2022, anul în care poliția și justiția au contribuit la încercarea de compromitere a Emiliei Șercan. „Nu mai am încredere în nicio autoritate a statului”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Acest an va rămâne și prin acest episod murdar. Cineva, o femeie, ne-a făcut enorm de mult bine ca societate, în decenii de muncă. Iar statul i-a întors acestei ziariste fața nepăsării sau chiar a complicității cu cei care vor s-o distrugă.
Cuprins:
- O captură de ecran care a dus la deschiderea unui dosar penal
- „Asta vi l dau doar pt dvs ?”
- Scurtul drum al unei probe din Poliție la presă
- Convorbire cu ministrul Bode
- „Am crezut că vor reacționa prompt”
- Operațiunea „sursa zero”
- Primii pași ai investigației, pe cont propriu
- „Raportul oficial al poliției este incorect”
- O anchetă care a demarat greu
- Ce-și amintește și ce a uitat Bogdan Berechet
- Poliția Română, descrisă de șeful ei: „Posibilități reale limitate de verificare”
- Procurorul de caz refuză verificarea unor înalți funcționari din Poliție
- Legea interzice folosirea WhatsApp în activități de poliție
- Fotografiile sunt republicate
- Rizea admite că a publicat fotografiile „în exclusivitate”
- Ce a spus Rizea
- Emilia Șercan: Bode, suspect că a contribuit la mușamalizare
- Audierea lui Bode, neînregistrată audio-video
- „Fărâmițarea dosarului face ancheta dificilă”
- După zece luni de când jurnalista Emilia Șercan a acuzat că o probă dintr-un dosar penal s-a scurs către presă cu implicarea Poliției Române, procurorii nu au avansat deloc cu ancheta, arată sursele Libertatea cu acces la dosarul penal deschis.
- „Parchetul face scut în jurul celor care au scurs acea probă”, acuză jurnalista. Libertatea reface firul evenimentelor care au dus la anchetarea mai multor înalți oficiali din Poliție și a unor patroni de presă.
O captură de ecran care a dus la deschiderea unui dosar penal
16 februarie. La ora 20:45, Emilia Șercan face o captură de ecran, pe telefonul personal, a mesajului primit pe Facebook de la un bărbat necunoscut, care folosea un pseudonim. Acesta atașa și cinci fotografii personale de-ale jurnalistei, pe care le găsise pe un site pentru adulți. Fotografiile fuseseră realizate în urmă cu două decenii, într-un context privat, și o înfățișau în ipostaze domestice.
17 februarie. Dimineața, Emilia Șercan discută cu subcomisara Adriana Răvaș, de la Serviciul Investigații Criminale al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, căreia îi detaliază contextul și o înștiințează că urmează să depună o plângere penală. Răvaș se ocupa deja de alte două cazuri de amenințare la adresa jurnalistei.
<strong>La ora 10:29, Răvaș îi cere detalii despre contul de Facebook de pe care i s-a scris, iar Șercan îi trimite captura de ecran. Din acest moment, polițista începe o serie de discuții cu alți șefi din Poliția Capitalei.</strong>
„Asta vi l dau doar pt dvs ?”
Conform surselor Libertatea, la 10:41, Adriana Răvaș îi scrie superiorului ei direct, Gabriel Șchiopu: îi explică situația și îi spune că jurnalista urmează să depună o plângere. „Asta este apogeul! ?”, adaugă la final polițista. După aceea, îi atașează și captura de ecran primită, alături de mesajul: „Asta vi l dau doar pt dvs ?”.
Comisarul-șef Șchiopu se afla la o înmormântare în familie, așa că o direcționează, firesc, pe Răvaș să discute cu Bogdan Berechet, șeful Poliției Capitalei. La ora 10:52, Adriana Răvaș îi transmite lui Berechet același mesaj trimis inițial lui Șchiopu, alături de captura de ecran.
Emilia Șercan ajunge la Poliție în jurul orei 12:00, unde depune o plângere penală pentru violarea vieții private, motivată de furtul fotografiilor din dispozitivul electronic personal și publicarea lor online. Jurnalista părăsește sediul Poliției în jurul orei 14:10.
<strong>Cât timp ea încă se afla în incintă, la 13:46, Bogdan Berechet îi transmite subcomisarei Răvaș un mesaj redirecționat cu date despre contul de Facebook, inclusiv CNP-ul bărbatului. </strong>
Scurtul drum al unei probe din Poliție la presă
18 februarie. Emilia Șercan descoperă că site-ul realitateadinmoldova.md difuzase imaginile pentru care depusese plângere cu o zi în urmă, alături de captura de ecran pe care o furnizase Poliției. Ora de publicare a articolului era 14:51, pe 17 februarie - adică după vreo 40 de minute de când ea părăsise sediul SIC.
<strong>Tot pe 17 februarie, în decurs de patru ore, materialul de presă a fost preluat, cu link, de alte 74 de site-uri. Dintre acestea, 59 aparțin companiei Realitatea Media SA, ce face parte din trustul care deține televiziunea Realitatea Plus. </strong>
Site-ul realitateadinmoldova.md e deținut de firma Realitatea-PHG SRL, ai cărei proprietari erau Cristian Rizea și Iulian Ditcov. Rizea este un fost membru PSD, condamnat la patru ani și opt luni de închisoare pentru corupție, care a fugit peste Prut în 2017. Iulian Ditcov a fost condamnat definitiv, în 2014, la trei ani și jumătate de închisoare cu executare, în dosarul „Poșta Română”. În același dosar a primit o sentință de patru ani de închisoare cu executare și Maricel Păcuraru, tatăl Alexandrei Păcuraru, patroana televiziunii Realitatea Plus.
Convorbire cu ministrul Bode
Speriată de scurgerea către presă a probei din dosar, dar și de amploarea pe care a luat-o articolul în online, Emilia Șercan l-a contactat pe ministrul Lucian Bode. Au discutat în jurul orei 8:00, când acesta i-a promis o anchetă internă în Poliția Română, explică jurnalista pentru Libertatea.
Câteva ore mai târziu, Bode i-a facilitat o discuție cu chestorul Benone Matei, șeful Poliției Române. Matei a asigurat-o, la rândul lui, că va cerceta modul în care proba din dosar a ajuns în presă și a îndrumat-o să depună plângere penală la Direcția Afaceri Interne a IGPR pentru scurgere de informații și violarea vieții private.
„Am crezut că vor reacționa prompt”
21 februarie. Emilia Șercan îl întreabă în scris pe ministrul Bode dacă are vești privind investigația promisă. Acesta nu-i răspunde. Însă după ora 10:00, Benone Matei îi propune jurnalistei să se întâlnească după-amiază.
Jurnalista spune că, în acele momente, se aștepta ca acei doi înalți oficiali să facă tot ce le stă în putință să descopere modul în care s-a produs scurgerea de probe din dosarul penal, mai ales că victimă era un ziarist de investigații.
În naivitatea mea, am crezut că vor dispune măsuri ultrarapide pentru a-i identifica pe cei care au scurs din Poliția Română acea probă. Am crezut că vor reacționa prompt pentru a arăta societății românești că nu permit ca oameni din Poliția Română - în mandatele lor de ministru de interne, respectiv de șef al Poliției Române - să se transforme în infractori care complotează pentru compromiterea și hărțuirea publică a unui jurnalist.Emilia Șercan:
Operațiunea „sursa zero”
Avea să descopere însă o altă narațiune prezentată de reprezentanții Poliției, prin care s-ar fi risipit orice urmă de îndoială privind implicarea oamenilor din instituție. La ora 15:30, Benone Matei îi prezintă jurnalistei o analiză a modului în care captura de ecran ar fi ajuns online.
<strong>Conform șefului IGPR, „sursa zero” nu ar fi fost site-ul indicat de Emilia Șercan, ci un site tot din Republica Moldova, numit patrianoastră.com. Acesta ar fi publicat, încă de la ora 5:45, pe 17 februarie, imaginile și captura de ecran, a susținut Benone Matei în fața Emiliei Șercan. </strong>
Dacă așa ar fi stat lucrurile, captura de ecran ar fi ajuns la presă înainte să ajungă în telefonul subcomisarei SIC. Prin urmare, se deschidea posibilitatea ca telefonul Emiliei să fie spionat, i-a sugerat Benone Matei.
Același lucru îl indică și un document eliberat de Direcția Control Intern a IGPR, pe 22 februarie: captura de ecran a apărut online cu 4 ore și 44 de minute înainte ca ea să ajungă la polițistă, ca urmare, „nu au rezultat aspecte privind săvârșirea unor posibile abateri de către personalul instituției”.
„Cei doi mi-au spus că vor solicita deschiderea unor anchete interne pentru a se afla cine a scurs acea probă - captura de ecran - din Poliție. Mi-a fost clar foarte repede că nici ministrul, nici șeful Poliției Române nu au cerut vreo anchetă internă în momentul în care i-am întrebat, după trei zile, dacă au vreun rezultat. Nu aveau niciun rezultat, în condițiile în care la două ore după ce eu i-am spus ministrului Bode despre scurgerea probei din Poliție, cineva a încercat să mușamalizeze acest lucru. Cine, nu știu, iar procurorii nu se străduiesc să afle, protejându-i în mod evident pe cei implicați”, spune Emilia Șercan.
Primii pași ai investigației, pe cont propriu
Emilia Șercan susține că a demontat informațiile furnizate de Poliția Română. Telefonul său a fost analizat încă din primele zile de două mari instituții specializate în descoperirea breșelor de securitate informatică și ambele au confirmat că dispozitivul nu a fost supus unor acțiuni de hacking sau spionaj.
În ce privește site-ul patrianoastra.com, pe 21 februarie, jurnalista a descoperit că site-ul ar fi putut antedata articolul, așa cum a făcut cu alt material - o preluare copy-paste de pe digi24.ro, care apărea publicat la o oră când faptele despre care vorbea nu avuseseră loc încă.
„Raportul oficial al poliției este incorect”
Patrianoastră.ro a fost declarat un „site fantomă” și în analizele realizate de instituții independente. Una dintre aceste instituții e Qurium, o fundație suedeză dedicată apărării drepturilor digitale, care a eliberat un raport în iulie 2022.
„Qurium poate concluziona că raportul oficial al poliției, care sugerează că fotografiile și captura de ecran respectivă au fost inițial încărcate pe site-ul web patrianoastra.com, este incorect. Investigația noastră sugerează că, cel mai probabil, site-ul patrianoastra.com a fost utilizat pentru a ascunde sursa reală de distribuire a materialelor. De fapt, sursa inițială a imaginilor divulgate a fost site-ul web din Moldova, realitateadinmoldova.md”, se concluzionează în document.
<strong>Patrianoastra.com a fost dezactivat pe 10 martie 2022, deși avea licență de funcționare până în 2023. Și în prezent e nefuncțional.</strong>
Site-ul a fost analizat și de Bitdefender, care a furnizat un raport pe 15 iunie 2022. Conform specialiștilor, metadatele arată că fotografiile aferente articolului din patrianoastra.com „apar a fi urcate pe server pe 18 februarie 2022, în intervalul 10:14-10:15, ora serverului”. Având în vedere discrepanța dintre timpul publicării și timpul încărcării pozelor în site, specialiștii trag două concluzii posibile: „a. Data publicării articolului a fost antedatată ulterior publicării, sau b. Imaginile articolului au fost reurcate pe server pe data de 2022-02-18”.
Informațiile obținute în urma analizei telefonului și a site-ului au fost trimise de către Emilia Șercan procurorilor.
<strong>Până în acest moment, conform informației ziaristei, anchetatorii nu au reușit să afle date suplimentare privind administratorii site-ului sau alte detalii relevante despre patrianoastra.com. </strong>
O anchetă care a demarat greu
Dosarul penal privind scurgerea de informații din Poliție către presă a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București (PCAB), fiind instrumentat de procuroarea Nicoleta Rotaru. Jurnalista spune că a existat o întârziere nejustificată între momentul depunerii plângerii penale - 18 februarie - și începerea investigației: dosarul a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 în 2 martie, de aici a ajuns la Tribunalul București și abia pe 31 martie a fost preluat de PCAB. În calitate de parte vătămată, Emilia Șercan a fost audiată abia pe 8 aprilie, la patru zile după ce a vorbit public prima dată despre scurgerea de probe din dosar.
Este de-a dreptul revoltător modul în care această anchetă este condusă. Procurorul de caz face orice altceva mai puțin să investigheze faptele reclamate, mai exact divulgarea de informații care nu sunt destinate publicității și violarea vieții mele private. Emilia Șercan:
Ce-și amintește și ce a uitat Bogdan Berechet
Prima persoană din Poliție audiată a fost subcomisara Adriana Răvaș. Aceasta a fost și singura care a pus la dispoziția procurorilor conversațiile de pe WhatsApp cu superiorii săi, în zilele de 17 și 18 februarie.
A fost chemat la Parchet și Bogdan Berechet. În declarația sa de la jumătatea lunii aprilie, șeful Poliției Capitalei spune că a trimis, „cu siguranță”, captura de ecran către o serie de oameni din Poliție, între care îi numește pe șeful de la UTAI, șeful de la Operațiuni Speciale, șeful de la Crimă Organizată, șeful de la Protecție Internă, spun surse din dosar. Totuși, Berechet susține că nu-și mai amintește numele persoanelor care se aflau la conducerea acestor structuri în februarie.
Bogdan Berechet confirmă că a discutat cu șeful IGPR Benone Matei cu privire la sesizarea făcută de Emilia Șercan, însă nu mai știe dacă i-a trimis și captura de ecran. De asemenea, șeful Poliției Capitalei știe cu precizie că, pe 17 februarie, a discutat doar de două ori cu subcomisara Răvaș.
Acesta a declarat în fața procurorilor că a șters conversațiile purtate pe WhatsApp în zilele de 17-18 februarie, din cauză că primește un volum foarte mare de mesaje.
<strong>Întrebat dacă dorește să efectueze un test poligraf cu privire la declarațiile sale, Bogdan Berechet a spus că nu poate răspunde la întrebare.</strong>
Poliția Română, descrisă de șeful ei: „Posibilități reale limitate de verificare”
La jumătatea lunii iunie a fost audiat și șeful IGPR Benone Matei. La fel ca Berechet, nici el nu-și mai amintește dacă a primit imagini care să aparțină cazului cercetat și spune că și-a șters conversațiile, de teama unor posibile atacuri informatice.
Din declarațiile sale reiese că abilitățile Poliției de a depista cine a efectuat scurgerea de probe, precum și de a dovedi prin forțe proprii dacă telefonul Emiliei Șercan a fost spionat sunt reduse.
<strong>Benone Matei a declarat la audieri că „la acest moment, Poliția Română nu are capacități tehnice de analiză malware” pentru a vedea dacă telefonul jurnalistei a fost victima unor hackeri. </strong>
Cât despre ancheta internă pe care Matei i-a promis-o Emiliei Șercan și despre care a discutat cu Berechet, aceasta nu a dus la niciun rezultat. „Colegii mei, având în vedere posibilitățile reale limitate de verificare, nu au identificat indicii cu privire la scurgerea de informații din dosarul penal care să fi fost efectuate de către organele de poliție”, le-a declarat șeful IGPR procurorilor.
Procurorul de caz refuză verificarea unor înalți funcționari din Poliție
Emilia Șercan acuză că procurorul de caz nu conduce investigația cu bună-credință, având în vedere că Nicoleta Rotaru a refuzat ca neîntemeiată solicitarea de a obține date de trafic din telefoanele mobile ale șefilor din Poliție - Benone Matei, Bogdan Berechet și Gabriel Șchiopu.
La sfârșit de mai, Emilia Șercan a dorit să se stabilească cu cine au vorbit aceștia în zilele de 17 și 18 februarie. A subliniat că furnizorii de rețele publice de comunicații electronice păstrează astfel de informații doar șase luni. Ulterior a cerut și percheziționarea informatică a dispozitivelor folosite de aceștia.
<strong>În răspuns, Nicoleta Rotaru argumentează că „nu există o suspiciune rezonabilă” și consideră că „măsura nu este proporțională, întrucât prin obținerea unor astfel de informații s-ar aduce atingere vieții profesionale a făptuitorilor, în condițiile în care aceștia dețin sau au deținut funcții înalte în ierarhia Poliției Române”.</strong>
Procuroarea a argumentat că, și dacă ar fi fost obținute astfel de informații, acestea nu ar fi fost utile investigației, pentru că nu s-ar fi cunoscut și conținutul convorbirilor sau mesajelor.
„Prin faptul că procurorul de caz arată că exclude categoric săvârșirea infracțiunii de divulgare, fără drept, a unor informații secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicității arată o atitudine părtinitoare, de protejare a unor «persoane cu funcții înalte în ierarhia Poliției Române»”, arată Emilia Șercan într-o cerere către procurorul-șef al PCAB.
Legea interzice folosirea WhatsApp în activități de poliție
Emilia Șercan a depus o plângere penală pentru abuz în serviciu pe numele Adrianei Răvaș și ale superiorilor ei, Bogdan Berechet, Gabriel Șchiopu și Benone Matei. Ea arată că nici Șchiop și nici Berechet nu ar fi trebuit să primească această captură, din moment ce „nu făceau parte din echipa de ofițeri care se ocupa de cercetarea penală a cazului”.
<strong>În plus, Emilia Șercan atrage atenția că legea interzice folosirea aplicațiilor de comunicații electronice - precum WhatsApp - pentru transmiterea informațiilor conexe activităților de poliție.</strong>
În plângere, jurnalista subliniază că Bogdan Berechet a greșit când a trimis captura de ecran, care era probă în dosar, mai multor șefi din Poliție. Nu doar că a folosit WhatsApp, dar „nu există o adresă de însoțire prin care să fie explicat motivul transmiterii respectivei fotografii”, așa cum cere legea.
Fotografiile sunt republicate
Pe 20 iunie, site-urile realitateadinmoldova.md și realitateadinmoldova.net au republicat fotografiile personale într-un nou articol. Imaginile fuseseră șterse pe 7 mai, când site-ul realitateadinmoldova.md a fost suspendat ca urmare a intervenției Access Now, un ONG american care se ocupă cu apărarea drepturilor digitale, la care Emilia Șercan a apelat.
<strong>Realitateadinmoldova.net e un domeniu înregistrat pe numele firmei Prestige Media, unde acționar unic e Alexandra Păcuraru, iar administrator e sora ei, Sonia Păcuraru. IP-ul care găzduiește site-ul aparține firmei CompactView MP SRL, deținută de fiul lui Maricel Păcuraru - Sorin-Cosmin Păcuraru (99%) - și Petruța Mocanu (1%). </strong>
Pe 20 iulie, Emilia Șercan a depus o nouă plângere penală la dosarul aflat pe rolul PCAB, prin care i-a acuzat pe Cristian Rizea, pe Cosmin-Sorin Păcuraru și pe Alexandra Păcuraru, respectiv firmele deținute de aceștia, de violarea vieții private, hărțuire, amenințare și șantaj. Însă plângerea nu a devenit parte a dosarului 421/P/2022, ci a fost trimisă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, unde s-a deschis un nou dosar penal, nr. 5822/ P/ 2022, anchetat de procurorul Silviu Anton.
Rizea admite că a publicat fotografiile „în exclusivitate”
În plângerea formulată, Emilia Șercan arată și că Rizea a recunoscut că el a fost cel a publicat „în exclusivitate” fotografiile personale ale jurnalistei și captura de ecran scursă din Poliție. Pe 12 iulie, Cristian Rizea a realizat un live pe pagina de Facebook, unde a titrat: „Rizea îl salvează pe primul-ministru al României Nicolae Ciucă de conspirația serviciilor rusești”.
„Știrile, în exclusivitate, au apărut la Rizea pe site. Toate acele fotografii care demonstrează că această persoană, Emilia Șercan, are grave probleme de comportament, de integritate, da?, care lansase acuzații la adresa primului-ministru (pe 18 ianuarie, Emilia Șercan a publicat un articol în care demonstra că Nicolae Ciucă a plagiat în teza sa de doctorat, n.r.), acuzații, repet, nefondate, primului-ministru Nicolae Ciucă, primului-ministru al României, toate au apărut la mine și toată presa din România le-a preluat, pentru că la Rizea vin toate informațiile grele”, a spus fostul politician pe Facebook.
Ce a spus Rizea
Live-ul pe rețeaua socială a fost realizat după ce Cristian Rizea a ieșit de la Inspectoratul Național de Investigații, unde a fost audiat ca martor printr-o comisie rogatorie din România, în dosarul aflat la PCAB. În cursul audierii, Rizea a vorbit despre sursa care i-a transmis imaginile personale ale jurnalistei, alături de captura de ecran care fusese depusă la dosar, la Poliția Capitalei.
„Pozele date au fost puse pe un Flash USB, de către o persoană anonimă, prin cutia poștală. Ulterior, după ce eu am publicat pozele date, Flash USB a fost aruncat și la moment nu îl mai dețin”, a declarat Rizea în fața anchetatorilor din Republica Moldova.
<strong>„Flash USB a fost primit cu 72 de ore înainte de publicarea articolului”, a mai spus Rizea la audieri.</strong>
Pe baza acestei mărturii, pe 6 septembrie, Emilia Șercan a depus plângere penală împotriva lui Rizea pentru tăinuire, obstrucționarea justiției și mărturie mincinoasă. Aceasta arată că Rizea nu putea primi stick-ul, pe care se afla și captura foto, cu 72 de ore înainte de publicare - asta ar fi însemnat pe 14 februarie -, din moment ce ea a realizat captura foto pe 16 februarie și a fost trimisă către Poliție pe 17 februarie dimineața.
Deși Rizea a fost audiat ca martor în dosarul 421/P/2022, aflat la PCAB, plângerea penală completatoare pe care i-a făcut-o Emilia Șercan a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4. Aici a fost deschis dosarul 6328/P/2022. Pe 10 noiembrie, PJS4 a declinat competențele către PCAB, astfel că acest dosar s-a reunit cu 421/P/2022.
Emilia Șercan: Bode, suspect că a contribuit la mușamalizare
Pe 28 iulie 2022, Emilia Șercan a înaintat o plângere penală și pe numele ministrului Lucian Bode, pentru favorizarea făptuitorului și abuz în serviciu. Pe 6 septembrie, a completat-o cu o plângere pentru omisiunea sesizării. Dosarul 2822/P/2022 a fost preluat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, având în vedere calitatea de înalt funcționar a lui Bode. Procurorul de caz este Mihai Hondor.
În motivare, Emilia Șercan arată că există „suspiciunea că Bode a organizat împreună cu persoane necunoscute o operațiune de mușamalizare a scurgerii respectivei probe din Poliția Română prin încărcarea ei și a fotografiilor mele pe site-ul patrianoastră.com și prin antedatarea materialului de pe acest site”.
Jurnalista arată, în plângerea penală, că era responsabilitatea ministrului să ia măsuri atunci când a aflat de la ea de scurgerea de probe din Poliție. Susține că „acesta nu a solicitat niciodată derularea unei astfel de anchete” în interiorul Poliției Române care să descopere sursa scurgerii de probe.
<strong>„Nu a întreprins în mod oficial niciun demers prevăzut de lege, pe care, prin natura funcției deținute, avea obligația de a-l demara, cu scopul de a duce la cercetarea faptelor care i-au fost reclamate”, acuză jurnalista în plângere. </strong>
Audierea lui Bode, neînregistrată audio-video
Conform surselor Libertatea, ministrul Lucian Bode a fost audiat și a negat orice implicare. Pur și simplu, el s-a cerut audiat, aflând că pe numele lui a fost depusă o plângere penală, spun surse familiarizate cu dosarul.
<strong>Audierea lui Bode nu a fost înregistrată nici audio, nici video, motivația procurorului de caz fiind că nu au fost resurse suficiente care să permită acest lucru.</strong>
La solicitarea Emiliei Șercan, Ministerul Public a răspuns că în „cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt un total de 26 de camere video și 16 reportofoane destinate înregistrării audio-video/audio a audierilor” și toate dispozitivele sunt funcționale.
Conform Legii 135/2010, „în cursul urmăririi penale, audierea suspectului sau inculpatului se înregistrează cu mijloace tehnice audio sau audio-video. Atunci când înregistrarea nu este posibilă, acest lucru se consemnează în declaraţia suspectului sau inculpatului, cu indicarea concretă a motivului pentru care înregistrarea nu a fost posibilă”.
„Fărâmițarea dosarului face ancheta dificilă”
Emilia Șercan a semnalat în repetate rânduri că toate dosarele care s-au desprins din anchetarea scurgerii de probe din Poliție ar trebui reunite și investigate de aceeași instanță. „Una dintre tehnicile folosite de procurori atunci când vor să îngroape un dosar, astfel încât nimeni să nu fie pus sub acuzare, este disjungerea respectivului dosar în cât mai multe părți. Fărâmițarea dosarului face ancheta dificilă, pentru că mai mulți procurori ar trebui să facă exact același lucru, să investigheze aceleași fapte, să audieze aceleași persoane, să ceară administrarea acelorași probe”, explică ziarista.
Eu mă întreb dacă România își permite o asemenea risipă de resurse, în condițiile în care conducerea Justiției se plânge în special de lipsa resursei umane.Emilia Șercan:
„Am cerut preluarea dosarului meu la Parchetul General, însă acest lucru mi-a fost refuzat. Am făcut până acum șapte cereri prin care am solicitat audiență la doamna procuror general Gabriela Scutea, însă nu am primit niciun răspuns, la niciuna dintre ele. Nu mă îndoiesc că doamna Scutea știe foarte bine de ce îi solicit audiență la fel cum și eu știu de ce refuză să mă primească”, mai spune Emilia Șercan.
La una dintre cererile scrise pe care Emilia Șercan le-a făcut pentru ca speța să fie preluată de Parchetul General, Gabriela Scutea a răspuns printr-un refuz, motivând că au fost demarate deja cercetări la PCAB, iar mutarea dosarului ar duce la întreruperea lor. A invocat și că PCAB ar trebui să aibă dificultăți concrete în urmărirea penală pentru ca mutarea să fie justificată.
Pe 27 iunie, procuroarea Nicoleta Rotaru, de la PCA București, a dispus reunirea dosarului 5822/P/2022 - care îi anchetează pe Cristian Rizea și pe frații Păcuraru - cu dosarul 421/P/2022. O lună mai târziu, pe 27 iulie, Emilia Ion, șefa Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, a infirmat din oficiu reunirea cauzelor. În motivele invocate se numără faptul că „cercetările sunt deja avansate în dosarul 421/P/2022” și că „autorii sunt neidentificați și sunt doar din afara țării în dosarul 5822/P/2022”.
În aceste condiții, Emilia Șercan spune că nu mai are încredere în nicio autoritate a statului. „Nu pot să am încredere când știu că din Poliție s-au scurs o probă și informații cu scopul de a fi compromisă, iar Parchetul face scut în jurul celor care au scurs acea probă, astfel încât vinovații să nu fie găsiți și să nu plătească pentru faptele lor.” Așa se încheie anul 2022 pentru jurnalista Emilia Șercan.
Stan52 29.12.2022, 11:06
Mizerie mare!! Ne întrebăm de ce nu ne primesc în Șenghen
GoguDemagogu 29.12.2022, 11:55
"România este un stat mafiot". Traian Băsescu, președinte al României
Gandalf_the_Grey 29.12.2022, 12:30
Schengen, Shengen în sus și-n jos! Nu ne primesc nici în lumea civilizată decât cu rânjet pe la colțul gurii. Am lucrat cu un tip din Scoția, mai demult, prin 2014-2016 și am aflat că a spus, unui localnic, despre români că de fapt, ca toți extrem-est-europenii nu sunt de fapt europeni clasa A ci un fel de second-hand europeni. Omu' era destul de puțin școlit (deși ajuns pe cai mărișori - Head of Fire-Life & Safety în Ministerul Sănătății din țara respectivă) - un fel de every-day-people. Asta e imaginea vestului despre noi și cei care ar trebui să conducă destinele țării nu au făcut nimic, niciodată să schimbe ceva
Eliade 29.12.2022, 17:37
Traba sa ai de aface cu toti bugetari din primarie, dga, dna, dicot, politie, tribunal, anaf. Dupa te lamuresti pe viata
seaman651 29.12.2022, 21:12
Cand vedem cat de grasi sunt multi dintre cei din politie, incepand cu "ministrul" justitiei, ne intrebam daca nu cumva trebuiau sacrificati de Ignat, pentru ca buni de altceva in tara asta nu prea vad le ce ar fi buni. Nu auzim decat de mafia din politie, mafia din... mai peste tot, sunt unul mai t ca altul, unul cu vile mai mari decat celalalt si nu m-ar deranja faptul ca au reusit sa-si faca averi, daca si-ar face treaba, fara sa bage in buzunar foloase necuvenite. Nu sunt platiti cu salarii mici, n-au pensii mici si n-au deloc pensii la care au contribuit cu ceva. Toti au pensii speciale si varste de pensionare de baga in spital de invidie pe toata lumea, in conditiile in care un angajat normal nu poate sa iasa la pensie (mult mai tarziu) nici daca este mama eroina. Din nou, nici macar varsta de pensionare n-ar fi cine stie ce capat de tara, dar dupa ce ca n-ai facut nimic bun toata viata si ai fost rasplatit cu salarii nesimtite, apoi ai iesit la pensie la 48-49 de ani cu o pensie la care nici macar cei care au muncit din greu pana la 65 nu pot visa, mai apoi esti din nou angajat intr-o companie/societate bugetara si platit din nou de la guvern (adica din bunzunarul contribuabililor), parca totusi e mult prea mult pentru puterea mea de intelegere. Ce Schengen, cand pe astia-i intereseaza mai mult salamul pentru familie, decat orice avantaj, cat de mic, pentru popor. Dupa cum spunea T.V., astia-s tagma jefuitorilor.