Când se trece la ora de vară în 2026

Cuprins:

Ora de vară: ce este și de ce a fost introdusă

În fiecare an, ora se modifică de două ori: primăvara, când se face trecerea la ora de vară, și toamna, când se revine la ora standard, cunoscută drept ora de iarnă. Conceptul de oră de vară se referă la sistemul prin care ceasurile sunt date cu o oră înainte pentru a utiliza mai bine timpul de zi mai lung disponibil în timpul verii, astfel încât întunericul să cadă la o oră mai târzie, inclusiv în România.

Deși această practică nu este legată direct de solstițiul de vară, care are loc în jurul datei de 21 iunie (ziua cu cea mai mare durată din an), ambele schimbări urmăresc același obiectiv, și anume valorificarea cât mai eficientă a luminii naturale, aflăm de pe enciclopedia virtuală Wikipedia.

După echinocțiul de primăvară, durata zilelor crește progresiv, iar nopțile devin mai scurte, fenomen care marchează debutul primăverii astronomice în emisfera nordică și al toamnei astronomice în emisfera de sud.

Inițial, ora de vară a fost concepută pentru a profita mai bine de lumina solară și pentru a reduce consumul de energie electrică necesar iluminatului artificial, mai ales seara. În același timp, se credea că acest sistem poate să contribuie la creșterea randamentului și a stării generale de bine, oferind oamenilor mai mult timp pentru a desfășura activități în aer liber.

Cum a luat naștere ideea orei de vară

Conceptul orei de vară a apărut spre finalul secolului al XVIII-lea. În anul 1784, Benjamin Franklin, un filosof, inventator și om politic american, considerat unul dintre părinții fondatori ai Statelor Unite, sugera faptul că ajustarea programului zilnic ar putea duce la economisirea resurselor, prin diminuarea consumului de ulei pentru lămpi și, mai târziu, a consumului de electricitate.

Ulterior, la sfârșitul secolului al XIX-lea, omul de știință neo-zeelandez George Bernard Hudson a reluat această idee. În 1895, acesta a prezentat în fața membrilor Societății Filosofice din Wellington o lucrare în care propunea ca ceasurile să fie ajustate cu două ore în luna octombrie și revenirea lor, tot cu două ore, în luna martie.

După aproximativ un deceniu, britanicul William Willett a venit cu o altă variantă. El propunea ca ceasurile să fie date înainte cu câte 20 de minute în fiecare dintre cele patru duminici din aprilie și să fie date înapoi în același mod, în cele patru duminici din septembrie.

Cum și când a fost adoptată oficial ora de vară

Ora de vară a fost adoptată în mod oficial pentru prima dată în aprilie 1916, în timpul Primului Război Mondial, de către Germania și Austro-Ungaria, care au implementat acest sistem pentru a economisi reervele de cărbune necesare industriei de război, potrivit TimeandDate.com. Un an mai târziu, practica a fost preluată și de statele membre ale Antantei (sau Tripla Înțelegere), și anume Imperiul Britanic, Franța și Rusia Țaristă.

Deși forma modernă a orei de vară este utilizată de ceva mai mult de un secol, unii istorici atrag atenția asupra faptului că idei similare existau încă din Antichitate. De pildă, romanii foloseau ceasuri cu apă care aveau scale diferite în funcție de lunile anului, adaptând astfel programul zilnic la durata luminii solare.

De când folosește România ora de vară

În contextul în care marile puteri ale Antantei adoptaseră deja ora de vară, România s-a văzut nevoită la rândul ei să implementeze acest sistem, în anul 1917. După finalul primei conflagrații mondiale, s-a renunțat la utilizarea acestui sistem, însă acesta a fost reintrodus pe data de 22 mai 1932, din considerente economice.

Timp de șapte ani, până în 1939, ora de vară a fost aplicată în fiecare an, de regulă începând cu prima duminică a lunii aprilie până în prima duminică din luna octombrie, cu anumite excepții. Astfel, în perioada 1 aprilie 1940 – 2 noiembrie 1942, România a păstrat ora de vară fără a reveni la ora standard. Însă, începând din 1943 sistemul a fost din nou abandonat.

După o pauză îndelungată în care nu a mai fost folosită, ora de vară a fost reintrodusă în 1979, iar de atunci este utilizată în mod constant până în prezent, se mai precizează pe Wikipedia. La nivelul Uniunii Europene, regulile privind schimbarea orei au fost armonizate în 1996, atunci când s-a stabilit că trecerea la ora de vară se va face în ultima duminică din luna martie, iar revenirea la ora standard va avea loc în ultima duminică din luna octombrie.

Legătura dintre ora de vară și primăvara astronomică

Trecerea la ora de vară are loc, de regulă, într-un moment apropiat de începutul primăverii astronomice, fără ca cele două momente să se suprapună neapărat. Primăvara astronomică este perioada cuprinsă între echinocțiul de primăvară, care are loc în fiecare an pe 20/21 martie, și solstițiul de vară, care se produce la 21 iunie, în emisfera nordică.

În acest an, echinocțiul de primăvară în emisfera de nord va avea loc în ziua de vineri, 20 martie, la ora 16:46, ora Europei de Est, se precizează pe site-ul astro-urseanu.ro. Echinocțiul de primăvară – momentul în care ziua este egală cu noaptea și Soarele traversează ecuatorul ceresc – mai este cunoscut și sub numele de echinocțiu vernal. Acest fenomen astronomic marchează oficial startul primăverii astronomice și se caracterizează printr-un echilibru aproape perfect între durata zilei și cea a nopții pe întreaga planetă, care este determinat de poziția și de înclinarea axei Pământului.

Chiar dacă modificarea orei ține de o decizie pur administrativă, iar echinocțiul este un proces natural, apropierea lor în calendar accentuează senzația de tranziție către un anotimp mai luminos, cu zile mai lungi și un ritm de viață mai activ.

Când se face trecerea la ora de vară în 2026

Deși la nivelul Uniunii Europene s-a discutat despre renunțarea la schimbarea sezonieră a orei, sistemul actual rămâne în vigoare, iar trecerea la ora de vară se va face și în 2026 în ultima duminică din martie, conform reglementărilor europene, se precizează pe site-ul Consiliului Uniunii Europene.

Astfel, România va trece la ora de vară în noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie. Ceasurile vor fi ajustate cu o oră înainte, astfel încât ora 3:00 va deveni ora 4:00. Această schimbare are loc în mod tradițional în week-end pentru a reduce impactul asupra programului de muncă și al ritmului de somn.

Chiar dacă pierdem o oră de odihnă, beneficiul constă în mai multă lumină naturală pe parcursul zilei, aspect care poate influența în mod pozitiv starea de spirit și, implicit, eficiența zilnică.

Cu toate acestea, modificarea orei nu este lipsită de efecte negative pentru o parte a populației. Revenirea la ora standard, cunoscută și ca ora de iarnă, se va face în ultima duminică din octombrie, mai exact în noaptea de 24 spre 25 octombrie, când ceasurile vor fi date înapoi cu o oră.

Când se va trece la ora de vară în următorii cinci ani

2027 – Duminică, 28 martie
2028 – Duminică, 26 martie
2029 – Duminică, 25 martie
2030 – Duminică, 31 martie
2031 – Duminică, 30 martie

Cum ne influențează trecerea la ora de vară

Trecerea la ora de vară poate genera o serie de efecte neplăcute asupra organismului, mai ales în primele zile de după ajustarea ceasurilor. Cele mai frecvente sunt tulburările de somn, oboseala accentuată, iritabilitatea și dificultățile de concentrare, factori care pot reduce randamentul profesional și pot influența negativ starea generală de sănătate.

În plus, studii recente indică faptul că modificarea orei poate fi asociată cu un risc mai ridicat de apariție a unor probleme cardiovasculare și cu o creștere a numărului de accidente rutiere imediat după schimbare. Pierderea orei de somn afectează în special persoanele sensibile la lipsa odihnei.

De asemenea, în prima zi de luni care urmează trecerii la ora de vară, durata somnului scade, în medie, cu aproximativ 40 de minute pentru fiecare persoană, menționează experții de la SleepFoundation.org. Pentru a diminua impactul, specialiștii recomandă ajustarea treptată a programului de somn cu câteva zile înainte, expunerea mai frecventă la lumină naturală și limitarea consumului excesiv de cofeină.

Ora de vară este aplicată în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, deși, în ultimii ani, această practică a fost intens dezbătută. Un sondaj al Comisiei Europene realizat în 2018 a arătat că majoritatea cetățenilor din blocul comunitar sunt de acord cu renunțarea la schimbarea sezonieră a orei.

Până la adoptarea unei decizii definitive la nivel european, acomodarea progresivă la noul program rămâne cea mai eficientă modalitate de a reduce efectele negative ale trecerii la ora de vară.