Specialistul răspunde. Cine plânge mai mult? Românii plecaţi la muncă în străinatate sau copiii lor lăsaţi în ţară în grija nimănui?

Cifrele oficiale arată că înafara graniţelor ţarii noastre traiesc peste patru milioane de români. In mod neoficial circulă informaţia că numarul componenţilor diasporei ar fi mult mai mare, poate chiar dublu, cei mai mulţi români plecaţi la muncă fiind in Spania, Italia si Statele Unite ale Americii. O atenţie aparte necesită romanii plecati la munci sezoniere, ai caror copii raman deseori in Romania fara supraveghere parentala. Ce fel de viată duc romanii din străinătate si copii lor am aflat de la psiholog:

Străinătatea este percepută ca rece si câinoasă!

“Strainătatea poate oferi o relativă bunastare economică ( in cazurile fericite)   însă din punct de vedere afectiv este percepută ca rece si câinoasa. Nu in puţine situaţii romanii se luptă intre ei in străinatate pentru job-uri, exact ca in vorba americanilor „dog-eat-dog”. O dată ajunsi in altă ţară românii au senzaţia unui ocean de bunăstare la care puţini insă vor avea acces. In general pleca cei cu nevoi financiare acute si in special din mediul rural. Acolo fac ceea ce se numeste „ munca de jos” . Exceptiile sunt destul de rare si confirmă regula”, spune specialistul.

Dorul de ţară îi macină

“Dorul de ţara nu e doar o sintagmă patriotică. Oamenii sunt precum copacii adică prind radacini si e grea dezrădăcinarea. Aceasta dezrădăcinare dă senzaţia de „ vănzare de sulfet” uneori. Romanii care au prins rădăcini soiale   peste hotare sunt de multe ori un etalon de devotament in muncă in acele tari. Ei sunt si exemplu de comportament civic. Odata ajunsi in Romania devin din nou adepţii lui „ merge si asa” . E senzaţia aia ca nu te apreciază nimeni pentru că eşti curat in ţara celor plini de noroi. In alte ţări, romanii se poartă civilizat, conduc regulamentar, respectă legile cu sfinţenie iar aceiaşi români odata ajunsi in pe plaiuri mioritice tind să incalce legile, să injure la volan si se comporte nepotrivit în societate.   Există o vorbă: „E uşor sa scoţi românul din România dar România din român niciodată”, a conchis psihologul.

Chiria e cea mai mare si cea mai importantă   cheltuială   lunară

“În străinătate chiria este cea mai mare si cea mai importantă cheltuială lunară. Ideea de a ramane fără   job e de-a dreptul traumatizantă sufleteşte acolo. In Romania mai aveau acoperis desupra capului insă acolo plata chiriei este pe aceiasi treaptă cu supravieţuirea. Nu puţini au o atitudine servilă doar pentru a+si putea plati chiria. Din punct de vedere afectiv romanii simt nevoia sa se intoarca in Romania   insa mintea le spune ca acasă nu ii asteapta decat sărăcie şi aşa se amăgesc zi dupa zi.”

„Căpşunarii” isi lasă copii fără sprijin parental

“Cei ce pleacă prima oară işi lasă copii acasă. E dureros atat pentru parintele plecat cat si pentru copilul ramas acasa. E valabil in special la ceea ce a ajuns sa se numească sugestiv     „ capsunari” adica romani plecati la munca sezonieră. Desi e dureros, daca ar fi ramas in ţara durerea de parinte era poate la fel de mare pentru ca nu putea sa ii ofere copilului aroape nimic. E un mod de a face rabat de la suflet in scopul castigurilor concrete. Nu de puţine ori copii respectivi o iau pe căi greşite.”

Nu mai au încredere in conducători

„Ceea ce afirmă fara echivoc românii din străainătate este că nu mai au incredere absolut deloc in conducatorii ţării. Au plecat in mare parte din România pentru ca s-au simtit înşelati, abuzaţi, derobaţi de şansa unui trai mai bun. De aia a pierdut Ponta alegerile. Fara scandalul cu dificultatea vorurilor din diaspora ar fi caştigat detaşat. Partea negativă este ca si strainii tind uneori sa îi trateze pe români ca pe ceaţeni de mâna a doua. Totusi ei suportă mai bine umilirea din partea străinilor decăt din partea conaţionalilor.

Invazia refugiaţilor musulmani a avut din punct de vedere sociologic efectul că a diluat in percepţia occidentalilor efectele negative ale prezenţei tiganilor din România pe teritoriul lor. Europenii ar fi fericiți acum sa aiba acum doar problemele de odinioară cu romii nostri“, a încheiat Cezar Laurenţiu Cioc, psiholog la Institutul de Cercetare si Dezvoltare a Potenţialului Uman din Bucureşti.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE