Nicușor Constantinescu – boier la prescripție. Instanțele l-au scăpat de trei dosare în ultimii doi ani, dar îl obligă să achite daune de 17,5 milioane de lei

Cadastrul fără „nicio utilitate”

Este vorba despre dosarul Geotop, numit de presă astfel după firma pe care Nicușor Constantinescu a ajutat-o să obțină un contract de cadastrare a drumurilor județene.

Din valoarea totală a planurilor cadastrale care făceau obiectul contractului, în valoare de 11 milioane de lei, firma a efectuat lucrări de doar 2,5 milioane de lei, iar despre ele, procurorii au notat că „nu aveau nicio utilitate”.

Activitatea infracțională a lui Nicușor Constantinescu a fost atât de amplă pe vremea când era baron PSD de Constanța, încât nu i-au fost de folos deciziile CCR privind redefinirea abuzului în serviciu, pronunțate începând din anul 2016.

În schimb, pe fostul șef al CJ Constanța l-au ajutat hotărârile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți privind „marea prescripție”.

• Dosarul Geotop cu prejudiciul de 11 milioane de lei este ultimul închis de instanțe, pe 12 decembrie 2025, ca urmare a împlinirii termenului de stingere a răspunderii penale.
• Pe 6 octombrie 2025, Nicușor Constantinescu a scăpat și de dosarul în care a fost acuzat că a angajat CJ Constanța la plăți supraevaluate de patru ori pentru modernizarea Hergheliei Mangalia și amenajarea malurilor Lacului Corbu, deși cele două obiective nu țineau de Consiliul Județean. Prejudiciul pe care fostul șef al CJ trebuie să-l achite este de 5.570.821 de lei.
• Al treilea dosar de care Nicușor Constantinescu a scăpat pe mâna CCR și ÎCCJ este cel privind contractele de publicitate cu SC Combat Press SRL. Pe data de 3 mai 2023, Curtea de Apel Constanța a dispus încetarea procesului penal față de Nicușor Constantinescu, pentru infracţiunea de abuz în serviciu, în legătură cu o serie de articole de presă pe care acesta le-a „comandat” și le-a plătit din banii Consiliului Județean. În respectivele articole, Nicușor Constantinescu își ataca adversarii politici și se lăuda pe sine, iar prejudiciul este de 401.700 de lei.

Numai în aceste ultime trei dosare, Nicușor Constantinescu trebuie să plătească 17.593.866 de lei, la care se adaugă obligațiile civile din dosarele în care a fost deja condamnat.

Reamintim că Nicușor Constantinescu execută o pedeapsă de 10 ani de pușcărie, rezultată în urma contopirii următoarelor condamnări:

• 5 ani în dosarul subfinanțării Centrului Militar Zonal
• 5 ani în dosarul retrocedării plajelor din Constanța
• 4 ani în dosarul elicopterului SMURD care s-a prăbușit în Lacul Siutghiol
• 10 ani în dosarul perdelelor forestiere
• 8 ani în dosarul finanțărilor ilegale ale fundațiilor Thalia și Fantasio.

Pe 23 martie 2018, Nicușor Constantinescu a obținut și o achitare definitivă. Este vorba de dosarul în care fusese inițial condamnat de Tribunalul București la 6 ani de închisoare pentru abuz în serviciu. În acest dosar, fostul șef al CJ Constanța a fost acuzat că ar fi blocat controale ale Curții de Conturi în perioada 2011-2013 și ar fi refuzat să prelungească autorizațiile pentru centralele eoliene din județ.

Motivare: „Se impunea tragerea la răspundere, dar a intervenit prescripția”

Pe data de 12 decembrie 2025, judecătorii de la Curtea de Apel Constanța au dispus încetarea procesului penal în dosarul Geotop, dar l-au obligat pe Nicușor Constantinescu să plătească prejudiciul de 11.621.345 de lei în solidar cu ceilalți doi inculpați, pentru următoarele considerente:

• „Inculpaţii din prezenta cauză au comis faptele descrise în actul de sesizare, iar tragerea acestora la răspundere penală se impunea, în condiţiile în care nu ar fi intervenit prescripţia răspunderii penale, persoanele răspunzătoare pentru plățile efectuate către (SC Geotop 2001 SRL – n.r.) sunt inculpaţii (Constantinescu Nicuşor Daniel – n.r.) și (Cenuşă Titi – n.r.), la care se adaugă ajutorul acordat de inculpatul (Ichim Ioan – n.r.), ce deţinea calitatea de administrator al (SC Geotop 2001 SRL – n.r.) şi care a ajutat la derularea acestor operaţiuni financiare, în această manieră defectuoasă, cu încălcarea legii, iar urmare a solicitării inculpaţilor de continuare a procesului penal, nu se impune achitarea acestora în baza unuia din temeiurile indicate de inculpaţi în motivele de apel.
• Nu se poate susţine, aşa cum au invocat inculpaţii în calea de atac exercitată, că nu ar exista probe sau că s-a făcut o apreciere eronată a probelor, în condiţiile în care aşa cum s-a arătat mai sus, rapoartele de constatare se coroborează cu declaraţiile martorilor audiați şi cu înscrisuri ce conduc la ideea că între activitatea inculpatului (Constantinescu Nicuşor Daniel – n.r.), în calitate de ordonator principal de credite și reprezentant al Consiliului Județean Constanța, (Cenuşă Titi – n.r.), arhitect-şef al judeţului Constanța care avea rolul de verificare şi derulare în bune condiţii a lucrărilor ce făceau obiectul acordului de asociere încheiat, de conivenţă cu inculpatul (Ichim Ioan – n.r.) care deţinea (SC Geotop 2001 SRL – n.r.) și care a emis facturile pentru care Consiliul Județean Constanța şi cele 45 de unități administrativ-teritoriale au încasat sumele pretinse pentru lucrări şi produse ce nu își aveau corespondentul în realitate sau nu corespundeau angajamentului asumat.
• Au arătat inculpaţii din prezenta cauză că a fost evaluată în mod greşit latura obiectivă şi subiectivă a infracţiunii de abuz în serviciu, însă Curtea reaminteşte că, instanţa de fond a făcut o prezentare a faptelor ce li se impută inculpaţilor şi în acelaşi timp a subliniat dispoziţiile legale ce au fost încălcate de inculpaţii (Constantinescu Nicuşor Daniel – n.r.) şi (Cenuşă Titi – n.r.), precum şi modalitatea în care banii au ajuns la (SC Geotop 2001 SRL – n.r.) la care inculpatul (Ichim Ioan – n.r.) era administrator şi care a ajutat în mod real activitatea infracţională desfăşurată de primii doi inculpaţi.
• S-a mai criticat de către inculpatul (Ichim Ioan – n.r.) şi faptul că nu există o constituire de parte civilă în cauză, în condiţiile legii, deoarece la dosar a fost înaintată doar o hotărâre de Consiliu Local prin care UAT Constanța a reclamat producerea unui prejudiciu cu care se constituie parte civilă, însă această înaintare la dosar, printr-o adresă, a hotărârii, nu respectă normele legale ce reglementează constituirea de parte civilă în cauza de faţă, din moment ce Consiliul Județean Constanța nu a emis asemenea pretenţii.
•  Curtea nu împărtăşește acelaşi punct de vedere cu privire la nelegala constituire de parte civilă, deoarece instanţa de fond a stabilit cadrul procesual în faza de debut a dosarului şi a înaintat o adresă prin care solicită precizări, dacă se constituie parte civilă în cauză Consiliul Județean Constanţa, iar drept răspuns s-a înaintat la dosar o adresă (…), prin care se exprima poziția procesuală şi se valida constituirea ca parte civilă, instanţa de fond procedând în mod corect atunci când a luat act de aceasta constituire de parte civilă, neputându-se accepta un formalism excesiv astfel încât să se pretindă inserarea şi în adresa de înaintare a hotărârii o astfel de menţiune.
• A mai criticat inculpatul (Ichim Ioan – n.r.) faptul că judecătorul fondului nu a verificat limitele judecății şi în mod eronat au fost reţinute prin hotărâre chestiuni de nelegalitate a procedurii de achiziție publică, nelegalitatea încheierii unui contract de prestări servicii subsecvent 8522 din 2008, nelegalitatea în perfectarea contractelor subsecvente, prelungirea acestora, chestiuni care, de fapt, nu fac obiectul acestei judecăți, nu fac obiectul sesizării și trimiterii judecată, care e descrisă la încadrarea în drept.
• Aşa cum s-a arătat mai sus, obiectul judecăţii este stabilit pentru persoanele trimise în judecată, pe baza acuzaţiilor ce se aduc prin actul de sesizare şi nu se ia în considerare doar o singură secţiune din rechizitoriu – Încadrarea juridică, prin urmare nu se poate considera că instanţa de fond ar fi depăşit limitele judecăţii, inserând în hotărâre și o descriere a faptelor, începând cu procesul de licitaţie publică, continuând cu contractele încheiate sau prelungirea lor, precum și cu privire la onorarea defectuoasă a obligaţiilor ce derivă din acestea sau lipsa totală a unor prestaţii la care s-a angajat (SC Geotop 2001 SRL – n.r.)”, se arată în Hotărârea nr. 1167/2025.

Acuzațiile procurorilor DNA în dosarul Geotop

Fostul șef al CJ Constanța, Nicușor Constantinescu, a fost trimis în judecată de către procurorii DNA, pe data de 24 noiembrie 2016, pentru abuz în serviciu în legătură cu acordarea unui contract „cu dedicație” către o firmă de cadastru.

Din valoarea totală a contractului, de peste 11 milioane de lei, firma a executat lucrări de cadastrare de 2,5 milioane de lei.

Alături de Nicușor Constantinescu au mai fost deferiți justiției Titi Cenușă, arhitect-șef al CJ Constanța și Ioan Ichim, administratorul firmei SC Geotop 2001 SRL.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

• „În perioada iulie 2007 – aprilie 2013, inculpații Constantinescu Nicușor-Daniel și Cenușă Titi, în calitățile menționate mai sus, prin acțiuni concertate, și-au încălcat atribuțiile de serviciu, în contextul derulării acordului de asociere în vederea participării la procedura de achiziție publică «Documentație cadastrală și înscriere în cartea funciară a rețelei de drumuri publice de interes local din județul Constanța și realizarea soluțiilor geospațiale pentru gestiunea căilor de transport rutiere».
• Inculpații Constantinescu Nicușor-Daniel și Cenușă Titi au coordonat acțiunile astfel încât să fie atribuite, în mod preferențial, lucrările de cadastrare a drumurilor județene și comunale din județul Constanța către o societate controlată de omul de afaceri Ichim Ioan, precum și cu fraudarea bugetului județului Constanța.
• Frauda în dauna bugetului județului Constanța s-a realizat prin efectuarea, de către președintele Consiliului Județean, în mod coordonat, a unor plăți nelegale în valoare totală de 11.621.345,49 lei, o parte fiind efectuate direct în contul firmei administrate de inculpatul Ichim Ioan (pentru lucrări de cadastrare a drumurilor județene).
• Restul plăților au fost făcute din bugetul Consiliului Județean Constanța în mod indirect, prin alocări bugetare către un număr de 45 de comune, care, la rândul lor, au procedat la virarea sumelor de bani în contul aceleiași societăți comerciale (pentru lucrări de cadastrare a drumurilor comunale).
• Lucrările aparent efectuate, care oricum nu aveau nicio utilitate, au fost evaluate la suma de 2.511.410 lei, iar restul sumei a fost decontată pentru lucrări neefectuate (fictive)”, arătau procurorii DNA.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro