Ai sau a-i, ia ori i-a, cum se scrie corect? Deși regulile gramaticale stabilesc clar când se folosește cratima, de multe ori apar confuzii în legătură cu felul în care se scriu anumite cuvinte, ai sau a-i, ia ori i-a fiind foar câteva exemple.
Cum se scrie corect ai sau a-i
Ai se scrie legat în mai multe cazuri, dar și cu cratimă a-i, atunci când este cazul. Iată cum diferențiem cazurile în care se scrie ai sau a-i:
- când reprezintă conjugarea verbului a avea pentru timpul prezent, persoana a II-a, singular - tu ai
- când este verb auxiliar ce ajută la formarea timpurilor perfect compus și condițional optativ, persoana a II-a singular - tu ai mâncat, tu ai ales, tu ai vrea să mergi cu mașina, tu ai vedea dacă ți-ai pune ochelarii.
- când ajută la formarea pronumelui posesiv - ai tăi, ai ei, ai lor, ai voștri
A-i se scrie cu cratimă când:
- când este format din prepoziția a + i de la pronumele personal îi
Cum se scrie corect ia ori i-a
Ambele variante sunt corecte, în funcție însă de situație.
- când exprimă verbul "a lua"
- Ex: ia masa cu mine!, el ia o pară, să ia mâna de pe jucăria mea!
- când este format din pronumele personal ”îi”, adică i + auxiliarul perfectului compus al unui verb a și nu se poate înlocui cu verbul "a lua".
- Ex: I-a dat mâna, i-a luat mașina, i-a spus adevărul.
Când se folosește cratima
Când se folosește cratima Cratima este semnul ortografic care are cele mai multe funcții din limba română. Are caracter permanent (exemple: s-a dus, ți-l dă, du-o, las-o, de-a dreptul), dar și accidental (exemple: de-abia, de abia; n-am – nu am).
- Silabele unui cuvânt pronunțat sacadat;
- Segmentele unui cuvânt în cazul despărțirii acestuia la capăt de rând.
- Cuvinte pronunțate fără pauză;
- anumite prefixe pe baza derivatului, unele interjecții identice, repetate accidental;
- Prefixele „ne-” și „re-” și prepoziția de la baza derivatelor, respectiv a compuselor de la cuvinte care încep cu vocala „i-”, atunci când se produce căderea acesteia;
- Componentele compuselor cu un grad mediu de sudură ale unor locuțiuni și ale structurilor cu anumite substantive și adjective posesive;
- Articolul hotărât enclitic sau desinența de unele cuvinte greu flexionabile;
- Formatul final al numeralelor ordinale și fracționare de numeral cardinal corespunzător scris cu cifre;
- Componente ale unor abrevieri.
Vezi și: Mai sau m-ai. Când se scrie cu cratimă și când legat