Alex Petre, românul care a filmat cu o cameră ascunsă Bucureștiul în ultimele săptămâni ale regimului Ceaușescu: „Foarte multă lume habar nu are ce viață teribilă a fost în comunism, circulă numai mizerii pe TikTok” 

Filmări scoase la iveală după 35 de ani

Pe lângă aceste imagini filmate în secret în decembrie 1989, documentarul include și părți dintr-un interviu secret, realizat de jurnalistul britanic freelancer Peter Bass, în care Alex Petre și Tania, soția sa, vorbesc deschis despre realitățile cotidiene: frigul, lipsa alimentelor, cozile nesfârșite, lipsa medicamentelor și presiunea constantă de a trăi într-un sistem opresiv. 

Documentarul are aproape 12 minute, fiind o versiune condensată de originalul de 60 de minute, obținut prin amabilitatea lui Alex Petre, care l-a regăsit în arhive. Această fereastră în trecut vine la scurt timp după un sondaj ce arată că 2 din 3 români admiră perioada comunistă. 

În septembrie 1989, pe când erau în concediu cu copiii, Alex Petre și Tania Mag Petre au întâlnit la Mamaia un jurnalist britanic, Peter Bass. O conexiune neașteptată a dus la un interviu secret și la filmări discrete ale vieții din București surprinse în ultimele săptămâni ale regimului comunist. 

Caseta, purtătoare de mărturii prețioase, a ajuns cu greu în afara României, fiind difuzată parțial la televiziunile britanice chiar pe 25 decembrie 1989, ziua în care Nicolae și Elena Ceaușescu au fost executați. 

După această scurtă apariție, materialul video a rămas în arhivă, departe de ochii publicului român, timp de peste trei decenii. 

Destinul lui Alex și al Taniei a fost profund schimbat de imaginile difuzate la televizor: în februarie 1990, telefonul i-a fost închis timp de două luni, ca urmare a telefoanelor primite de la Peter Bass. Iar în mai 1990, directorul Centrului de Asistență și Servicii Informatice București, acolo unde lucra Alex Petre, i-a sugerat să își caute alt loc de muncă rapid pentru că a avut relații cu persoane străine pe care nu le-a anunțat. În septembrie 1990, Peter Bass s-a întors în București, reușind să obțină viză de intrare în Marea Britanie pentru toată familia lui Alex Petre și cumpărând câte un bilet dus pentru fiecare dintre ei.  

Persecutați cu convorbiri înregistrate, li s-a transmis că nu sunt bineveniți să se întoarcă în România postdecembristă. Cazul lor a fost discutat la Home Office și după doi ani au primit dreptul de a sta o perioadă nedeterminată în Marea Britanie. 

Minidocumentarul, care nu a mai fost prezentat până acum în România, face parte din cercetarea „Adolescent în comunism: finalul anilor ‘80 și Revoluția”, realizată de Muzeul Memoriei. Materialul oferă o imagine concretă a vieții cotidiene din România comunistă, chiar înainte de Revoluție.

În exclusivitate pentru Libertatea, Alex Petre a vorbit despre acele filmări secrete, dar și cum i s-a schimbat viața și cum a fost șicanat. Este primul interviu pe care îl acordă după 1989 unei publicații din România. 

Conexiunea neașteptată cu un jurnalist britanic

Licențiat în Cibernetică, Alex Petre lucra din 1975 la CINOR (Centrul de Informatică și organizare al Municipiului București), a doua unitate de informatică înființată în România, după CCUB (Centrul de Calcul al Universității din București), fondat de acad. Grigore C. Moisil în anul 1962. Soția sa, Tania, a fost șefă de promoție la Cibernetică.  

Tatăl soției lui Alex Petre făcea parte din nomenclatură, fiind pe atunci director pe partea de Audiențe și Scrisori la CC al PCR. Alex Petre a refuzat toată viața să fie membru de partid. În septembrie 1989, Alex Petre l-a întâlnit la Mamaia pe Peter Bass, jurnalist britanic. O conexiune neașteptată a dus la un interviu secret și la filmări discrete ale vieții din București. Practic, o întâlnire ce i-a schimbat viața din temelii. 

„Eram cu soția și cu copiii la mare în septembrie 1989. Eram cazați în Mamaia, la un hotel destul de bun, că socrul meu era mare comunist și am beneficiat de niște avantaje din partea lui. Cred că era un hotel al CC-ului. Într-o seară, la cină la hotel, mâncarea era foarte proastă. Lângă hotel era un magazin de unde singura băutură pe care o puteai cumpăra era șampania. Erau, bineînțeles, shop-urile de unde puteai cumpăra numai cu valută și la care ne uitam cu jind. Într-o seară n-am mai rezistat. 

Mâncarea noastră de la hotel pentru români era diferită de mâncarea pe care o primeau străinii. În același hotel stătea jurnalistul britanic Peter Bass cu soția lui și cu un băiețel. Se vedea de la o poștă că sunt englezi. Și m-am enervat, și m-am dus la masă la ei, și le-am spus:  «Uită-te ce mănâncă copiii mei și uită-te ce mănâncă fiul tău. Fă și tu comparație». 

Bineînțeles că noi nu aveam carne, ne dădeau niște cartofi cu mazăre, niște porcării… Englezii mâncau fripturi, copane de pui, tot ce aveau nevoie. Și așa am intrat în vorbă cu el”, își amintește Alex Petre.

A doua zi a fost timp noros la Mamaia, iar acesta nu putea merge la plajă cu familia. S-a revăzut cu Peter Bass și familia lui la intrarea în hotel și s-au plimbat împreună, începând să vorbească pe diverse teme, inclusiv despre regimul Ceaușescu, ca și despre faptul că românii erau posomorâți, că erau multe lipsuri. Și cum în următoarele zile, vremea a continuat să fie posomorâtă, Alex Petre și Peter Bass, împreună cu familiile, au petrecut mult timp împreună.

De la posturile de radio Europa Liberă și Vocea Americii, Alex Petre, care avea atunci 38 de ani, aflase că se întâmpla ceva prin alte părți, că regimurile comuniste aveau mari probleme: „Se presupunea că va veni ceva, dar nu știam ce, simțeam că se va întâmpla ceva. I-am dat lui Peter Bass adresa mea de acasă și telefonul pentru a păstra legătura. Nu am discutat pe atunci cu el să facem vreun film”. 

După concediul de la Mamaia, Alex Petre s-a întors în București cu familia. Locuiau într-un apartament cu patru camere într-un bloc din Piața Muncii și spune că până la etajul șapte locuiau numai securiști. Iar de la etajul șapte în sus erau și locatari ce nu aveau legături cu Securitatea. Accesul în bloc se făcea doar cu cheie. 

Numai că la finalul lui noiembrie 1989, Alex Petre s-a trezit cu Peter Bass la ușă: „Când l-am văzut, mi s-au înmuiat picioarele. L-am întrebat de ce a venit și mi-a răspuns să știe că se întâmplă ceva în România și că în Ungaria erau vreo 5.000 de est-germani care nu doreau să se mai întoarcă acasă. Auzisem că Honecker, Jivkov și Ceaușescu refuzaseră oferta lui Gorbaciov. De fapt, Gorbaciov a fost cel care a împins granițele și așa mai departe. Ca o paranteză, în opinia mea, în România a fost o lovitură de stat, nu o revoluție”. 

„Era îngrozitor în comunism. Era un lux dacă găseam tacâmuri de pui să fac o ciorbă”

Peter Bass colabora la acea vreme cu mai multe televiziuni britanice. Iar după ce a ajuns la București, i-a propus lui Alex Petre să facă două interviuri, cu el și cu soția sa Tania: „Avea o cameră video mică, un fel de aparat foto care și filma. Și mi-a spus să îl ajut să filmăm în București”. 

Alex i-a răspuns că nu poate lua o decizie pe loc și că trebuie să se consulte cu soția.

„Mă gândeam pe cine pun în primejdie. M-am gândit și la soție, la copii, la părinții mei și la părinții ei, pe vremea aceea dispăreai dacă te prindea cu ceva de genul ăsta”, spune Alex Petre. 

Peter Bass a acceptat răgazul propus de Alex Petre și s-a întors la hotelul unde era cazat, pe Calea Victoriei. 

„Am vorbit toată noaptea cu Tania dacă să accept sau nu propunerea lui Peter. Eram foarte supărați legat de ce se întâmpla în România, de toate lipsurile și restricțiile. Ca exemplu, în 1988, de ziua mea, am căutat o sticlă de alcool, vermut sau altceva, în tot Bucureștiul și nu am găsit nimic. 

Nu vă mai spun de mâncare, era un lux dacă găseam tacâmuri de pui să fac o ciorbă. Era o viață îngrozitoare. Cafea găseai extrem de greu, doar pe piața neagră. Lângă Sala Palatului era un magazin unde se aduceau ocazional cârnați și salam de Sibiu. 

Însă cum aduceau marfa, se termina într-o jumătate de oră. La un moment dat, am cumpărat salam de Sibiu ca să facem sarmale, pentru că nu aveai de unde să iei carne. La pâine mă duceam cu ambii copii ca să ne vadă și să ne dea trei pâini, câte una pentru fiecare”, povestește Alex Petre. 

A doua zi l-a sunat pe Peter Bass, s-a întâlnit cu el în București, iar jurnalistul britanic i-a dat aparatul de filmat în miniatură. Mai întâi, soții Alex și Tania Petre i-au dat un interviu în secret lui Peter Bass. După aceea, românul a luat aparatul de filmat și l-a ascuns sub haină, în timp ce Peter Bass mergea în spatele său. Discret a început să filmeze Casa Poporului de la distanță, dar și zonele adiacente. 

„Aveam un fel de pardesiu, mi-am rupt buzunarul și prin acea ruptură am pus obiectivul camerei pentru a filma. Unde știam că nu e vreun pericol, mai scoteam aparatul și filmam, cum a fost cazul a patru femei de la țară surprinse în București. Erau și căruțe prin București”, rememorează Alex Petre.

Casa Poporului l-a revoltat cel mai mult: „Noi muream de foame și Ceaușescu făcea palatul ăsta”

Mărturisește că cel mai mult dintre toate instantaneele surprinse l-a revoltat Casa Poporului: „Noi muream de foame și Ceaușescu făcea palatul ăsta. Mai trebuie să vă spun că blocurile din stânga și din dreapta Casei Poporului erau goale, pentru că lui Ceaușescu îi era frică să nu vină unul cu pușca și să îl împuște”.

Alex Petre a explicat pentru Libertatea ce l-a făcut în decembrie 1989 să aibă curajul să spună în cadrul interviului secret acordat lui Peter Bass adevăruri știute de toată lumea, dar ascunse în exterior: „Stimulul a fost acela că peste tot în Europa de Est se mișca ceva, erau tensiuni în toate țările astea comuniste”. 

În plus, era extrem de revoltat pentru tot ce se întâmpla în România, pentru toate neajunsurile. „Cei care îl plâng pe Ceaușescu sunt oameni fără studii superioare, nu vreau să jignesc pe nimeni, dar asta e realitatea, oameni care nu au cunoscut lipsurile și restricțiile teribile din comunism. Ceaușescu a creat un anumit sistem politic ce s-a perpetuat după 1989, de aceea are România atâtea probleme la ora actuală, pentru că s-au delapidat miliarde”, explică el.

În decembrie 1989, Alex Petre a filmat inclusiv la Spitalul de Psihiatrie, „unde erau închiși cei care vorbeau urât despre Nicolae Ceaușescu și regimul său în pavilioane speciale”. El a realizat filmări inclusiv de pe blocuri, pentru a arăta cum toate aceste blocuri erau făcute parcă la indigo, după același tipar.

După ce a terminat toate filmările realizate în secret în București, Alex Petre a avut mai multe nopți în care nu a dormit deloc, de teamă că regimul comunist ar putea afla ceea ce făcuse și că ar putea trece la represalii împotriva familiei sale.

Cum a fost scoasă filmarea secretă din România comunistă

Alex Petre i-a dat filmul și camera lui Peter Bass. Filmul a fost ambalat bine în plastic și ascuns de către soția lui Peter Bass în zona intimă, pentru a nu fi detectat de către filtrele de la aeroport. 

„A fost un risc mare. Dacă filmul era descoperit, ne luau pe toți securiștii”, spune românul.

Pe 21 decembrie 1989, în seara în care forțele de securitate au început să tragă în protestatari, Alex Petre a fost la Universitate, acolo unde s-a tras și unde a rămas până la ora 22.00, după care s-a întors acasă.

„De la blocul meu se auzeau constant mitralierele. În noaptea în care s-a tras la Universitate, m-au sunat jurnaliștii de la postul american ABC, aveau telefonul meu de la Peter Bass. Și m-au întrebat ce se întâmplă în România, auziseră că se trage. Am luat telefonul, l-am pus la geam și se auzeau mitralierele de parcă erau la 10 metri de mine. Eu nu mai aveam vreo frică și nici nu m-am mirat că m-au sunat de la o televiziune din America”, precizează Alex Petre.     

Filmările realizate în secret în București, ca și interviul pe care l-a acordat cu soția lui Peter Bass au fost difuzate în Marea Britanie chiar pe 25 decembrie 1989. În filmări, lui Alex Petre i-a fost blurată fața, pentru a nu avea probleme cu Securitatea. 

Alex Petre nu a știut că filmările au fost difuzate în Anglia și a aflat de ele după mai multe luni, în 1990, când a ajuns în Marea Britanie. 

Pe 22 decembrie 1989, Alex Petre a revenit în zona unde fuseseră represaliile în centrul Capitalei și a văzut cum mai multe persoane ștergeau urmele de sânge: „M-a impresionat un locotenent care era pe un tanc și plângea, nu îi venea să creadă că a trebuit să tragă și să omoare oameni”.

Șicanat de securiști pentru curajul său

În ianuarie 1990, Peter Bass a revenit la București cu mai mulți jurnaliști japonezi și cu mai multe camere video pentru a continua documentarul despre comunismul din România.

Numai că securiștii care locuiau în același bloc cu Alex Petre s-au activat: „I-au dat afară pe jurnaliștii străini, le-au spus: Nu aveți ce să căutați aici! Credeți că noi am pierdut puterea? Tot noi conducem România. Și jurnaliștii nu au mai putut intra”.  

Mai trebuie precizat că Alex Petre făcuse o înțelegere scrisă cu Peter Bass, înțelegere semnată de ambii și prin care jurnalistul britanic își lua angajamentul să aibă grijă de copiii curajosului român în caz că acestuia i se întâmpla ceva. 

În săptămânile ce au urmat, în ianuarie și februarie 1990, Peter Bass l-a sunat în repetate rânduri pe Alex Petre. Tot în acea perioadă se eliberau foarte rapid pașapoarte, așa că Alex Petre s-a decis să își facă unul și el, și soția, trecând și copiii pe pașaportul acesteia din urmă. 

„Prin mai 1990, cred că ăștia care rămăseseră la Securitate s-au sesizat că vorbesc des cu Peter Bass și pur și simplu mi-au suspendat telefonul mai bine de o lună și jumătate. Am sunat la Deranjamente de multe ori și tot mă amânau că se rezolvă problema”, precizează Alex Petre.

Acesta a avut tot în 1990 și probleme la serviciu din cauza legăturilor cu jurnaliștii străini. „Aveam la serviciu ca director un securist nenorocit. Acesta mi-a spus că nu pot să lucrez cu secrete și că să îmi caut loc de muncă, că mă dă afară. Directorul aflase de legătura mea cu jurnalistul britanic, ca și de jurnaliștii japonezi dați afară atunci când veniseră la mine la bloc să mă intervieveze. Practic, în 1990 nu se schimbase nimic, tot vechii securiști conduceau. Până la urmă am plecat eu de la acel serviciu în septembrie 1990, mi-am luat concediu fără plată”, spune Alex Petre.

În septembrie 1990, Peter Bass a revenit la București și a reușit să obțină vize de la Ambasada Marii Britanii pentru Alex Petre și toată familia acestuia, explicându-le diplomaților ce făcuse românul și șicanele prin care trecuse. Tot Peter Bass a cumpărat și biletele de avion pentru familia lui Alex Petre.  

„Am plecat cu doar trei valize și cu toată familia în Anglia. Doream să plecăm din iadul din România, ne era teamă că vor veni comuniștii din nou la putere. Era o panică mare, inclusiv din cauza a ceea ce făcuseră minerii în București. Peter ne-a luat la Londra și ne-a cazat la el o săptămână. Ne bătea gândul să mergem în Canada, însă apoi ne-am răzgândit. Și am început să lucrez. M-am dus la Home Office, am solicitat o locuință și un loc de muncă, am explicat situația mea, iar după două săptămâni lucram deja, pentru Heathrow Mail Center. Stăteam în cartierul Hounslow, la câțiva kilometri de aeroport. Am luat-o de la zero la 39 de ani, a fost dificil. Am vândut casa din România unor oameni care nu aveau unde să stea. Timp de nouă ani nu mi-am văzut părinții, am revenit prima oară în România de-abia în 1999”, povestește Alex Petre, care a locuit până în 2008 în Marea Britanie, după care s-a întors în România. 

Dorul de țara natală nu l-a părăsit vreodată, deși mărturisește că este filoenglez și că are un cult pentru rockul britanic, în frunte cu Led Zeppelin, Black Sabbath și The Rolling Stones. 

Alex Petre a explicat și ce l-a făcut să aducă la lumină după câteva decenii filmările foarte valoroase realizate în București în decembrie 1989.

„N-am făcut nimic pentru mine, nici măcar nu m-am considerat revoluționar. Nu mi-a venit să cred când am văzut câți oameni, care nici măcar nu au mirosit un glonț în viața lor și nu și-au riscat viața, au obținut peste noapte certificate de revoluționari în România, plus multe beneficii. Eu mi-am riscat viața și m-am decis să readuc la lumină filmările de atunci văzând câte mizerii circulă pe TikTok, legat de faptul că era bine în comunism, și că foarte multă lume habar nu are ce viață teribilă a fost pe vremea lui Ceaușescu”, mai precizează Alex Petre.


              

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.