoliu în format digital sau pe suport fizic. 

Elevii trebuie să compare texte din epoci diferite, să construiască hărți conceptuale, să realizeze cercetări și investigații privind „variate reprezentări ale alterității în texte din epoci diferite”, mai scrie Edupedu.

Limbă, coeziune, variație regională și utilizarea inteligenței artificiale

Componenta de limbă include:

• „limbă standard: normă și abatere (greșeli fonetice, lexico-semantice și gramaticale)”
• „variație regională: dialecte și graiuri, regionalisme”
• „arhaisme, neologisme”
• „trecerea de la alfabetul chirilic la alfabetul latin”.

La capitolul „Construcția textului: coeziune și coerență” apar noțiuni precum:

• „mărci anaforice și cataforice”
• „relațiile dintre informațiile explicite și implicite”
• „progresia tematică”.

Un element relevant este introducerea explicită a inteligenței artificiale. În secțiunea 3.4 se menționează: „Utilizarea responsabilă și reflexivă a mediilor digitale și a inteligenței artificiale ca instrumente de producere și receptare a mesajelor orale și scrise”.

Printre activitățile propuse:

• „elaborarea unei instrucțiuni (cerințe formulate) adresate unui instrument de inteligență artificială pentru a obține un răspuns”
• „rescrierea unui text arhaic în româna contemporană sau a unui text regional în româna standard folosind un instrument de inteligență artificială”
• „scrierea unei pagini de jurnal privind utilizarea instrumentelor digitale în activitățile de receptare și producere de texte, cu accent pe limitele acestora și pe rolul judecății umane”

Lista autorilor recomandați

Documentul include și o listă explicită de „Recomandări de autoare și autori”, în care sunt menționați autori români precum: Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Radu Popescu, Ioan Budai-Deleanu, Dinicu Golescu, I. Codru-Drăgușanu, Gheorghe Asachi, Ion Heliade-Rădulescu, Maria Rosetti (Mary Grant), Dimitrie Bolintineanu, Grigore Alexandrescu, Nicolae Filimon, Radu Ionescu, Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, Sofia Nădejde, Ion Creangă, Ioan Slavici, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu.

Printre autorii străini se numără „Niccolò Machiavelli, Montesquieu, Molière, Doamna de Staël, Alphonse de Lamartine, Stendhal, Balzac, Mary Shelley, George Eliot”

Programa precizează că „se vor alege opere reprezentative ale unor autoare/autori din lista de mai sus, pentru a fi studiate la clasă (integral sau prin fragmente de text)”.

Proiect de final de an școlar: „Oamenii timpului lor”

La finalul anului școlar, programa recomandă realizarea unui proiect cu tema „Oameni ai timpului lor”, care presupune prezentarea unor personalități relevante pentru diferite epoci și accent pe evenimente biografice care au influențat dezvoltarea culturii și societății românești. 

Sunt sugerate exemple precum „Nicolae Milescu, Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu, Ion Heliade-Rădulescu, Nicolae Bălcescu, Elena Ghica, C.A. Rosetti, Maria Rosetti, Ecaterina Conachi, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Ion Slavici, I.L. Caragiale, Regina Elisabeta a României, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Iulia Hașdeu”.

Elevii, creatori de conținut digital 

De notat sunt și producerea de conținut digital și utilizarea instrumentelor moderne de comunicare. Printre activitățile recomandate pentru competența lingvistică se numără „formulare și reformulare a instrucțiunilor”, unde elevii „formulează și reformulează instrucțiuni (cerințe formulate) adresate unui instrument de inteligență artificială”, dar și „realizare a unui vlog/podcast”, unde elevii scriu un scenariu educațional și îl înregistrează pentru a observa diferențele dintre scris și oral.

De când se aplică noua programă pentru elevii de clasa a IX-a

Noua programă de română pentru clasa a IX-a face parte din reforma curriculară care va începe să se aplice din anul școlar 2026-2027, pentru elevii care vor intra atunci în clasa a IX-a, și reprezintă prima actualizare de substanță a curriculumului liceal din ultimii aproximativ 20 de ani.

Până în prezent, 87 de programe pentru discipline de clasa a IX-a și unele de a X-a au fost aprobate. Mai sunt încă 16 programe de aprobat.

Bogdan Cristescu, directorul Centrului pentru Curriculum și Evaluare a precizat că „termenul nostru este ca, cel târziu la final de lună martie, să punem toate programele de liceu în transparenţă. Cel puţin pentru disciplinele care au impact asupra bacalaureatului.

Programele la Limba română au stârnit dezbateri aprinse și mari controverse

Programa la limba română a avut, inițial, două variante, ambele criticate în spațiul public. Prima variantă a fost contestată într-un memoriu semnat de aproape 3.300 de profesori, cercetători, specialiști și experți educaționali. Aceștia atrăgeau atenția asupra faptului că programa este realizată pe baza unei structuri a evoluției în timp a limbii și literaturii române și conține texte ale cronicarilor din secolul al XVI-lea.

Și a doua variantă a programei a stârnit critici pentru că s-a păstrat organizarea diacronică a conținuturilor și au fost introduși mai mulți autori recomandați. Mai mult, asupra variantei a II-a programei anunțată pe 23 decembrie, fără niciun anunț anterior, au planat acuzații de rasism.

Aceasta este a treia versiune a programei de Limba și literatura română, după Fotache 1 și Fotache 2 – numite așa după coordonatoarea grupului de lucru Oana Fotache-Dubălaru, decană a Facultății de Litere a Universității din București.