Livetext Război în Iran, ziua 28: Bombardamente asupra infrastructurii nucleare din Iran / Gărzile Revoluționare amenință cu represalii împotriva fabricilor din Golf care au legături cu SUA

Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a reiterat vineri apelul său la „reținere militară” pentru a evita orice risc de accident în Iran, în urma atacurilor israeliene și americane asupra unor situri nucleare, scrie AFP.

„AIEA a fost informată de Iran” cu privire la un atac care a vizat „astăzi” centrala Arkadan din provincia Yazd, a precizat AIEA pe X.

„Nu a fost raportată nicio creștere a nivelului de radiații în afara sitului”, a adăugat AIEA.

Armata israeliană a confirmat mai devreme că a atacat vineri două situri din centrul Iranului: reactorul cu apă grea de la Arak și o uzină de procesare a uraniului din provincia Yazd.

ONU a anunțat vineri că înființează un grup operativ menit să elaboreze un mecanism care să mențină fluxul comercial prin Strâmtoarea Ormuz, avertizând că perturbările cauzate de războiul din Orientul Mijlociu riscă să extindă zonele de penurii alimentare și să provoace crize umanitare la nivel mondial, relatează Reuters.

„Acțiunile imediate sunt esențiale pentru a atenua aceste consecințe”, a declarat purtătorul de cuvânt al ONU, Stephane Dujarric.

Subsecretarul general al ONU, Jorge Moreira da Silva, director executiv al Biroului Națiunilor Unite pentru Servicii de Proiect, va conduce proiectul.

Dujarric a spus că grupul operativ preconizat se va inspira din alte proiecte ale ONU, între care Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră pentru Ucraina și Mecanismul ONU 2720 pentru Gaza.

„Grupul operativ va lua legătura cu toate statele membre relevante pentru a vedea cum poate fi operaționalizat acest lucru”, a declarat Dujarric. „Sperăm că toate statele membre implicate vor sprijini acest lucru, în special pentru binele oamenilor care sunt deja afectați”, a adăugat purtătorul de cuvânt al ONU.

Întreruperea livrărilor de îngrășăminte și creșterea prețurilor la energie amenință cu noi creșteri ale prețurilor la alimente în țările vulnerabile, riscând un regres de ani de zile, chiar în timp ce multe dintre ele ieșeau din șocuri globale succesive, semnalează experți ai ONU și alți experți, potrivit Reuters.

O analiză publicată săptămâna trecută de Programul Alimentar Mondial al ONU avertizează că alte zeci de milioane de oameni se vor confrunta cu foametea acută dacă războiul continuă până în iunie.

Gruparea de hackeri Handala, asociată regimului din Iran, a revendicat vineri spargerea contului personal de e-mail al directorului Biroului Federal de Investigații (FBI) din SUA, Kash Patel, relatează AFP, Reuters și Le Monde.

Ca dovadă, Handala a publicat online documente și fotografii pe care le-ar fi obținut în urma intruziunii în contul de e-mail al lui Patel.

Handala a publicat fotografii cu Kash Patel datând de dinainte de preluarea funcției de director al FBI, pe 21 februarie 2025. Fotografiile respective îl arată pe Patel mirosind și fumând trabucuri, călătorind într-o decapotabilă de epocă și făcând o grimasă în timp ce se fotografia în oglindă cu o sticlă mare de rom.

Pe 19 martie, autoritățile americane, inclusiv FBI, au dezactivat website-ul folosit de Handala. Kash Patel a promis atunci că membrii Handala „vor fi vânați cu toată puterea forțelor americane de ordine”.

Secretarul de stat al SUA Marco Rubio a admis vineri că administrația Trump ia în considerare să redirecționeze transporturile de arme destinate inițial Ucrainei către satisfacerea nevilor armatei americane în războiul din Iran, relatează AFP.

„Nimic nu a fost deviat încă, dar s-ar putea întâmpla”, a declarat șeful diplomației americane la finalul reuniunii miniștrilor de externe din G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite).

„Dacă avem nevoie de ceva pentru America, iar acel ceva este american, îl vom păstra mai întâi pentru America”, a adăugat el.

Potrivit The Washington Post, Casa Albă și Pentagonul analizează posibilitatea de a redirecţiona către Orientul Mijlociu armele destinate iniţial Ucrainei, în condiţiile în care războiul purtat de SUA și Israel împotriva regimului din Iran pune presiune asupra stocurilor de armament.

Printre armele care ar putea fi redirecționate către Orientul Mijlociu se află rachete de interceptare pentru apărarea aeriană achiziţionate prin programul PURL, lansat de NATO anul trecut sub presiunile președintelui american Donald Trump. Este vorba de o inițiativă în cadrul căreia ţările partenere cumpără arme americane pentru Ucraina. Așadar, există suspiciuni că administrația Trump ar lua în calcul folosească în Iran armele cumpărate de aliați pentru Ucraina.

Iranul va cere „un preț mare” ca represalii pentru „crimele israeliene”, a promis ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, după atacurile care au vizat vineri instalații nucleare și combinate siderurgice.

„Israelul a atacat două dintre cele mai importante uzine siderurgice ale Iranului, o centrală electrică și situri nucleare civile, printre alte infrastructuri, în coordonare cu Statele Unite”, a susținut Araghchi într-un mesaj publicat pe contul său de X.

Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice, armata ideologică a Republicii Islamice, a îndemnat angajații de la siturile industriale din regiune legate de Statele Unite și Israel să evacueze aceste instalații, promițând, de asemenea, represalii pentru atacurile de vineri.

În Bahrain, o țintă a atacurilor aeriene iraniene încă de la începutul războiului, unii locuitori și-au exprimat simpatia pentru Iran și chiar au salutat atacurile împotriva bazelor și trupelor americane, ceea ce a dus la arestări, în principal în rândul șiiților, potrivit ONG-urilor, citate de AFP.

Micul regat din Golf este condus de o dinastie sunnită și, la fel ca Iranul, găzduiește o comunitate șiită numeroasă care s-a simțit mult timp marginalizată. Aceste diviziuni vor fi probabil exacerbate de războiul regional în curs.

Începând cu 28 februarie, autoritățile au arestat aproximativ 200 de persoane, potrivit Institutului Bahrain pentru Drepturi și Democrație (BIRD), un ONG cu sediul în Marea Britanie, și Centrului Al Amal pentru Drepturile Omului și Justiție. Arestările au fost motivate de acuzații de spionaj sau pur și simplu pentru participarea la demonstrații.

„Există resentimente, frică și teroare profunde în Bahrain, în special în rândul șiiților”, spune Naji Fateel, un apărător al drepturilor omului din Bahrain al cărui fiu a fost arestat în februarie. El consideră că „măsurile arbitrare vizează o singură comunitate”.

Armata israeliană a confirmat vineri că a atacat o instalație de procesare a uraniului din provincia Yazd, în centrul Iranului, la scurt timp după un anunț în acest sens făcut de Organizația pentru Energie Atomică din Iran.

Forțele israeliene „au atacat singura astfel de instalație din Iran utilizată pentru a produce materiale necesare procesului de îmbogățire a uraniului”, a declarat armata israeliană într-un comunicat, adăugând că Israelul „nu va permite” Iranului „să își avanseze programul de înarmare nucleară”.

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat vineri că este puțin probabil ca războiul purtat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului să ducă la o schimbare de regim la Teheran, deoarece nu au apărut semne de dezescaladare după o lună de conflict, transmite AFP.

„Este schimbarea de regim cu adevărat obiectivul?”, a întrebat el la un forum organizat la Frankfurt de ziarul FAZ. „Dacă acesta este obiectivul, nu cred că îl veți atinge. De cele mai multe ori, s-a terminat prost” în conflictele anterioare, a adăugat el, dând ca exemplu războiul din Afganistan.

Miniștrii de externe din G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite) au emis vineri un comunicat comun în care solicită „încetarea imediată a atacurilor împotriva populației și a infrastructurii civile” din Orientul Mijlociu.

„Nu poate exista nicio justificare pentru atacarea deliberată a civililor în situații de conflict armat, nici pentru atacurile împotriva instalațiilor diplomatice”, se arată în comunicat.

De asemenea, șefii diplomațiilor din G7 au „reafirmat necesitatea absolută de a restabili în mod permanent libertatea de navigație și în sigură în Strâmtoarea Ormuz”.

Operațiunea militară americano-israeliană din Iran s-ar putea încheia în două săptămâni și Statele Unite nu au nevoie de trupe terestre pentru a-și atinge obiectivele, a declarat vineri secretarul de stat Marco Rubio la finalul reuniunii miniștrilor de externe din G7, potrivit AFP și Reuters.

Potrivit șefului diplomației americane, obiectivul Statelor Unite în operațiunea militară „Epic Fury”, declanșată pe 28 februarie, este distrugerea capacităților militare ale regimului din Iran, cum ar fi rachetele, dronele, fabricile de armament, pozițiile forțelor aeriene și instalațiile marinei.

El a susținut că această operațiune ar urma să se încheie „în câteva săptămâni, nu luni”.

„Putem îndeplini (obiectivele – n.r.) fără trupe terestre”, a insistat Rubio.

Peste 300 de soldați americani au fost răniți, majoritatea ușor, de la începutul operațiunii militare „Epic Fury”, a anunțat vineri armata americană, conform AFP.

„De la începutul Operațiunii Epic Fury, 303 militari americani au fost răniți. Marea majoritate a acestor răni au fost minore, iar 273 de soldați s-au întors la datorie”, a declarat pentru AFP Tim Hawkins, purtător de cuvânt al Comandamentului Central al SUA (CENTCOM).

Dintre aceștia, zece rămân grav răniți, a declarat un oficial american, citat sub protecția anonimatului.

La numărul de răniți se adaugă 13 soldați uciși.

Bombardamente efectuate vineri de americani și israelieni au vizat reactorul nuclear cu apă grea din centrul Iranului, a susține presa iraniană.

„Complexul cu apă grea Khondab (noul nume al reactorului Arak – n.r.) a fost vizat în două etape de o agresiune a inamicului american și sionist”, scrie agenția de presă Fars, care citează un oficial local.

Fars și alte instituții de presă notează că aceste atacuri nu s-au soldat cu victime și nici nu scurgeri de elemente radioactive.

Bombardamente americane-israeliene au vizat vineri o fabrică de procesare a uraniului din centrul Iranului, a anunțat Organizația pentru Energie Atomică a Iranului, potrivit AFP.

Fabrica Ardakan, situată în provincia Yazd (centrul Iranului), „a fost ținta unui atac efectuat în urmă cu câteva minute de inamicul american-sionist”, a declarat organizația pe canalul său Telegram, dând asigurări că „nu există scurgeri de materiale radioactive”.

Două combinate siderurgice din Iran au fost atacate vineri, unul aparținând grupului Mobarakeh Steel Company, în regiunea Isfahan, și altul din regiunea Khuzestan.

Aceste lovituri fac parte din continuarea operațiunilor care vizează infrastructura strategică iraniană, notează i24news, care citează presa de la Teheran.

Economia UE se confruntă cu riscul stagflației, ca rezultat al creșterii prețurilor energiei, în urma războiului din Iran, a afirmat vineri comisarul european pentru economie Valdis Dombrovskis, citat de Reuters.

„Perspectivele sunt umbrite de incertitudinile profunde, dar este clar că ne confruntăm cu riscul șocului stagflației, cu alte cuvinte, o situație în care creșterea economică mai lentă coincide cu o inflație mai ridicată”, a declarat Dombrovskis, după reuniunea miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană pe tema creșterii prețului energiei.

„Acesta este cazul chiar și în cazul în care perturbările în aprovizionarea cu energie vor fi de scurtă durată. Într-un astfel de scenariu, analizele noastre sugerează că avansul economiei UE în 2026 ar putea fi cu aproximativ 0,4 puncte procentuale mai scăzut decât nivelul din previziunile de toamnă, iar inflația ar putea fi cu până la un punct procentual mai ridicată”, a avertizat oficialul.

Comisia previziona în noiembrie că PIB-ul UE va înregistra o creștere de 1,4% în 2026 și 1,5% în 2027, în timp ce zona euro ar urma să înregistreze o expansiune de 1,2% anul acesta și de 1,4% anul viitor. Inflația în zona euro ar urma să se situeze la 2% în 2026, în linie cu ținta BCE pe termen mediu.

„Dacă perturbările în aprovizionarea cu energie vor fi de lungă durată și mai substanțiale, consecințele negative la adresa evoluției economiei vor fi mai accentuate. Creșterea ar putea fi cu aproximativ 0,6 puncte procentuale mai scăzută atât în 2026 cât și în 2027”, a afirmat Dombrovskis.

Egiptul a dispus ca, începând de sâmbătă, magazinele, restaurantele şi centrele comerciale să se închidă la ora 21:00 în timpul săptămânii, o măsură de urgenţă menită să frâneze o factură energetică care s-a dublat, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu intră în a cincea săptămână, relatează Le Figaro, potrivit news.ro.

Restricţia comercială va intra în vigoare sâmbătă pentru o perioadă iniţială de o lună, a declarat prim-ministrul Moustafa Madbouly.

„Magazinele, centrele comerciale, restaurantele şi cafenelele vor fi toate închise în timpul săptămânii la ora 21:00, cu excepţia zilelor de joi şi vineri” – serile de weekend – „când le vom permite să rămână deschise până la ora 22:00”, a precizat el, justificând aceste măsuri prin creşterea facturii la gazul importat.

Înainte de război, „factura noastră lunară era de 560 de milioane de dolari (aproximativ 466 de milioane de euro) pe lună. Astăzi, pentru aceeaşi cantitate”, preţul acesteia a ajuns la „1.650 de milioane” (aproximativ 1,483 miliarde de euro), a detaliat Madbouly.

„Cu cât vom fi mai capabili să raţionalizăm, cu atât, în calitate de cetăţeni, vom contribui la reducerea facturii lunare pe care statul este obligat să o suporte”, a adăugat el, subliniind că ţara trebuie să se pregătească pentru „cel mai rău scenariu” în faţa unui război cu un deznodământ incert.

Șeful forțelor armate ugandeze, generalul Muhoozi Kainerugaba, fiul dictatorului Yoweri Museveni, și-a exprimat sprijinul pentru Israel în contextul războiului în desfășurare cu regimul din Iran și forțele sale proxy, precum Hezbollah, sugerând chiar posibilitatea implicării militare a țării sale, relatează i24news.

Generalul Muhoozi Kainerugaba şi-a exprimat solidaritatea faţă de Israel într-o serie de mesaje publicate pe X în ultimele trei zile. „Vrem ca războiul din Orientul Mijlociu să înceteze imediat. Lumea s-a săturat”, a scris miercuri fiul dictatorului Yoweri Museveni, aflat la putere în Uganda din 26 ianuarie 1986 încoace.

„Dar orice discuţie privind distrugerea sau înfrângerea Israelului ne va atrage în război. Alături de Israel!”, a adăugat generalul ugandez.

Șeful Forței de Apărare a Popoarelor Ugandei a ameninţat direct regimul din Iran: „Dacă Teheranul ne-ar lovi cu rachete, am riposta cu propriile noastre rachete”. Distanța dintre Iran și Uganda, o țară din Africa de Est, este de aproximativ 4.100 de kilometri.

Casa Albă și Departamentul american al Apărării iau în considerare să trimită încă cel puțin 10.000 de soldați în Orientul Mijlociu în următoarele zile, dezvăluie vineri The Wall Street Journal (WSJ) și Axios.

Scopul este de a-i oferi lui Donald Trump mai multe opțiuni militare, spun oficiali de la Pentagon pentru WSJ, chiar dacă președintele american și-a extins cu zece zile ultimatumul privind atacurile asupra sectorului energetic iranian.

Noua desfășurare americană, care ar include probabil infanterie și vehicule blindate, s-ar adăuga celor circa 5.000 de pușcași marini și miilor de parașutiști din Divizia 82 Aeropurtată aflați deja în regiune, notează WSJ.

Nu este clar exact unde vor fi desfășurate aceste forțe suplimentare în Orientul Mijlociu, dar probabil că se vor afla la o distanță de atac față de Iran și Insula Kharg, un centru-cheie de export de petrol în largul coastelor iraniene.

Este încă un semn că o operațiune terestră americană în Iran este pregătită cu seriozitate, subliniază Axios.

Un oficial american de rang înalt în domeniul apărării, citat de Axios, a declarat că o decizie în acest sens este așteptată săptămâna viitoare.

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a respins vineri temerile legate de raza de acțiune a rachetelor iraniene, care ar putea atinge teoretic ținte europene. În opinia lui Pistorius, continentul este în siguranță datorită NATO, relatează DPA, potrivit Agerpres.

Europa este „în siguranță, mai ales că Germania nu se apără singură în ce privește apărarea aeriană, ci în contextul forțelor de apărare aeriană NATO”, a declarat Pistorius în timpul unei vizite la o facilitate militară australiană din apropierea metropolei Brisbane, pe coasta de est.

Ministrul german a amintit și de desfășurarea sistemului de apărare aeriană Arrow 3 achiziționat din Israel, care va fi operațional în curând.

„Acesta este un salt uriaș înainte. Încă îmi amintesc vocile critice când l-am achiziționat. Au spus că nu există rachete pe care chestia asta ar trebui să le intercepteze”, a spus Boris Pistorius.

Forțele armate iraniene sunt acuzate că folosesc apa ca armă strategică, vizând instalațiile de desalinizare din Golful Persic, esențiale pentru aprovizionarea cu apă potabilă în regiune. Conform publicației aktuality.sk, scopul regimului de la Teheran este să-și slăbească adversarii fără a ocupa teritorii.

Corpul Gărzilor Revoluționare din Republica Islamică Iran a îndemnat vineri civilii din Orientul Mijlociu să stea departe de zonele în care se află bazele și trupele americane, în contextul în care Donald Trump a amânat ultimatumul până la 6 aprilie, relatează AFP.

Forțele „lașe” americane și israeliene „încearcă să folosească amplasamente civile și oameni nevinovați drept scuturi umane”, au acuzat Gărzile Revoluționare pe website-ul lor Sepah News.

„Vă recomandăm să părăsiți urgent zonele în care sunt staționate trupele americane, astfel încât să nu vi se facă niciun rău”, a transmis armata ideologică a regimului din Iran.

La aproape o lună de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, Libanul se confruntă cu o criză umanitară tot mai profundă, care riscă acum să se transforme într-o catastrofă, a avertizat vineri Agenția ONU pentru Refugiați.

Din 2 martie, peste un milion de persoane – unul din cinci locuitori – au fost forțate să-și părăsească locuințele, a declarat UNHCR.

„Situația rămâne extrem de îngrijorătoare, iar riscul unei catastrofe umanitare… este real”, a declarat Karolina Lindholm Billing, reprezentanta agenției în Liban, reporterilor de la Geneva, vorbind de la Beirut.

Ministrul Apărării, Israel Katz, a declarat vineri că Israelul va intensifica atacurile împotriva Iranului ca urmare a continuării atacurilor cu rachete, avertizând că republica islamică va plăti un „preț greu”.

„În ciuda avertismentelor, focurile de armă continuă – prin urmare, atacurile IDF din Iran se vor intensifica și se vor extinde la alte ținte din sectoare care ajută regimul să dezvolte și să utilizeze mijloace militare împotriva civililor israelieni. Aceștia vor plăti un preț greu, din ce în ce mai mare, pentru această crimă de război”, a declarat Katz într-un videoclip publicat de biroul său.

Gărzile Revoluționare din Iran au avertizat vineri că Strâmtoarea Ormuz este „închisă” pentru transportul maritim către și dinspre porturile inamice.

„Trecerea oricărei nave care vine dinspre sau se îndreaptă spre porturi aparținând aliaților și susținătorilor inamicilor americano-sioniști este interzisă”, afirmă Gărzile Revoluționare pe website-ul lor Sepah News.

Două nave portcontainer gigantice aparținând companiei maritime chineze Cosco, blocate în Golf de la începutul războiului, pe 28 februarie, au fost forțate să se întoarcă, potrivit platformei de urmărire a traficului maritim Kpler.

Până acum, regimul din Iran permisese navelor aparținând companiilor maritime chineze să tranziteze strâmtoarea.

Donald Trump a susținut joi că regimul din Iran a permis ca „zece nave” să treacă prin strâmtoare, ca un „cadou foarte mare“ pentru el.

Bombardamentul mortal al unei școli iraniene a stârnit „oroare viscerală”, a declarat vineri înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, îndemnând Washingtonul să încheie ancheta și cerând dreptate „pentru răul teribil cauzat”.

Vorbind la începutul unei dezbateri urgente din cadrul Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, axată pe atacul din 28 februarie asupra unei școli elementare iraniene din Minab, în ​​prima zi a războiului din Orientul Mijlociu, Volker Turk a declarat că „indiferent de diferențele dintre țări, putem fi cu toții de acord că acestea nu vor fi rezolvate prin uciderea elevilor”.

Bombardamentul „a evocat o oroare viscerală”, a declarat Turk pentru cel mai înalt organism pentru drepturile omului al Națiunilor Unite.

„Imaginile cu sălile de clasă bombardate și părinții îndurerați au arătat clar cine plătește cel mai mare preț pentru război: civilii fără putere în deciziile care au dus la conflict”, a spus el.

„În acest caz, sunt raportați 168 de elevi, profesori, personal școlar și cei dragi acestora.”

O rachetă de croazieră americană Tomahawk a lovit școala din cauza unei greșeli de țintire, conform concluziilor preliminare ale unei anchete militare americane relatate de ziarul The New York Times.

Înaltul reprezentant al ONU pentru drepturile omului a subliniat că „responsabilitatea de a investiga atacul revine celor care au comis atacul în mod prompt, imparțial, transparent și temeinic”.

„Înalți oficiali americani au declarat că atacul este în curs de investigare”, a spus el, solicitând „ca acest proces să fie încheiat cât mai curând posibil și ca concluziile sale să fie făcute publice”.

„Trebuie să existe dreptate pentru răul teribil făcut.”

Discuția de vineri, la cererea Iranului, Chinei și Cubei, a marcat a doua dezbatere urgentă din fața consiliului pentru drepturi din această săptămână, axată pe războiul din Orientul Mijlociu.

Miercuri, o dezbatere solicitată de Bahrain în numele Consiliului de Cooperare al Golfului și al Iordaniei a analizat atacurile Iranului asupra țărilor din regiunea Golfului și impactul acestora asupra civililor.

În urma acestei dezbateri, consiliul format din 47 de membri a aprobat prin consens o rezoluție care condamnă „atacurile flagrante” ale Iranului asupra vecinilor săi din Golf, solicitând „reparații” rapide pentru toate victimele atacurilor sale.

Consiliul nu a fost rugat să examineze un proiect de rezoluție în timpul dezbaterii de vineri, care urma să dureze aproximativ două ore.

Armata israeliană a anunțat că a efectuat atacuri asupra unor ținte din Teheran vineri dimineață, la aproape o lună de la începutul războiului din Orientul Mijlociu.

O scurtă declarație militară a precizat că forțele israeliene „au finalizat un val de atacuri la scară largă care au vizat infrastructura regimului terorist iranian din inima Teheranului”.

Armata a declarat într-o declarație separată că a atacat și „unități de producție de rachete balistice și sisteme de apărare aeriană în Iran”.

A raportat că a atacat lansatoare de rachete și situri de depozitare din vestul Iranului, precum și situri de producție de rachete din capitală.

Principalul port comercial al Kuweitului a fost avariat vineri într-un atac cu drone, au declarat autoritățile, în timp ce Iranul își continuă campania în Golf, ca represalii pentru atacurile americano-israeliene.

Portul Shuwaikh a fost vizat în zori „de drone inamice, rapoartele preliminare au relevat pagube materiale, dar fără victime umane”, a declarat autoritatea portuară din Kuweit într-un comunicat publicat pe X.

Mai multe explozii s-au auzit din bastionul Hezbollah, iar fum se ridica din zonă după raid, a relatat Agence France-Presse.

Israelul a emis anterior avertismente ample de evacuare pentru zonă, dar nu a oferit niciun avertisment specific înainte de atacul de vineri. Nu este clar dacă au existat victime.

Israelul a trimis trupe terestre în sudul Libanului în încercarea de a stabili ceea ce numește o „zonă tampon defensivă”, iar Hezbollah a declarat că luptătorii săi și-au continuat atacurile asupra trupelor de acolo vineri dimineață.

Liderul opoziției din Israel, Yair Lapid, a acuzat premierul Benjamin Netanyahu că ar conduce țara către o „catastrofă de securitate” în contextul escaladării războiului. Lapid a declarat că, pe parcursul celor 27 de zile de conflict cu Iranul și Libanul, armata israeliană este suprasolicitată și nu dispune de resursele necesare pentru a susține operațiuni pe mai multe fronturi.

„Piloții noștri, luptătorii noștri scriu în prezent capitole glorioase în istoria Statului Israel… Dar [armata israeliană] este împinsă la limită, dincolo de limitele sale”, a afirmat el. Lapid a criticat guvernul pentru lipsa unei strategii clare și a resurselor adecvate, susținând că „armata este lăsată rănită, abandonată pe câmpul de luptă”. De asemenea, el a avertizat că numărul insuficient de soldați pune în pericol eforturile militare ale țării.

Premierul Libanului, Nawaf Salam, a avertizat ONU cu privire la riscul anexării de către Israel a zonelor din sudul râului Litani. Potrivit Al Jazeera, Salam l-a informat pe secretarul general al ONU, Antonio Guterres, despre „amenințările repetate” ale ministrului israelian al apărării privind ocuparea acestor teritorii.

Într-un apel telefonic, Salam a atras atenția și asupra declarațiilor ministrului israelian de finanțe despre intenția de a anexa zona. „Distrugerea podurilor de către Israel vizează izolarea regiunii”, a declarat premierul, citat de Agenția Națională de Presă a Libanului.

Prim-ministrul a subliniat că strămutarea masivă a locuitorilor, „încălcările zilnice ale terenurilor și demolarea locuințelor” indică faptul că revenirea civililor nu va fi permisă. El a avertizat că aceste acțiuni reprezintă o amenințare la adresa suveranității Libanului și contravin dreptului internațional și Cartei ONU.

Guterres a cerut ministrului de externe al Libanului să depună imediat o plângere la Consiliul de Securitate și a solicitat ONU să „își asume responsabilitatea de a pune capăt acestor încălcări”.

Iranul a interzis temporar echipelor naționale și cluburilor sportive să călătorească în țări considerate ostile, invocând riscuri pentru siguranța sportivilor, a anunțat joi agenția de presă iraniană Isna, citată de AFP. Măsura vine la aproape patru săptămâni după izbucnirea conflictului armat dintre Israel, Statele Unite și Iran, extins în mai multe state ale regiunii.

„Ministerul Sportului anunță că prezența echipelor naționale și a cluburilor în țări considerate ostile, incapabile să asigure siguranța sportivilor iranieni și a membrilor echipelor, este interzisă până la noi ordine”, a transmis Isna.

Decizia urmează unei controverse recente legate de echipa feminină de fotbal a Iranului, care a participat la Cupa Asiei în Australia. Șase jucătoare și un membru al staff-ului au solicitat azil politic în această țară, după ce au refuzat să intoneze imnul național înaintea unui meci. Cinci dintre ele s-au întors ulterior în Iran, doar două rămânând în Australia.

• Donald Trump râde de navele de război britanice: i-a transmis lui Keir Starmer că „sunt jucării pe lângă ce avem noi”
• Donald Trump a dezvăluit cadoul primit din partea negociatorilor de la Teheran și a recunoscut că vrea controlul asupra petrolului iranian
• Rusia ajută regimul din Iran să „ucidă americani”, denunță UE. Marea Britanie are informații similare
• Pentagonul ia în calcul să redirecţioneze ajutorul militar destinat Ucrainei către Orientul Mijlociu
• De ce este importantă Strâmtoarea Bab el-Mandeb pe care Iranul amenință să o blocheze și ce s-ar putea întâmpla dacă reușește

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE